Duminică, 5 iunie, în Italia au loc alegeri locale parţiale. Se va vota pentru alegerea primarilor şi consiliilor locale în peste 1200 de oraşe din cele circa 8000, printre care Roma, Milano, Torino, Napoli, Trieste, Bologna. Aici trăiesc comunităţi mari de români, care, potrivit normelor comunitare, au drept de vot la alegerile locale. Pentru a vota, românii trebuiau să se înscrie pe listele electorale suplimentare până pe 26 aprilie. Însă puţini conaţionali au solicitat la timp înscrierea pe liste. Multi români stabiliţi în Italia nici nu ştiu că au drept de vot.

La Roma, doar 5000 de români din 89.000 pe listele electorale

Câţi români s-au înscris pe listele electorale în principalele oraşe din Peninsulă? La Roma, potrivit datelor obţinute de Hotnews.ro de la primăria capitalei, doar 4932 de cetăţeni români au solicitat şi obţinut carte de alegător pentru a vota la alegerile din 5 iunie, din cei circa 89000 de rezidenţi. La Milano, pe listele electorale sunt înscrişi 1074 de alegători dintr-o populaţie de 15.000 de conaţionali. Situaţia este ceva mai bună la Torino, unde, la un total de 55000 de români, peste 6000 s-au înscris pe liste (aici fiind incluşi şi românii cu dublă cetăţenie).

Cauzele absenteismului

Potrivit organizaţiilor care se ocupă cu monitorizarea participării la vot (COSPE), cauzele absenteismului a românilor la alegerile locale din Italia sunt multiple. În primul rând, există un obstacol birocratic important. În timp ce italienii primesc cartea de alegător automat, la împlinirea vârstei de 18 ani, românii trebuie să o solicite personal, mergând la Biroul Electoral din localitatea de reşedinţă, sau trimiţând cererea prin poşta sau email, însoţită de copia unui document de identitate. În unele oraşe, cum ar fi Roma, cetăţenii comunitari au avut la dispoziţie doar sediul central al Evidenţei Populaţiei pentru a-şi depune cererea. Mai mult, pe lângă dificultăţile legate de locul depunerii cererii, mai există limitări ale perioadei de înscriere. Cererile s-au putut depune, potrivit legii, până în a 40-a zi dinaintea alegerilor.

Din informaţiile pe care le-am cules până la data de 1 iunie 2016, nu toţi românii care au înaintat cererea în timp util au primit cartea de alegător acasă. Doar la Roma, Hotnews a vorbit cu trei cetăţeni români care mai aşteaptă să primească plicul, sperând să poată merge la vot pe 5 iunie. „Am făcut cerere la timp, prin email. Încă nu am primit cartea de alegător. Dacă nu ajunge până pe 4, voi merge să o cer personal la Biroul Electoral, pentru că sunt decisă să îmi exercit dreptul la vot.”, ne-a spus Dana H., de 37 de ani.

O altă cauză a absenteismului: nu toate primăriile italiene au făcut campanii de informare a cetăţenilor comunitari cu privire la dreptul de vot. În 2013, primăria Romei a trimis rezidenţilor comunitari un plic cu informaţii şi formularul de înscriere, însă nu a relansat campania şi pentru alegerile din iunie 2016. Primăria din Torino, mult mai atentă faţă de cetăţeni, a trimis scrisori tuturor cetăţenilor cu drept de vot, pentru a-i invita să se înscrie pe listele electorale. Mai mult, a decis ca, în zilele imediat premergătoare datei limită de 26 aprilie, mai multe birouri electorale să rămână deschise şi duminica, pentru a permite noi înscrieri.

Dincolo lipsa de interes a autorităţilor, observăm şi o retincenţă evidentă a românilor cu drept de vot. Unii trăiesc în Italia cu gândul că se vor întoarce cât mai curând în ţară, iar alţii consideră că votul nu poate îmbunătăţi cu nimic situaţia lor actuală. „După ani de muncă în Italia nu am reuşit nici să-mi obţin cardul de sănătate italian ca să mă operez. Să mai şi votez? La ce-mi ajută votul?”, spune Mariana Ungureanu, stabilită de mulţi ani în Sicilia.

