Niciunul dintre cei aproximativ 50 de români care au candidat la alegerile locale din Belgia nu a fost ales în funcţiile de consilieri în localităţi, după ce doar 10% dintre persoanele cu drept de vot s-au înscris pe listele de alegători, transmite Mediafax.
Inițiatorul proiectului DreptLaVot, care încurajează românii să voteze la alegerile din Belgia, Ioana Banach, a declarat luni pentru Mediafax că persoanele care s-au înscris în alegeri au primit sprijinul partidelor belgiene, dar şi al asociaţiilor româneşti din această ţară.
„Aproximativ 50 de candidaţi români au participat duminică, 14 octombrie, la alegerile locale din Belgia. Ei au primit sprijinul partidelor politice de aici, dar şi al multor concetăţeni din Belgia şi de acasă. Asociaţiile româneşti în Belgia au facilitat dialogul cu candidaţii, iar Rombel, cea mai largă comunitate virtuală a românilor din Belgia, a centralizat informaţiile despre candidaţi şi a organizat evenimente cu aceştia, în timp ce Radio Arthis a luat interviuri unora dintre ei. Cu toate acestea, niciunul dintre candidaţii români nu a fost ales. În mare parte, rezultatul se datorează faptului că doar aproximativ 10% dintre cei cu drept de vot s-au înscris pe listele de alegători”, a spus Banach.
Potrivit acesteia, în ciuda rezultatului, implicarea românilor în alegerile locale din Belgia a fost un succes, deoarece, în primul rând, a făcut remarcată comunitatea de români.
„Mai toate partidele politice din Belgia au invitat cetăţeni români să li se alăture pe listele de candidaţi, pentru că văd importanţa votului românesc. Asta pe bună dreptate, având în vedere că aceşti candidaţi le-au adus sute de voturi în plus. De exemplu, Carmen Drăghici Hopârtean, candidatul cu cel mai mare număr de susţinători români, a adus partidului ei un număr de 400 de voturi în Bruxelles”, a subliniat Ioana Banach.
Aceasta a precizat că alegerile locale au constituit şi un prilej de dialog între românii din Belgia, fie în calitate de candidaţi, fie în calitate de alegători.
„Astfel, ne-am putut întâlni şi discuta despre nişte probleme reale cu care ne confruntăm în ţara adoptivă. Din toate conversaţiile şi mobilizarea ce a avut loc în ultimele luni, ne putem aştepta la mai multe consecinţe benefice pentru comunitatea noastră. Faptul că avem lideri care se remarcă în cadrul comunităţii româneşti îmi dă speranţe că şi comunitatea se va activa în perioada ce urmează. Sunt şase ani până la următoarele alegerile locale din Belgia, timp în care putem continua dialogul început, sperând ca la următorul exerciţiu electoral să avem o participare mult mai mare, nu doar în rândul candidaţilor, ci şi al alegătorilor”, a conchis inițiatorul proiectului DreptLaVot.
Alături de Carmen Drăghici Hopârtean au mai obţinut multe voturi alţi candidaţi români, cum ar fi Claudia Bărbosu (258 de voturi), Ana-Cristina Costea (250 de voturi), Adriana Vainer (221 voturi), Cristian Bulumac (166 voturi), Răzvan Hoinaru (112 voturi).
La alegerile locale din Belgia și-au depus candidatura aproximativ 50 de români pentru posturi de consilieri locali în localităţi. Aceştia au ocupat locuri pe listele electorale ale majorității partidelor din actuala guvernare, cu excepția Partidului Popular (PP) și a extremiștilor de dreapta și de stânga. Cel mai popular partid pentru candidații români a fost Mișcarea Reformistă (MR), partidul conservator-liberal care l-a dat pe actualul prim-ministru al Belgiei, Charles Michel, alţi candidaţi fiind înscrişi pe listele Partidului Socialist (PS), Partidul Social-Democrat Flamand (De Vlaamse Sociaaldemocratische Partij - sp.a), Centrul Democract Umanist (Centre démocrate humaniste - CDH), Partidul Creștin-Democrat și Vlamand (Christen-Democratisch en Vlaams - CD&V), Liberialii și Democrații Flamanzi (Open Vlaamse Liberalen en Democraten - OPEN VLD) și Partidul Verde (Groen-Ecolo).
Prezentările candidaţilor înainte de scrutin au fost făcute pe site-ul Rombel (Români în Belgia) care reprezintă cea mai largă comunitate virtuală a românilor din Belgia, înfiinţată în anul 2002, şi care are peste 10.000 de membri.
