Marți urmează să se decidă dacă cei 45 de studenți din anul I de la Facultatea de Drept, Universitatea București, prinși că au fraudat examene, vor fi exmatriculați. „Acest incident major indică o mare vulnerabilitate a universității românești: în ce măsură conceperea examenelor și modul de evaluare, toate organizate online acum, în condiții restrictive, țin cont de permisivitatea și facilitățile din online?” Este întrebarea pe care o ridică Marian Popescu, directorul onorific al Centrului de Integritate al Universității București, după acest caz pe care îl cataloghează drept „șocant”. Fostul președinte al Comisiei de Etică a Unviersității București, cel care a dat verdictul de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Victor Ponta, spune într-un interviu pentru HotNews.ro că se pune un preț mic pe integritate în școala românească și că trebuie regândit modul în care se dau examenele.

Marian PopescuFoto: Agerpres

Reporter: Studenți la drept, la Universitatea din București, în prag de exmatriculare pentru că au copiat la examen. E scandalul ultimelor zile. V-a luat prin surprindere?

Profesor Marian Popescu: Dacă numim orice fraudă drept “scandal”, desigur e un scandal. Mie mi se pare că e…scandalos că 45 de tineri în anul I s-au grupat pentru a comite o fraudă. E șocant numărul, e șocant că e vorba de Drept deși gravitatea fraudei e aceeași, nu ține cont de domeniu sau de …frontiere. “The New York Times” titra în 2013 “scandalul”, “șocul anului, la Harvard unde 70 de studenți au fost exmatriculați pentru fraudă. Acest incident major indică, însă, în general, o mare vulnerabilitate a universității românești, dar și din alte părți: în ce măsură conceperea examenelor și modul de evaluare, toate organizate online acum, în condiții restrictive, țin cont de permisivitatea și facilitățile din online? Este mediul academic pregătit în cultura digitală să schimbe ceva ce nu merge ca lumea?

Rep: Subiectul a stârnit reacții pasionale mai ales în social media. Unii spun că este o „greșeală de tinerețe”, că nu ar trebui exmatriculați, că vina nu este doar a studenților, ci și a școlii, în general vorbind. Alții, dimpotrivă. A cui credeți dvs. că este vina?

M.P. :Desigur, suntem toleranți cu cei tineri…dar cum? Când ei au intrat nesiliți de nimeni la o facultate, care are reguli, norme, un Cod de etică și o Cartă universitară, ba chiar și propriul regulament al studenților. Ei nu le citesc, li se vorbește extrem de rar despre acestea, despre ce înseamnă etica și integritatea academică. În cazul de față, Regulamentul facultății stipulează clar exmatricularea în caz de fraudă dovedită. Mai mult, a fost o acțiune de grup. Prefer să evit idea de “vină” și să o înlocuiesc cu unul dintre pilonii misiunii unei universități/facultăți: responsabilitatea.

Întrebarea pe care o pun de mai multă vreme și prin acțiuni întreprinse prin CARFIA (Centrul de integritate al Universității din București) este: cât e dispusă o universitate să investească într-o reală cultură a eticii și integrității academice? Mulți sunt liniștiți numai pentru că există un curs pe acest subiect - facultativ la Licență, unde ar trebui să fie obligatoriu, apoi la masterat și la școala doctorală. Ca și cum un simplu curs rezolvă practicarea eticii și integrității academice! Greșim atât de mult în această privință!

Rep: Tentația aceasta a copiatului a existat întotdeauna. E mai mare acum, în condițiile în care, în ultimul an, din cauza pandemiei cursurile și examenele au fost susținute online?

M.P.:Nici nu mai e vorba, adesea, de o “tentație”. E vorba clar de un mod normal, fără tresăriri morale, ale multora de a înșela, frauda în vederea parcurgerii pe “scurtături” a unui parcurs universitar de la care, adesea, primesc puțin, conținuturi slab atractive, racordate anemic la lumea în care trăim. Digitalul a mărit laxitatea morală: “am luat de pe net” auzi cel mai adesea, ca și cum netul e o oală la îndemână. Ce le spun profii studenților despre cum se lucrează cu internetul, cum faci o cercetare uzând de internet, cum ai acces la site-urile creditate științific?