Peste 100 de candidaţi români

Pe lângă dreptul de vot, românii cu reşedinţă în Peninsulă pot candida pentru funcţia de consilier local sau de sector, în oraşele mai mari. Ei nu pot candida la funcţia de primar. Potrivit datelor obţinute de Hotnews.ro, peste 100 de cetăţeni români vor intra în cursa electorală pe data de 5 iunie. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) de la Bucureşti a anunţat într-un comunicat remis Hotnews.ro că a eliberat 109 adeverinţe solicitate de românii care vor să candideze în Italia, act indispensabil pentru validarea candidaturii. În afară de cei 109, mai sunt şi alţi candidaţi născuţi în România, dar care odată ce au obţinut şi cetăţenia italiană, nu mai au nevoie de adeverinţele de la AEP. În Italia, alegătorii pot vota, alături de lista preferată, şi candidatul pe care îl susţin, existând posibilitatea votului nominal.

„Pe 5 iunie scriem istorie” - sloganul Vioricăi Nechifor la Torino

Viorica Nechifor, originară din Constanţa, este o jurnalistă româncă stabilită de 16 ani în Peninsulă. În România a studiat geografie şi franceză la Universitatea din Cluj, apoi a obţinut diploma de jurnalist la Institutul Schuman din Bruxelles. Trăieşte din 2002 la Torino şi a ales să candideze pe o listă civică susţinând candidatura actualului primar, Piero Fassino, exponent al Partidului Democrat, de centru stânga. Speră să obţină „cel puţin o mie de voturi, dintre care cam 70% de la români, restul de la italieni”.

Sloganul ei, #scriemistorie, este adresat conaţionalilor din capitala regiunii Piemont. „Am înţeles că oamenii se tem de partide și de politică, nu au încredere decât în cineva viu, în carne și oase, în cineva dintre ei, de aceea am ales să candidez”, a explicat ea pentru Hotnews.ro. Timp de zece ani, Viorica Nechifor a realizat varianta în limba română a site-ului Primăriei din Torino, cu anunţuri şi informaţii utile pentru cetăţeni, dar şi cu materiale despre viaţa comunităţii. „ Am fost în mijlocul românilor. Atunci când am putut, am adus problemele lor în faţa autorităţilor. Primul lucru pe care îl voi face, dacă voi deveni consilier la Torino, este să arăt administraţiei oraşului că noi existăm. De multe ori autorităţile sunt rupte de viaţa reală: totul s-a schimbat, acum românii fac parte din ţesutul social şi economic, de aceea noi putem scrie o filă din istoria oraşului”.

În campania sa electorală, Viorica Nechifor se bazează pe un grup de colaboratori şi susţinători: „Am cheltuit câteva mii de euro, banii proprii, majoritatea pentru materialele electorale, apoi pentru susţinerea listei, care, fiind o listă civică, nu beneficiază de ajutorul pe care îl au partidele politice.” Prietenii au ajutat-o realizându-i un site de campanie, cu lansarea unui video şi mai ales, cu susţinerea lor. Mai multe personalităţi din comunitate i-au trimis mesaje de încurajare.

18 candidaţi la Roma

La Roma au loc alegeri anticipate, având în vedere că fostul primar Ignazio Marino şi-a dat demisia după un scandal legat de corupţia care ar fi atins cele mai înalte nivele ale administraţiei.

Aici, potrivit datelor obţinute în exclusivitate de Hotnews, candidează 18 cetăţeni născuţi în România, mai precis 12 femei şi 6 bărbaţi. Două românce se luptă pentru a obţine un post de consilier în Primăria generală a Capitalei.

Laura Vasii, economist de 45 de ani, născută la Iaşi, candidează pe Lista „Alfio Marchini Sindaco”. Marchini este un întreprinzător susţinut de partidele de centru dreapta, printre care Forza Italia, condusă de fostul premier Silvio Berlusconi. Critică sistemul partidelor politice. Iată ce spune Laura Vasii: „Vrem să luăm distanţele faţă de ceea ce au făcut partidele politice la Roma, iar una din temele noastre de campanie este legată de siguranţa publică. Dorim ca străzile capitalei să fie mai sigure pentru toţi. Obiectivul nostru e ca românii cinstiţi din Italia să poată vorbi fără probleme în limba maternă pe stradă, fără a mai fi culpabilizaţi din cauza unor conaţionali care comit infracţiuni, fără ca activităţile comerciale ale unor români să aibă de suferit – incendii sau acte de vandalism”.

