Oamenii se întreabă de ce unele guverne și autorități recomandă utilizarea măștii pe când altele nu? De ce s-au schimbat recomandările? De ce la începutul pandemiei se recomanda ca doar bolnavii să poarte mască și acum suntem obligați să le purtăm? Purtatul măștii a devenit motiv de controverse ideologice și politice, chiar dacă de fapt este o regulă de sănătate publică.
Pe scurt:
- De ce purtam mască? Principiul eficacității și principiul precauției în regulile legate de sănătatea publică
- Cum se transmite coronavirusul și cum îl opresc diferitele tipuri de măști, chirurgicale, măști din pânză făcute în casă și renumita mască N95 (FFP2)
- Virusul este transmis cel mai frecvent în mediile interioare. Faptul că suntem obligați să purtăm masca în spații închise nu este o aberație.
- Chiar dacă porți masca, tot trebuie sa fii precaut. Masca singură nu este suficientă. Trebuie să te dezinfectezi, să te speli pe mâini și să păstrezi distanța socială.
- Masca un atac la libertate. Exista și nesupunere civică în ceea ce privește purtarea măștilor și nu este un fenomen nou.
Dacă ignorăm contextul științific de la începutul pandemiei, principiile de sănătate publică, am putea să credem că anumite recomandări sunt false, că suntem mințiți și lucrurile sunt mai complicate. În același timp, când nu există reguli și politici unitare și consecvente, publicul devine confuz și e mai probabil să nu adere la reguli.
În centrul acestei confuzii se află tensiunea dintre două principii critice de sănătate publică pe care autoritățile din întreaga lume se luptă să le echilibreze: principiul eficacității și principiul precauției.
Principiul eficacității
Valoarea de bază pe care o respectă orice organizație de sănătate publică este de a nu face rău persoanelor pe care are responsabilitatea de a le proteja. Când o comunitate este în pericol, recomandă intervenții. Dacă se respectă principiul eficacității, va recomanda doar o intervenție despre care știe că este eficientă.
Problema este că nu știm încă clar și fără echivoc dacă purtarea unei măști va oferi beneficii. Va avea ca rezultat comportamente mai riscante la oameni - de exemplu, reducerea spălării regulate a mâinilor - crezând că sunt protejati, doar dacă poarta o masca?
Principiul precauției
De ce totuși unele guverne recomandă oamenilor să poarte mască? Conform principiului precauției, dacă apare o posibilă amenințare la adresa sănătății oamenilor, ar trebui să luăm măsuri pentru a gestiona această amenințare, chiar și parțial.
Astfel, o autoritate va recomanda o intervenție chiar și atunci când există dovezi limitate de eficacitate, având în vedere natura amenințării la adresa sănătății. Ideea este că a face ceva poate fi mai bun decât a nu face nimic. Acest principiu a fost aplicat, de exemplu, ca răspuns la crizele de poluare a aerului, în timpul erupțiilor vulcanice și incendiilor, deși există dovezi limitate privind eficacitatea măștilor în aceste cazuri.
Alocare echitabilă
Pe lângă argumentele etice din jurul principiilor eficacității și precauției, există și întrebarea dacă, în urma recomandării ca toată lumea să poarte măști, este posibil ca cei care le solicită și au nevoie cel mai mult să nu mai poată avea provizii suficiente. De exemplu, serviciile medicale și industriile esențiale nu pot procura echipament de protecție (PPE) pentru personalul lor. Așa putem înțelege unele recomandări ale autorităților în anumite momente.
De ce să purtăm masca? În primul rand, trebuie să analizăm modul în care se răspândește coronavirusul și cum îl poate opri o mască
Din momentul în care a infectat pe cineva, virusul Sars-CoV-2 se reproduce în celule. Pe măsură ce se înmulțește, aceste noi particule de virus ajung în fluidele corporale din plămâni, gura și nas. Când o persoană infectată tușește, trimite în aer picături mici - cunoscute sub numele de aerosoli - care conțin virusul. O singură tuse poate produce până la 3.000 de picături. Există temeri că virusul poate fi răspândit doar prin vorbire. Un studiu recent a arătat că pulverizăm mii de picături în aer, care nu pot fi văzute cu ochiul liber, doar prin rostirea cuvintelor „rămâneți sănătoși”.
Există mai multe căi posibile de infecție.
O persoană infectată poate tuși, stranuta sau respira în timp ce se află la mai puțin de doi metri de o altă persoană, iar virusul aterizează în ochii, nasul sau gura altei persoane.
