Medicul Remus Mihalcea, managerul Spitalului Colentina din Capitală, a donat plasmă la Centrul de Transfuzie Sanguină din București, după ce s-a vindecat de COVID-19, anunță Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale, în subordinea căreia se află Spitalul Colentina. "Un ajutor de acest gen poate face diferența pentru un pacient aflat în stare critică", și-a motivat el gestul. Managerul Spitalului Colentina a fost testat pozitiv cu coronavirus la începutul lunii iulie.
"Întreg procesul de donare a durat cam o oră, timp în care s-au recoltat 600 ml de plasmă. Am ales să donez plasmă din două motive: primul e cel de a încuraja lumea să facă acest gest. Întotdeauna un surplus de plasmă va ajuta un pacient aflat în terapie intensivă și poate fi chiar o rudă sau doar un străin, dar care are mare nevoie de acest tratament. Al doilea motiv este faptul că trecând prin această boală, organismul meu a dezvoltat anticorpi într-o cantitate suficientă pentru a fi eligibil acestei proceduri. Trecând prin această experiență am putut vedea faptul că un ajutor de acest gen când ești într-o stare critică poate face diferența", a declarat Remus Mihalcea, managerul Spitalului Clinic Colentina.
Remus Mihalcea nu este singurul cadru medical din spitalele administrate de Primăria Capitalei prin ASSMB, care, odată vindecat de COVID-19, s-a oferit să doneze plasmă pentru a salva alți pacienți.
Spitalul Colentina și Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș au realizat încă de la începutul activității de prelevare de plasmă contracte de colaborare cu Centrul de Transfuzie Sanguină din București, promovând, astfel, în rândul pacienților obținerea acordului.
Unul dintre ei este dr. Alexandru Marin, medic rezident la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale "Dr. Victor Babeș". Medic în prima linie a luptei împotriva pandemiei, a fost infectat cu coronavirus, iar apoi a fost unul dintre primii pacienți vindecați care au donat sânge, din care s-a extras plasmă convalescentă COVID-19, potrivit ASSMB.
Dr. Alexandru Marin, medic rezident la Spitalul Victor Babeș / Foto: ASSMB
"Donarea de plasmă este fix ca donarea de sânge obișnuită, doar că la donarea de plasmă se folosește un alt tip de ac și se extrage doar plasma, iar sângele nu părăsește organismul, motiv pentru care pacienții pot dona mai frecvent plasmă, decât suntem obișnuiți cu pauzele de la donarea de sânge. E o fericire să știi că poți să ajuți cu fiecare celulă din corpul tău. Totul contează acum", spune Alexandru Marin, medic rezident Spitalul Victor Babeș.
Și Eufrosina Șerban, asistentă medicală la Spitalul Victor Babeș, a ales să doneze plasmă, în urmă cu patru luni, după ce s-a vindecat de COVID-19: "M-am oferit să donez pentru că eu cred așa: Dacă poți face un bine, fă-l cu drag. Nu se știe niciodată la cine ajunge și poate o anumită persoană chiar are nevoie și poate fi salvată."
Eufrosina Șerban, asistentă medicală / Foto: ASSMB
37.056 de români s-au vindecat până acum de COVID-19. Doar 671 au donat plasmă
671 de români vindecați de COVID-19 au donat plasmă pentru tratarea pacienților infectați, în primele 4 luni de la debutul colectării de plasmă convalescentă în România, până pe 21 august, arată cele mai recente date ale Institutului Național de Hematologie Transfuzională, prezentate de Ministerul Sănătății.
În total, 37.056 de români infectați cu coronavirus s-au vindecat, până astăzi.
Procesul de colectare a plasmei de la persoane vindecate de COVID-19 pentru tratarea pacienților infectați a demarat în România pe 28 aprilie, la două luni de la primul caz de infecție cu noul coronavirus înregistrat în țara noastră.
Donarea de plasmă se face prin două metode: plasmafereză și donare standard (sânge total) din care se extrage apoi plasma.
Colectarea de plasmă se face, teoretic, în 18 centre de transfuzie din România - toate dotate cu aparate de plasmafereză (recoltare de plasmă) donate de firma Besmax Pharma în această primăvară. Statul român nu avea astfel de aparate în centrele de transfuzii. Besmax Pharma a donat, împreună cu aparatele, și 9.000 de kituri de recoltare.
În plus, statul român a ratat o sponsorizare cu încă 32 de aparate de plasmafereză, oferită tot de Besmax Pharma, după ce Ministerul Sănătății nu a oferit luni de zile niciun răspuns la această ofertă.
Tratamentul cu plasmă poate salva viața pacienților cu forme grave de COVID-19, dar România are puțini donatori
Tratamentul cu plasmă este într-adevăr unul care "le poate salva viața pacienților cu forme grave de COVID-19. Nu terminalii, nu formele critice. Dar cei gravi, care se află în secțiile de Terapie Intensivă, pot fi salvați de tratamentul cu plasmă", declara recent, pentru HotNews.ro, medicul Virgil Musta, șef de secție și coordonatorul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, unul dintre cele mai importante spitale COVID din țară.
Din păcate, admite Virgil Musta, un număr foarte mic de români vindecați de COVID-19 donează plasmă în acest moment: "Deși, atunci când pleacă din spital, mulți promit că vor veni să doneze, că vor ajuta, în momentul în care ar trebui să meargă să doneze, nu toată lumea dă curs. În plus, dintre pacienții vindecați de COVID-19, nu toată lumea are suficient de mulți anticorpi."
Medicul Virgil Musta
Virgil Musta spune că la Timișoara, "doar 5 pacienți au beneficiat de tratament cu plasmă, dar asta mai demult. Apoi, nu am mai avut nici noi, nici județele limitrofe."
Toți cei 5 pacienți tratați cu plasmă la Timișoara s-au vindecat, subliniază Virgil Musta.
Medicul timișorean precizează însă că tratamentul cu plasmă nu li se administrează tuturor pacienților cu COVID-19, ci în anumite condiții: "Este util în anumite etape, la anumite forme ale bolii, la anumiți pacienți - de exemplu, pacienții cu insuficiență renală au contraindicație, pentru că dacă le dai, le agravează insuficiența renală."
