Rezultatele PISA 2018 nu sunt diferite față de precedentele din 2015, când a fost ultima testare, însă ele țin și de relaționarea profesorului cu elevii. Ciprian Fartușnic, cercetător științific principal la Institutul de Științe ale Educației, a analizat pentru HotNews.ro rezultatele obținute de elevii români testați anul trecut la matematică, științe și limba română. Expertul spune că rezultatele nu sunt diferite de cele de până acum, mai ales că România nu a luat niște măsuri să le îmbunătățească. Nici la următoarea testare, cea din 2021, pentru care Institutul de Științe ale Educației a început să facă testele, nu vor fi rezultate diferite, pentru că încă vor fi elevi care vor învăța după un curriculum care nu are legătură cu ceea ce se cere pentru testările PISA.
”Sunt trei scoruri. Unul la română, unde diferența este foarte, foarte mică față de precedentele rezultate, sub un punct procentual, eu cred că e sub marja de eroare, dar într-adevăr este o mică scădere acolo. După care sunt două vești, una bună, una rea: la științe creștem un pic cu 3 procente, și la matematică scădem cu 5. Acesta este tabloul. Dar cumva ce ne așteptam, nu există o diferență foarte, foarte mare față de testările anterioare, pentru că la nivel de sistem n-am avut niște diferențe semnificative pentru grupa testată acum, de 15-16 ani, care să ne permită să sperăm că vom avea niște rezultate mai bune”, a spus Ciprian Fartușnic.
Consultă aici raportul PISA 2018 - vol I- ce știu elevii și ce pot face
Consultă aici raportul PISA 2018- volumul II
Consultă aici raportul PISA 2018 - volumul III - ce înseamnă viața școlară pentru viața elevilor
Consultă aici ce spune raportul PISA 2018 cu privire la România
Expertul în educație arată că sunt șanse mici ca aceste rezultate să se schimbe la următoarele testări dacă România nu ia unele măsuri concrete.
”Rezultatele sunt amestecate și oricum nu sunt diferențe spectaculoase față de 2015. Am rămas pe aceeiași linie. Ceea ce înseamnă că va trebui să mai așteptăm și din păcate destul de mult, pentru că singura zonă importantă în care s-a făcut ceva a fost inițierea unui curriculum național după 2011, care fiind bazat pe competențe se apropie ca filosofie de ceea ce cere OECD-ul. A doua condiție pe care o pun ei este să ai profesori pregătiți. Prin proiectul CRED, de anul ăsta au început să fie și profesorii pregătiți, dar proiectul CRED e pe primar și ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a elevilor de clasa a IX-a nu vor avea la clasă profesori pregătiți prin CRED. Mai mult, dacă calculezi un pic, în 2021, încă vor fi copii care vor învăța după vechiul curriculum”, arată expertul în educație.
Fartușnic spune că rezultatele de la PISA arată de fapt și relația profesorului cu elevii săi și cât de mult se preocupă acesta să-i motiveze să învețe.
”Dincolo de resurse, de numărul de copii în clasă, fundamental rezultatele țin de modul în care profesorul reușește să relaționeze cu copiii și mai ales cum reușește să-i motiveze în sensul în care copiii să creadă că ei sunt capabili să rezolve sarcinile respective. Un profesor bun încearcă lucrul ăsta, un profesor prost încearcă să arăte mai degrabă ce nu știe”, a spus Fartușnic.
Cercetătorul arată că marea problemă a rezultatelor de la PISa este în școlile din mediul rural, unde se văd diferențele clare.
”La noi în România, dacă am face eșantion numai la școlile din localitățile cu peste 15.000 de locuitori, adică asta îți exclude aproape tot ruralul, plus liceele care sunt în localități rurale dar sunt la limită pentru că au rezultate slabe la BAC, media noastră crește foarte mult, ne apropiem de media OECD. De fapt, noi avem două sisteme de educație în momentul de față, unul care este apropiat de Cehia, poate nu de Polonia, dar pe de altă parte avem și un sistem educațional foarte, foarte rămas în urmă prin tot ce înseamnă profesori mai puțin pregătiți și copii care au mai puține competențe. Cel mai bine se vede când vezi rezultatele copiilor pe tipul de școală. Dacă ar fi să mă întrebați pe mine, ca să putem ridica media ne furăm pălăria singuri dacă mergem tot pe vîrfuri, trebuie să identificăm foarte bine copiii rămași în urmă și să-i ajutăm pe ei și atunci crește și media”, a conchis expertul în educație.
1
1