“Copiatul”, o spun tot mai mulți, e o practică înlesnită din gimnaziu până la școala doctorală. E comod pentru profi să nu educe, e comod pentru elevi să parcurgă în viteză traseul până la diploma de studii. În universitar, presiunea birocratică pe profesori e tot mai mare astfel încât energia, interesul lucrului aplicat cu fiecare student se diminuează. Eu am sesizat pericolul din propria experiență: atunci când atenția mi se îndrepta automat spre a verifica dacă studentul nu cumva a “copiat”. Mulți funcționăm într-o logică a fraudei ceea ce este nociv pentru întregul sistem. Școala, Educația fac foarte puțin pentru a ieși din această logică și a instala în mediul nostru de învățare și cercetare o practică cotidiană a eticii și integrității academice.

Rep: Ce ați fi făcut dvs dacă studenții de la Drept erau studenții dvs?

M.P.: Ce am făcut mereu, de multe ori cu succes, după cum mi-au spus chiar studenții (desigur, nu îmi reușește mereu, dar… mă străduiesc căci merită: concep subiectele de examen astfel încât să nu poți frauda. De fapt, prioritatea este ca dificultatea subiectului, bazat pe ce am făcut la curs, pe bibliografie, să pună în mișcare gândirea proprie a studentului. Desigur, sunt domenii, Comunicarea, Artele spectacolului, Filologia, domeniile mele de expertiză, care îmi permit creativitate la curs, la seminar astfel încât, când ajungem la examen, cei care s-ar gândi să fraudeze și-ar da seama că e inutil. Ideea mea e simplă: cursul, seminarul, examenul le facem împreună. Sunt construcția noastră. Păi, de ce să…te furi singur!

Rep: Este copiatul un fenomen în școala românească? De ce?

M.P.: Da, este. Au scris, spus mulți colegi asta, deplângem cu toții și ne dăm seama că, atunci când copiatul ca mod de a funcționa în domeniul cunoașterii ajunge la facultate, partida e pierdută. Revoluția în Școala românească trebuie să înceapă de la ciclul primar și să construiască drumul etic și de integritate al elevului/studentului ca o cale a libertății de exprimare, de a fi ca personalitate completă.

Rep: Ce n-am făcut pentru a nu avea astfel de situații precum cea de la Drept?

M.P.: Din păcate foarte multe sau mai bine zis, unele schimbări consistente ținând de răspunsul la întrebări simple: ce oferim în Școală? Care este scopul? Cum am putea ajuta elevul să aibă o relație bună cu lumea lui, care e lumea de mâine. Și atunci realizăm că nu îl însoțim pe un drum pe care el/ea merge adesea singur/ă. Iar la facultate situația se complică dramatic. Între mulți profi și studenții lor nu există nicio legătură. Câteodată glumeam la începerea unui curs când mă prezentam, spuneam cu ce mă ocup, și ce urmează să facem: avem două drumuri, fie eu vă “livrez” cursul și pa! - ca livrarea la pizza de pildă -, fie mergem împreună și îl construim împreună. Vedeți verbul în Școala e “predarea”, pe care se concentrerază mult efortul, dar nu același efort e și pe primire.

Rep: Cât preț se pune pe integritate în școala românească?

M.P.: Foarte puțin. Încerc, împreună cu (numai) câțiva colegi să încercăm să impulsionăm lucrurile spre direcția corectă. Am creat CARFIA în 2017, m-am implicat în noua strategie a IRAFPA, totul pentru a acredita un mediu al învățării mai sănătos, cu gândul la formarea specialiștilor în facultăți pe domeniul etcii și integrității.

