E Sӑptӑmana Mare ȋn capitala Italiei. Nu departe de Vatican si Colosseum, mai precis ȋn Bazilica Santa Maria del Popolo din inima Romei, la doi pasi de picturile lui Caravaggio, Raffaello si sculpurile lui Bernini, sute de vizitatori se perindӑ zilnic pentru a admira o colectie de peste 300 de ouӑ ȋncondeiate si icoane ortodoxe romanesti. Cei mai multi sunt turisti veniti la ȋnceputul primӑverii ȋn Orasul Etern: nelipsitii japonezi cu microaparate de filmat, americani vesnic entuziasmati, cupluri de pensionari din Germania. Dar vin si mӑicute catolice, pelerini italieni din ȋndepӑrata Sicilie si cativa din cele cateva sute de mii de romani ȋmprӑstiati prin capitala Italiei.

Intrand sub bolta sӑlii de expozitie “L’Agostiniana”, vizitatorii lasӑ ȋn urmӑ vacarmul necontenit din Piazza del Popolo si fac un salt ȋn timp si ȋn spatiu. Sunt ȋntampinati de un crucifix ortodox traditional, sculptat ȋn lemn. Urmand parcursul Patimilor, se desfӑsoarӑ icoane reprezentand Ultima Cinӑ cu Apostolii, Mantuitorul pe Cruce, apoi icoana Fecioarei ȋn ipostaza de “Maicӑ ȋndureratӑ”, Punerea ȋn Mormant si Invierea Domnului. Multe din icoane provin din colectii private de pe teritoriul Italiei sau sunt aduse chiar din Bisericile romanesti din capitala Peninsulei.

Apoi sunt ouӑle ȋncondeiate, care atrag atentia si ȋndelunga observatie a multor vizitatori. Toate provin din colectia Muzeului Tӑranului Roman de la Bucuresti. Sunt ouӑle din Buzӑu, rosii, cu modele geometrice; ouӑle din zona Brasovului, cu frunze si flori stilizate, maronii; cele din Muntenia si ouӑle mari, de gascӑ, din Bucovina. Apoi mai sunt ouӑ ȋncondeiate traditional, ȋn culori naturale si, alӑturi, cele “moderne”, ȋn culori vii si cu imagini iconografice. Boltile sӑlii sunt ornate cu stergare si costume traditionale, iar, la sfarsitul coridorului, un proiector dezvӑluie tehnica secularӑ de ȋncondeiere.

“Niste doamne italiene au stat ȋn picioare douӑ ore, sӑ vadӑ filmul ȋntreg, curioase sӑ afle cum se vopsesc ouӑle”, ne spune Iulian Damian, custodele expozitiei, de la Accademia di Romania. Pentru cӑ pierduserӑ prima parte, au asteptat derularea casetei”. Mai sunt si varstnici italieni care ȋsi amintesc de obiceiuri lӑsate uitӑrii la ei ȋn tarӑ: “un bӑtranel mi-a spus emotionat cӑ ȋsi amintea cum mama lui, cu multi ani ȋn urmӑ, colora ouӑle de Paste, ȋntr-un sat de langӑ Roma. Dar mi-a mӑrturisit cӑ e prima oarӑ cand le vede desenate”, povesteste Iulian.

“Am rӑmas extaziatӑ de frumusetea exponatelor”, mӑrturiseste Patrizia Lide, o vizitatoare care si-a lӑsat impresiile ȋn albumul de la iesirea din Expozitie. Rӑsfoim printre cele cateva zeci de mӑrturii, scrise ȋn italianӑ, englezӑ sau spaniolӑ. “Felicitӑri artistilor pentru fantezie”, scrie Anna Orlando, pictoritӑ, sub multumirile unui turist de la antipozi, din Noua Zeelandӑ. “Este o expozitie perfectӑ pentru Sӑptӑmana Pastelui”, scrie o pelerinӑ din Sicilia, ȋn timp ce un preot catolic, care semneazӑ Don Claudio, ȋi binecuvanteazӑ pe artisti, rugandu-se ca “Iisus cel ȋnviat sӑ vegheze asupra lor”. In josul ultimei pagini, o manӑ hotӑratӑ a lӑsat un alt mesaj de felicitare ȋn limba italianӑ, adresat organizatorilor. Semnat: “Sassa Yanni, fost discipol al lui Nichita Stӑnescu”.

Expozitia, care poate fi vizitatӑ zilnic, panӑ pe 11 aprilie, este organizatӑ de Accademia di Romania de la Roma, in colaborare cu Muzeul Taranului Roman din Bucuresti si cu Asociatia Culturalã "Rivista delle Nazioni" de la Roma.