Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Fiecare dolar investit în educația timpurie generează un beneficiu ulterior cuprins între 6 și 17 dolari în economie, potrivit unor date UNICEF prezentate marți, în cadrul dezbaterii ”Primele 1000 de zile din următorii 100 de ani”. Astfel, educația timpurie este una dintre cele mai bune investiții pe care le poate face un stat. Datele UNICEF mai arată că 85% din creier de dezvoltă în primii 5 ani de viață, interval în care poate exista un impact semnificativ în procesul de învățare.
În opinia specialiștilor în educație, cu cât merg mai devreme copiii la grădiniță și la șoală, cu atât rezultatele la învățătură vor fi mai bune și vor exista riscuri mai reduse de abandon școlar. Astfel, educația timpurie e foarte importantă pentru dezvoltarea viitorului adult, susțin specialiștii care au participat la dezbaterea ”Primele 1000 de zile din următorii 100 de ani”.
Mark Alter, profesor la Universitatea din New York, consideră că educația timpurie ajută copilul să devină un cetățean mai bun. ”De-a lungul timpului, copiii care primesc educație timpurie devin cetățeni mai productivi, se angajează mai ușor, nu ajung la închisoare, nu folosesc droguri. Acesta este primul dintre motivele pentru care educația timpurie este importantă, și este susținut de studiile din domeniu. Un al doilea motiv este că educația timpurie este o sursă de abilități de bază, și aici vorbim despre abilități sociale și emoționale”, a spus profesorul universitar.
Aflat pentru a patra oară în România, Mark Alter a observat că unele lucruri s-au schimbat în privința adoptării legislației. ”Știu că în România, sunt copii care nu merg la școală. Și asta e o problemă în toată lumea, nu numai în România. Dar am văzut schimbări importante în ultimii ani, mai ales în privința aducerii la școală a trei categorii de copii: cei săraci, copiii de etnie romă și a celor cu dizabilități. Deci există un angajament în acest sens. Lucrurile se schimbă, dar nu atât de repede”, a mai spus Mark Alter.
Acesta mai spune că nu există o vârstă anume la care copilul să primească educație timpurie, dar cu cât merg mai devreme la grădiniță și la școală cu atât copiii vor avea rezultate mai bune la învățătură și au mai puține șanse să abandoneze școala.
Care sunt problemele în România
Lucian Ciolan, decan la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, arată că în România, educația timpurie este o problemă problemă a sistemului de învățământ. ”Despre educația timpurie se discută de la 0 până la 6-7 ani. Nu e important la ce vârstă intri la școală, ci e important ce primești acolo sau ce primești, sau ce primești în familie. La noi, în România, problema este că nu intri în creșă. Avem aproximativ 20.000 de copii în creșă, ceea ce e foarte puțin, cohorta de vârstă fiind de 100.000 și ceva de mii sau poate chiar mai bine. Deci noi avem o lipsă de livrare a serviciului numit creșă. Părinții care vor să-și ducă copiii la creșă nu au unde să-i ducă. Nu e disponibil serviciul și asta este foarte trist”, spune Lucian Ciolan.
Nici la grădiniță sau la școala primară lucrurile nu stau mai bine în privința serviciilor oferite. ”Dacă ne gândim la grădiniță și la școala primară o să observăm că în majoritatea covârșitore a cazurilor instituțiile astea sunt făcute nu ca să ajute părinții și familia, ci sunt făcute împotriva părinților și a familiei. Gândiți-vă la o grădiniță clasică, unde copilul se duce la 8 dimineață și iese la 12. Ce se întâmplă cu copilul ăla după ora 12.? Dacă ne uităm la sistemele serioase de educație oferă servicii integrate. Se discută despre creșterea economică. Cum faci creștere economică? Lâsându-i pe adulți să lucreze. Dar adulții noștri sunt nevoiți să inventeze metode de management al copiilor”, mai arată decanul.
Un argument în privința introducerii educației timpurii cât mai devreme este că dezvoltarea viitorului adult este în mare măsură influențată de acest lucru.
”Sunt studii foarte serioase care demonstrează că o educație timpurie de bună calitate și o educație centrată pe calitatea relațiilor sociale, pe stabilitate emoțională, cărora noi nu prea le acordăm atenția cuvenită, determină evoluția academică de mai târziu, performanța în muncă și chiar starea de sănătate a copiilor de la vârsta adultă. Așadar, noi ca adulți suntem influențați într-o foarte mare măsură de experiențele sociale și emoționale pe care le trăim la vârstele timpurii”, a mai spus Lucian Ciolan.
În România, grupa mare de la grădiniță va deveni obligatorie din 2020, potrivit legii pentru modificarea Legii educaţiei naţionale 1/2011, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la începutul lunii aprilie. Cel mai târziu din 2023 se adaugă la obligativitate şi grupa mijlocie de la grădiniţă, iar până în 2030 va deveni obligatorie şi grupa mică. Astfel învățământul obligatoriu va începe de la 3 ani. În prezent, învăţământul obligatoriu începe cu clasa pregătitoare.
MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!