Vulnerabilitățile în materie de etică și integritate academică produc victime, fie că sunt cunoscute, atunci când depun plângere, fie că nu, mai ales de frica represiunii colegiale sau manageriale. Mulți prefera omertá, e…mai simplu, mai comod. Am coagulat un grup de lucru, GLIA, pentru a realiza o politică comună de integritate a Consorțiului “Universitaria”. De un și jumătate tot aștept să ajungă documentul rezultat pe ordinea de zi. Am realizat școli de integritate, alimentez cu conținut site-ul și pagina de Facebook a CARFIA, la nivel internațional încercăm, prin IRAFPA, în urma semnalelor tot mai îngrijorătoare privind vulnerabilitățile universităților din lume, în general, să punem în lucru o nouă strategie în acest sens. Prima emisiune webTV a IRAFPA are tema: “Integritatea: captiva sistemului academic?” (e una dintr-o serie de șase pe care o realizez sub auspiciile IRAFPA). Neschimbând filosofia Școlii românești, ne rigidizăm în șabloane care nu ajută deloc punerea în valoare a potențialului, real, al tinerilor de acum.

Rep: Se reimpune o regândire a modului în care se dau examenele? Cum vedeți dvs asta?

M.P.: Da. Văd acest lucru printr-un alt tip de construcție a pachetelor curiculare în universități care să stimuleze, și prin examene, nu numai apetitul pentru cunoaștere, în general (dependența de mobil și laptop e devastatoare acum), dar și pentru gândirea critică, exprimarea creativă a personalității studentului. El trebuie eliberat din forme nepotrivite pentru raportarea lui la lumea de mâine. Dar pentru asta e nevoie de curajul de a gândi altfel Școala românească. Există câteva personalități care ar putea-o face. Să o schimbe din temelii. Ce trăim acum, ar trebui să ne mobilizeze pentru a face aceste schimbări.

Frauda de la Drept

Consiliul Facultății de Drept și decanul Facultății de Drept a Universității din București vor înainta rectorului propunerea de exmatriculare a 45 de studenți din anul I, pentru fraudarea unor examene din sesiunea din februarie, a anunțat universitatea, vineri seară. "Prin dimensiunea sa, aceasta este o decizie unică în istoria Facultății de Drept a Universității din București", spun reprezentanții instituției de învățământ.

Conform sursei citate, ca urmare a sesizărilor formulate de o serie de studenți, sesizări însoțite de dovezi certe, pertinente și concludente cu privire la fraudarea unor examene în sesiunea derulată în luna februarie, Consiliul Facultății de Drept și Decanul Facultății de Drept a Universității din București vor înainta rectorului propunerea de exmatriculare a 45 de studenți din anul I.

  • "Studenții pentru care s-a propus exmatricularea au conlucrat pe grupuri de comunicare Whatsapp, în paralel cu desfășurarea examenelor online supravegheate audio/video de profesorii titulari. Scopul conlucrării a fost identificarea răspunsurilor și rezolvarea împreună a subiectelor de la unele dintre examenele scrise susținute online în luna februarie 2021", au transmis reprezentanții Universității București, printr-un comunicat de presă.

Ei spun că în ședința de joi a Consiliului facultății au fost discutate sesizările, s-au examinat probele și au fost ascultați toți studenții care au dorit să își exprime punctul de vedere privind acuzațiile care li se aduc, iar vineri membrii Consiliului și-au exprimat opțiunea legată de propunerea de exmatriculare, propunere adoptată cu o largă majoritate.

În conformitate cu Regulamentul privind activitatea profesională a studenților, decanul Facultății de Drept va anula rezultatele obținute de studenții în cauză la examenele pentru care s-a dovedit implicarea lor în fraudă.

Săptămâna trecută, Edupedu.ro a relatat că 49 de studenți din anul I de la Facultatea de Drept din cadrul Universității din București au fost propuși pentru exmatriculare pe motiv de fraudare a mai multor examene.

„Este șocant să constatăm un asemenea fenomen, e cu totul contrariant pentru principiile pe care ar trebui să le insuflăm viitorilor magistrați, avocați, juriști, profesioniști ai dreptului să descoperim în stadiul formării lor inițiale o asemenea încălcare a acestor principii”, a declarat atunci decanul Facultății, Răzvan Dincă, citat de edupedu.ro.