Ce este gripa
Gripa este o boala extrem de contagioasa care poate imbolnavi pe oricine si care poate atinge proportii epidemice. In regiunile temperate, epidemiile de gripa apar in fiecare an in lunile de toamna si de iarna.
Virusurile gripale sunt foarte contagioase si se transmit usor de la o persoana la alta prin picaturile proiectate in aer prin tuse si stranut. Virusul se poate raspandi si prin strangerea mainilor sau prin atingerea suprafetelor contaminate cu virusul respectiv.
- Perioada medie de incubare este de 2 zile (intre 1 si 4 zile)
- Persoanele adulte infectate sunt contagioase din ziua anterioara aparitiei simptomelor si timp de 5 zile de la declansarea bolii, iar persoanele cu o imunitate foarte slaba pot raspandi virusul timp de saptamani sau luni de zile
- Copiii pot fi contagiosi timp de peste 10 zile de la declansarea simptomelor. Deseori, copiii din gradinite si scoli primare raspandesc virusul in familie si in comunitate
Simptome
In cazul gripei, debutul bolii este brusc, cu simptome precum:
- Febra foarte mare, 39-40 de grade, care dureaza intre 3 si 5 zile
- Frisoane, cefalee (dureri de cap), dureri la nivelul globilor oculari, fotofobie (pacientul nu poate suporta lumina), dureri musculare cu senzatie de zdrobire musculara si uneori chiar dureri articulare difuze
- Tuse, secretii nazale (rinoree), ragusala(disfonie), senzatie de usturime in gat, stare marcata de astenie (simte ca nu se poate da jos din pat)
In cazul racelii, numit si guturai in limbaj popular, debutul bolii este gradual si poate fi recunoscut dupa urmatoarele manifestari:
- Febra este rara, de obicei manifestandu-se o stare de subfebrilitate (37,4 - 37,5 de grade) sau chiar afebrilitate
- Tusea este in general mai usoara sau moderata, durerile de cap sunt si ele destul de rare
- Durerile articulare si cele musculare sunt usoare, discrete, iar senzatia de astenie este foarte usoara
Simptomele de gripa si raceala la copii
Simptomele sunt aceleasi, ca si la adulti, insa trebuie tinut cont de faptul ca la copii, in gripa, exista riscul ca, pe langa febra mare sa apara si:
- Laringita
- Convulsii febrile, letargie
- O serie de complicatii, cum ar fi bronsiolita (determinata de virus) sau, extrem de rar, miocardita
- La sugar, miocardita poate cauza moarte subita
- In cazul unui copil astmatic, gripa poate declansa crizele de astm.
De aceea, atat in cazul adultilor cat si in cazul copiilor, de la primele semne de imbolnavire este obligatoriu sa cerem sfatul medicului de familie.
Complicatii determinate de gripa
In gripa, complicatiile apar la diverse niveluri. Spre exemplu, cea mai frecvent intalnita complicatie este pneumonia,dar mai pot aparea:
- Bronho-pneumonii
- Insuficienta respiratorie acuta (prin pneumonie sau bronho-pneumonie)
- Criza de astm (sau acutizarea acesteia)
- Sinuzita
La copii, in gripa se pot declansa complicatii neurologice:
- Convulsii
- Encefalite
- Foarte rar mielite si radiculonevrite si chiar otite medii supurate (prin suprainfectie)
Virusul gripal determina o scadere a rezistentei organismului, atat locala, prin distrugerea mucusului de la nivelul cailor respiratorii (favorizeaza infectia cu germeni bacterieni) cat si generala, epuizand organismul prin febra, tuse, determinand destul de frecvent aparitia suprainfectiilor.
Tratamentul gripei
In tratarea gripei, substantele antivirale sunt cele mai comune. Insa, de la primele simptome trebuie consultat obligatoriu medicul de familie. Mai departe, daca apar complicatii, trebuie consultat obligatoriu medicul specialist.
NU antibiotice si aspirina in gripa!
Sub nici o forma nu se recomanda auto-medicatia, desi exista aceasta tendinta in comportamentul multor romani, deoarece pot exista alergii la unele substante. Tratamentul se face obligatoriu sub supraveghere medicala stricta si doar la recomandarea medicului specialist.
- Antibioticele se prescriu numai la complicatii, dar si acestea din urma trebuie certificate de medic
- Aspirina nu se recomanda sub nici o forma in epidemia de gripa, pentru ca poate determina sindromul Reye, o encefalopatie cu insuficienta hepatica si renala. Pe fondul unei infectii gripale, aspirina poate determina acest sindrom
Preventie
Metodele clasice de preventie apar in zona de sustinere a imunitatii organismului si a rezistentei acestuia prin
- Alimentatie corespunzatoare
- Imbracaminte adecvata
- Evitarea expunerii copiilor in medii supraaglomerate (magazine, spectacole, etc.)
In cazul unei epidemii de gripa, copiii trebuie feriti pe cat posibil de aglomeratie si contactul cu persoanele bolnave. Acest lucru se recomanda si adultilor.
Preventie - vaccinare antigripala
Vaccinarea antigripala se recomanda a fi efectuata in lunile septembrie-octombrie (inaintea aparitiei epidemiei de gripa), deoarece organismul are nevoie de cel putin 2 saptamani de la vaccinare pentru a se instala protectia si a fabrica anticorpi impotriva virusului. Cu toate acestea, vaccinarea se poate realiza pe toata durata sezonului gripal (octombrie-februarie), pentru cei care nu s-au vaccinat la inceputul toamnei.
"Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda vaccinarea antigripala pentru persoane cu varsta cuprinsa intre sase luni si 64 de ani si care sunt in evidenta cu afectiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, sau cu imunodeficiente, toate persoanele cu varsta peste 65 de ani, gravidele, medicii, cadrele sanitare medii si personalul auxiliar, atat din spitale cat si din unitatile sanitare ambulatorii, inclusiv salariati ai institutiilor de ocrotire (copii sau batrani) si ai unitatilor de bolnavi cronici", a explicat Conferenţiar Dr. Monica Luminos – medic pediatru, specialist boli infectioase la Institutul National de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Bals.