O altă cale este când o persoană infectată tușește, strange mana altei persoane sau atinge o suprafață. Persoana neinfectată strânge mâna sau atinge suprafața și transferă virusul la ochi, nas sau gură.
Unde se transmite mai frecvent coronavirusul. Faptul că suntem obligați să purtăm masca în spații închise nu este o aberație.
O analiză a 318 focare de Covid-19 din China a arătat că virusul a fost transmis cel mai frecvent în mediile interioare, în special în casele oamenilor, dar și în transportul public, în restaurante, cinematografe și magazine. S-a găsit doar un exemplu în care virusul părea să fi fost transmis în timp ce oamenii se aflau în afară.
Măsura are legătură și cu prevalența purtătorilor asimptomatici care pot răspândi virusul la alte persoane. Se estimează că între 6% și 18% dintre cei infectați pot transporta virusul fără a dezvolta simptome.
Dacă toată lumea poartă măști, inclusiv persoanele asimptomatice, ar putea ajuta la reducerea cantității de virus care intră în mediu și poate provoca infecții.
În aer liber este mai dificil, deoarece majoritatea oamenilor prezintă un risc mic sau niciun risc. O posibilitate este să urmați regula „2 x 2”: dacă sunteți în aer liber și la mai puțin de 2 metri de alte persoane mai mult de 2 minute, trebuie să purtați o mască.
Ajungem să purtăm masca, dar apar discuții legate de eficiența ei. Oamenii se pot întreba de ce, la ce bun, dar și ce tip de masca protejează cel mai mult?
Dacă personalul din sistemul sanitar poartă măști chirurgicale, există dovezi că acest lucru limitează răspândirea infecțiilor virale respiratorii în spitale. Dar nu există dovezi clare că măștile chirurgicale protejează membrii publicului de a se infecta sau de a transmite infectia - cel mai probabil din cauza utilizării incorecte. Pentru măștile de pânză purtate de public, studiile sunt și mai puține.
Masti chirurgicale, măști din pânză făcute în casă și renumita mască N95 (FFP2)
Măștile chirurgicale sunt formate din mai multe straturi și pot filtra eficient particule foarte mici, cum ar fi picăturile de SARS-CoV-2 (virusul care provoacă COVID-19). Măștile conțin de obicei un strat exterior impermeabil și un strat intern absorbant. Deși măștile confecționate din eșarfe, tricouri sau alte țesături nu pot oferi același nivel de protecție și durabilitate precum măștile chirurgicale, acestea pot bloca unele picături mari expirate, protejând astfel alte persoane de expunerea virală. Capacitatea lor de a filtra picăturile depinde de materialul din care sunt confecționate. Măștile de pânză cu mai multe straturi sunt mai bune la filtrare, dar respiri mai greu și devin mai umede mai repede decât măștile cu un singur strat.
Aici găsiți un tabel cu eficiența de filtrare pentru măști făcute din diferite materiale: bumbac, lână, filtre de aer condiționat pentru reducerea alergiei și saci de aspirator sau cu filtre de cafea.
N95 (FFP2) are un dispozitiv de filtrare capabil să oprească 95% din particule de 0,3 micrometri (0,0003 milimetri). Chiar dacă se estimează că coronavirusul este de aproximativ 0,07 până la 0,09 micrometri, particulele de virus sunt în mod normal transportate în picături ceva mai mari, ceea ce face ca limita de 0,3 micrometri să fie adecvată pentru protejarea celui care poartă masca atunci când este combinată cu alte echipamente de protecție.
Dovezi științifice privind folosirea măștilor și precauții
Doar pentru că măștile din pânză lasă mult mai mult aer și particule în comparație cu măștile N95 nu înseamnă că nu fac nimic și există studii care susțin ca orice tip de masca ajuta. Chiar și purtarea unei măști făcute acasă poate reduce picăturile pe care le emitem în timp ce vorbim.
Purtarea mastilor ar putea face diferența, contribuind la menținerea ratelor de infecție în timp ce oamenii circulă mai mult, în urma măsurilor de relaxare.
În condițiile în care suficienti oameni poartă măști atunci când se aventurează în spațiul public, aceasta ar putea avea un impact dramatic asupra vitezei cu care coronavirusul începe să se răspândească din nou, în special dacă este combinat cu alte măsuri precum distanțarea socială și spălarea mâinilor.
