Maria Ressa este astăzi unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști din lume. Însă lupta ei împotriva corupției a început acum câteva decenii, în Filipine, când a ajuns ținta celui mai puternic om din stat: președintele Rodrigo Duterte. Cartea Mariei Ressa, „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru” , demască strategică globală care nu alimentează frica, furia și ura împotriva celuilalt și este un semnal de alarmă pentru cititorii occidentali. Democrațiile sunt mai fragile decât cred, iar amenințările la adresa lor trebuie recunoscute ca atare înainte de a fi prea târziu.
„Când te gândești la un supererou, probabil că nu-ți imaginezi o femeie de 1,57 m, cu un stilou în mână” – scrie Amal Clooney, avocată specializată în drepturile omului, despre jurnalista filipineză Maria Ressa. Laureată a Premiului Nobel pentru Pace (2021), Maria Ressa a fost condamnată la peste 100 de ani de închisoare în Filipine, în urma luptei duse împotriva dictatorului Rodrigo Duterte. Investigațiile sale au scos la iveală legăturile dintre regimurile autoritare și giganții tehnologici, o rețea globală de interese care se întinde de la războaile drogurilor ale lui Duterte la Capitol Hill, de la Brexit la invazia Ucrainei, din Silicon Valley la click-urile și voturile noastre. , ale tuturor.
„Tu ce ai sacrifica pentru adevăr?”
Într-o dictatură, nimic nu e mai periculos decât să spui adevărul – să prezinți faptele sprijinite de dovezi. Maria Ressa sa născut în Filipine și a plecat în America la o vârstă fragedă. Sa întors la Manila după 13 ani și a intrat în televiziune, aducând o viziune nouă asupra jurnalismului de știri – o viziune centrată nu pe loialitate, ci pe performanță. În 2010, a inițiat o campanie de impact pentru a încuraja oamenii să meargă la vot, care a dus la formarea rețelelor de ,,cetățeni-jurnaliști” în Filipine, oameni de bună credință care denunță oficial violența și nedreptatea. Ca jurnalist de investigație și corespondent străin pentru CNN, Maria Ressa a acoperit toate marile teme politice ale țării, dar și prezența terorismului islamic în regiune, ca și felul în care brațul al-Qaeda activ în Asia de Sud-Est folosea rețelele sociale pentru radicalizare. și se mobilizează.
În 2012, Maria Ressa a fondat portalul de știri Rappler, care propune să dea jurnalismului un rol activ în schimbarea socială. În 2016, în Filipine a devenit președinte Rodrigo Duterte, iar Rappler sa numărat printre puținele platforme care au criticat politica sa, învinuindu-l de corupție și încălcarea drepturilor omului. Maria Ressa a fost amenințată, luată drept țintă a unui val de violență online fără precedent și condamnată la închisoare pe viață. Abia în 2022, când Duterte a fost înlocuit de Marcos, Maria Ressa a fost achitată de o parte dintre acuzațiile care i s-au adus.
„Oamenii nu-și pierd discernământul într-o singură zi”
Statisticile spun că astăzi, în lume, sunt mai mulți oameni care trăiesc în dictaturi decât în democrații. În ultimii 2 ani, 9 țări au devenit dictaturi (sau autocrații închise): Afganistan, Ciad, Guineea, Haiti, Iran, Mali, Myanmar, Turkmenistan și Uzbekistan. Declinul democrației și aderarea la figura unui lider autoritar se pot corela cu acutizarea sărăciei și a inegalităților sociale. Țările care au făcut recent tranziția inversă, dinspre regimuri autoritare către democrație, cum sunt Bolivia, Bulgaria, Republica Moldova sau Zambia, au reușit să implementeze cu succes „ politica economică de redistribuire ”, care au crescut nivelul de trai.
În cartea sa „ Cum să înfrunți un dictator. Lupta pentru viitorul nostru ”, Maria Ressa nu reamintește ce înseamnă să trăiești într-un stat autocrat: să taci, să închizi ochii, să acopere abuzul sau crima. Cum se ajunge acolo? Extrem de lent, pas cu pas: „Într‑o țară care alunecă spre autocrație, oamenii nu-și pierd deodată, într‑o singură zi, discernământul; aleg în fiecare zi dacă se conformează sau nu.”
Contribuția rețelelor sociale la această fierbere lentă, la nașterea urii față de oricine are o opinie contrară, la dezinformare și la denaturarea faptelor este uriașă, avertizează jurnalista: „În sud‑estul Asiei, locul din care observam eu lucrurile, am fost martor ocular la. evenimente dramatice care adesea au prefigurat ce avea să se întâmple în lume: mișcările democratice emergente din fostele bastioane coloniale; înfricoșătoarea ascensiune, cu mult înainte de 11 septembrie 2001, a terorismului islamic; apariția unei noi clase de lideri autocrați, aleși democratic, care aveau să-și transforme țările în cvasidictaturi; și uluitoarea promisiune și putere a social media, care în curând avea să joace un rol esențial în demolarea tuturor lucrurilor dragi mie.”
2024 este un an crucial pentru democrație
În 2024, aproape jumătate din populația globului va merge la vot. Cu peste 110 conflicte armate în desfășurare în lume, dintre care doar câteva ajung pe canele noastre de știri, războiul informațional va fi la fel de mare ca mizele. România va fi una dintre cele 40 de democrații care vor ieși la vot, pe fundalul instabilității politice și economice intense în regiune – accentuată de moartea lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant al regimului Putin, cu o lună înainte de alegeri din Rusia. Cartea Mariei Ressa poate fi un instrument util pentru a înțelege cum circulă informația în context atât de volatil și cum să nu înarmăm cu fapte sprijinite de dovezi ca să nu cădem, individual și împreună, în plasa celor care vor să impună o singură versiune a istoriei. : cea care le servește lor.
Biografie
Maria Ressa este colaureată a Premiului Nobel pentru Pace (2021), împreună cu Dmitri Muratov, pentru munca ei de apărare a libertății de exprimare și a democrației. Este cofondatoare și CEO a celui mai important portal de știri din Filipine, Rappler, și jurnalistă de peste 36 de ani. A fost numită Person of theYear (Personalitatea anului) de revista TIME 2018 și a câștigat UNESCO World Press Freedom Prize în 2021. Printre numeroase premii primite se numără prestigiosul Golden Pen of Freedom Award, acordat de World Association of Newspapers and News Publishers; Knight International Journalism Award, acordat de International Center for Journalists; Shorenstein Journalism Award, acordat de Universitatea Stanford; Premiul Sergei Magnitsky pentru jurnalism de investigație. A crescut în Filipine și Statele Unite, iar în prezent trăiește la Manila.
16
9
