Fuziunea anunțată între doi giganți americani ai industriei aeronautice de apărare, UTC și Raytheon, subliniază lipsa de anvergură a acestei industrii în Europa în fața mastodonților americani și chinezi, susținuți prin comenzi publice, scrie AFP.

Sistemul anti-racheta Patriot de la RaytheonFoto: Raytheon

"Există un dezechilibru din ce în ce mai evident între maniera în care se construiește industria aeronautică, spațială și de apărare din Europa, și ce fac cele două blocuri cu care se confrunta, Statele Unite și China", arată Philippe Plouvier, director asociat la firma de consultanță Consulting Group.

"În Statele Unite, și China este în curs de a împrumuta aceeași schemă, există o industrie de apărare extrem de înfloritoare", care "s-a multiplicat de trei ori în termeni de cheltuieli în spațiul a câțiva ani", a subliniat el.

Cheltuielile de apărare ale SUA ar urma să atingă în acest an "un nivel extrem de ridicat, cu 700 de miliarde de dolari față de 200 miliarde în 2002".

Cu titlu de comparație, în 2018, cele mai mari cinci țări europene (Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania) însumau 200 de miliarde de dolari, potrivit IHS Markit.

În acest context internațional, UTC și Raytheon au anunțat duminică, cu o săptămână înaintea salonului de la Bourget, un acord de fuziune pentru a crea unul dintre cele mai mari grupuri mondiale din sectorul aeronautic și apărare.

"Uniunea dintre United Technologies și Raytheon va defini viitorul aerospațial și al apărării", a declarat Gregory Hayes, directorul United Technologies, care va conduce noul conglomerat.

Entitatea va avea o cifră de afaceri de circa 74 miliarde dolari în 2019. În special, va degaja lichidități anuale de 8 miliarde de dolari, ceea ce va permite investiții în cercetare și dezvoltare, veritabila coloană vertebrală a sectorului.

Marile grupuri europene trec și ele printr-un proces de consolidare: Safran a cumpărat Zodiac Aerospace iar Thales Gemalto. În schimb, tentativa de apropiere a Airbus cu britanicii BAE Systems din 2012, care ar fi creat un gigant echilibrat între civil și apărare, a capotat în fața opoziției Germaniei.

Pregătirea viitorului

"Perspectiva de a avea mai puține programe mari (de avioane comerciale) determină actorii să caute relee de creștere și (...) să reziste la presiunea asupra costurilor", ceea ce încurajează consolidarea sectorului, arată Nicolas Beaugrand, expert în aeronautică la Alix Partners.

Ori, spune Philippe Plouvier, dacă veți "compara Airbus, Safran, Thales cu marii actori americani, veți vedea că actorii noștri au mai multă creștere, eventual mai multe profituri, dar în schimb nu reușesc să genereze cash. Își consumă tot cash-ul pentru a alimenta creșterea".

Airbus generează astfel 4 miliarde de dolari lichidități pe an în timp ce Boeing generează 12.

"Problema este că, atunci când nu ai cash, nu te modernizezi, respectiv sunt mai puține capacități de auto-finanțare pentru cercetare, tranziția digitală și deci nu pregătești corect viitorul", a avertizat el.

Mai mult, în Statele Unite, marii actori reciclează lichiditățile retrase din activitățile de apărare spre comercial, ceea ce le permite să propună produse "foarte, foarte competitive în termeni de cost pe piață", subliniază Philippe Plouvier.

În Europa, nu doar că bugetele de apărare reprezintă o fracțiune din bugetul american, dar "pun în pericol industriile noastre", arată acest expert.

Airbus a trebuit să negocieze doi ani cu clienții săi de la A400M pentru a pune capăt hemoragiei financiare din jurul programului avionului militar de transport, în special din cauza unui caiet de sarcini prea complex.

"Nu veți vedea așa ceva în Statele Unite (...) unde marja industriilor este protejată la 15%", asigură el.

"Acest lucru face ca actorii (din Europa) să își alimenteze baza industrială nu prin intermediul apărării, ci al comercialului. Mergem cu un singur picior, pe succesul industriei noastre comerciale".