Laura Vasii contează pe ajutorul unei echipe de voluntari alcătuită din „circa 60 de persoane” şi în campanie a folosit resurse financiare proprii. Sloganul ei este „Fără partide politice” şi, indiferent de rezultatul obţinut la alegeri, se consideră mulţumită: „Indiferent de câte voturi voi obţine, m-aş bucura dacă am realiza o mişcare a românilor, care să înceapă să-şi dea seama că pot conta în acest oraş”.

Cealalaltă candidată româncă la Consiliul Romei este Mihaela Gabriela Babarogu, de 47 de ani, născută la Piteşti. Ea susţine candidatura pentru funcţia de primar a Giorgiei Meloni, reprezentanta partidului de dreapta „Fratelli d’Italia” (Fraţii Italiei).

„Trăiesc de 21 de ani în Italia şi italiana e limba în care mă exprim cel mai bine”, a spus ea, adâugând că „nu şi-a uitat rădăcinile româneşti”.

Întrebată de noi de ce susţine o candidată care şi-a bazat campania electorală pe sloganuri de tip „Mai întâi italienii”, Mihaela Babrogu ne-a răspuns că ea „este pentru integrarea imigranţilor şi va lupta, dacă va câştiga, pentru respectarea tuturor. Vreau să le explic italienilor din Roma, prin candidatura mea, că verii lor români sunt numeroşi în acest oraş şi că trebuie să convieţuim împreună în pace”. Fiind prima experienţă politică, ne-a spus că este ajutată în campanie de prieteni şi cunoştinţe şi că nu ştie câţi alegători o vor susţine mai ales că, pentru a fi aleasă, ar fi necesare cel puţin 6000 de voturi.

Pe lista Partidului Democrat (de centru stânga, partidul premierului Renzi) candidează şi Valerica Ţarcă, economistă de 52 de ani, originară din Deva. În Italia lucrează ca funcţionar într-o societate de asigurări şi administrator de blocuri. Spre deosebire de alţi candidaţi români, Valerica Tarcă este de mulţi ani membru activ al partidului pe care îl susţine. Ea speră să obţină un loc de consilier în sectorul VI al Romei, sector cu cea mai numeroasă populaţie de români. În 2013, românca a mai candidat la Roma, susţinându-l pe fostul primar Ignazio Marino: „Din păcate rezultatul a fost destul de modest, motivele sunt multiple – dificultăţi morale, birocratice şi practice, în principal un slab interes de participare din partea românilor”. Dacă va fi aleasă, promite să se ocupe de „probleme concrete ale cetăţenilor, cum ar fi birocraţia excesivă şi facilitarea accesului la serviciile sociale şi sanitare”. Campania şi-a făcut-o „în mijlocul comunităţii, cu ajutorul prietenilor, asociaţiilor de români din teritoriu care mă cunosc deja şi a colegilor de partid italieni”.

Cum vedem, sunt mulţi candidaţii români care intră în cursa electorală în oraşe importante precum Roma, Milano, Torino sau Bologna. Însă, doar un singur candidat român a reuşit să fie ales într-un oraş mare la la alegerile din anii trecuţi: e vorba de Nona Evghenie, în 2009, la Padova.

„Să ne trezim din somnul nepăsării”

Mai multe şanse au candidaţii care se prezintă în localităţi mai mici, unde, proporţional, prezenţa românilor în teritoriu este mult mai semnificativă. Un exemplu este oraşul Marino, din apropierea Romei. Din cei 1856 de români rezidenţi, în jur de 1500 s-au înscris deja pe listele electorale suplimentare.

Aici candidează Roxana Bugheanu, 38 de ani, de profesie mediator lingvistic şi cultural. În prezent administrează o societate comercială în localitatea unde candidează, prezentându-se pe o listă de centru stânga. Încearcă să-şi convingă concetăţenii de importanţa participării la vot, lansând un apel: „Noi, românii, suntem suspicioşi în privinţa politicii, în primul rând în privinţa politicii româneşti. Însă necesitatea afirmării pozitive a prezenţei noastre în teritoriu este din ce în ce mai mare. Trebuie să ne trezim din somnul nepăsării şi al neîncrederii, trebuie să înţelegem că este în interesul tuturor să participăm la viaţa socială şi politică a oraşului în care trăim”.