Cercetătorii de la Yale estimează că „beneficiile fiecărei măști purtate de public sunt în mod conservator în intervalul de 3.000- 6.000 USD, datorită impactului lor în încetinirea răspândirii virusului”. O mască de panza este practic gratuită, deoarece o poți face acasă. Deci, beneficiile economice sunt greu de pus la îndoială. Ce altă investiție plătește cu peste 1.000 până la 1?
Este o provocare uriașă, pentru că ai cu adevărat beneficii dacă poți masca doar atunci când majoritatea oamenilor o face. O analiză FDA estimează că, dacă 50% din populație folosește o mască, transmiterea virusului este redusă la jumătate. Dacă 80% din populație folosește o mască, virusul este „în esență eliminat”, motiv pentru care multe guverne au adoptat legi care impun utilizarea mastii în locuri aglomerate, cum ar fi transportul public sau magazine. Unele guverne merg mai departe și impun măști și în spațiul public.
Mai există un argument pentru folosirea măștilor reutilizabile care are legătură cu ecologia.
Cercetătorii din Marea Britanie au calculat că, dacă întreaga populație din Marea Britanie ar folosi zilnic măști de unică folosință, ar crea un risc semnificativ pentru mediu, respectiv 42.000 de tone de deșeuri de plastic potențial contaminate și nerecuperabile pe an. De asemenea, majoritatea oamenilor vor observa sporirea măștilor aruncate în spațiile comunitare, care pot acționa ca pericole pentru mediu și surse de infecții. Prin urmare, sunt de preferat măștile reutilizabile mai degrabă decât de unică folosință.
Chiar dacă porți masca, tot trebuie sa fii precaut. Nu e ca și cum nu trebuie să te mai dezinfectezi, să te speli pe mâini său să păstrezi distanța socială. Doar masca nu te face invincibil.
1. Există posibilitatea ca purtarea unei măști sa îi facă pe oameni să se simtă mai în siguranță și, prin urmare, să minimizeze alte comportamente de protecție pe care le știm eficiente, cum ar fi distanțarea socială și spălarea periodică a mâinilor. Deși nu avem dovezi clare că acest lucru se întâmplă în timpul pandemiei, în câteva studii efectuate înainte de focar s-a descoperit că oamenii au avut într-adevăr o igienă a mâinilor mai proastă atunci când purtau o mască.
2. Pentru a oferi orice protecție, măștile trebuie purtate corect și în mod constant în contact cu alte persoane, să existe aderență la regulă.
3. Măștile pot acționa ca o cale de transmitere suplimentară sau duc la un alt comportament care transmite virusul, cum ar fi atingerea feței. Pentru a opri transformarea măștilor în căi de transmitere alternative, trebuie să fie puse și scoase în siguranță.
Dacă porți o mască, nu o purta multe ore - patru sau cinci ore cel mult în fiecare zi, doar atunci când ești în contact cu alte persoane și schimb-o dacă se deteriorează sau se murdărește. Dacă este reutilizabila, spal-o cu apă și săpun.
Exista și nesupunere civică în ceea ce privește purtarea măștilor și nu este un fenomen nou
Cât despre cei care refuză să poarte mască în ciuda oricăror discuții despre dovezi și beneficii, și în 1918 în timpul pandemiei de gripă spaniolă au existat controverse cu privire la purtarea măștilor. Fenomenul nu este nou. Mulți oameni începuseră să privească cu neîncredere măștile și le vedeau ca pe o încălcare a libertăților civile în SUA. Nu le purtau corect, făceau găuri în ele pentru a fuma.
În San Francisco chiar s-a creat o liga anti-mască și au fost proteste. Oamenii au refuzat să poarte măști în public. Unii au mers la închisoare pentru că nu le-au purtat sau au refuzat să plătească amenzile.
Acum asistăm la o situație asemănătoare în SUA, unde discuția despre măști a devenit politizată și masca e pentru unii oameni un atac la libertatea individuala.
Este interesant că cerința de a purta masca a devenit o problemă în timp ce existau reguli mult mai severe care interziceau lucruri precum discuțiile la colțul străzii, sărutarea logodnicului sau slujbele religioase. Poate există ceva despre măști și impulsuri umane, care încă nu a fost studiat corect. Dacă fenomenul de rezistența în masă la purtarea de mască va crește în amploare în lunile următoare, va fi interesant de văzut dacă noile cercetări vor produce rezultate utile despre fobiile oamenilor cu privire la acoperirea feței.
4
4
