Grupul austriac Raiffeisen, care a cumparat in 2001 Banca Agricola, vrea sa participe la privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni, in incercarea de a-si consolida pozitia in sistemul bancar romanesc.
"Raiffeisen este pregatita sa se lupte cu Erste Bank pentru preluarea CEC, iar experienta castigata o data cu restructurarea Bancii Agricole ne va ajuta in acest proiect", a declarat pentru Ziarul Financiar Herbert Stepic, vicepresedinte al RZB si presedinte al Raiffeisen International - entitatea care controleaza subsidiarele din regiune ale grupului.
Surse bancare sustin ca Erste Bank este foarte interesata de CEC, banca austriaca pregatind deja o echipa care sa se ocupe de aceasta operatiune.
CEC este detinuta integral de stat, dar nu a reusit sa se reformeze aproape deloc in ultimul deceniu. Intrucat statul garanteaza toate depozitele, indiferent de suma, CEC reuseste sa atraga o buna parte din economiile populatiei, in special a celei sarace. Cei care au condus CEC dupa 1989 au fost numiti pe criterii politice.
La jumatatea acestui an, CEC detinea active de 1,1 miliarde euro si a obtinut un profit brut de 12,5 milioane de euro.
Desi a facut deja un efort foarte mare cu restructurarea Bancii Agricole, Raiffeisen se arata hotarata sa foloseasca si aceasta oportunitate pentru a-si consolida pozitia pe piata romaneasca.
Raiffeisen a devenit foarte agresiva dupa preluarea Bancii Agricole, investind puternic in retea, echipamente informatice, training, imagine si in atragerea de clienti. Raiffeisen a depasit treptat celelalte banci straine care opereaza pe piata romaneasca - ABN Amro, ING, HVB sau Citibank.
"Stim foarte bine cat de multe probleme sunt la CEC, cu o retea atat de mare, neinformatizata, insa experienta cu Banca Agricola ne va ajuta foarte mult. Ne intereseaza accesul la un alt segment de piata pe care ni-l poate da CEC", a spus Stepic.
El este increzator ca privatizarea CEC se va incheia inainte de finalizarea procesului de vanzare la BCR, cea mai mare banca romaneasca, avand in vedere presiunile Uniunii Europene.
La insistentele Bruxellesului alaturi de cele ale FMI si Bancii Mondiale, guvernul a lansat luna trecuta procedurile de privatizare a CEC prin stabilirea unei liste scurte de sase banci de investitii dintre care in septembrie va fi ales consultantul pentru vanzarea bancii. Cele sase banci sunt JP Morgan, Citigroup Global Markets, Rothschild Conseil International, HSBC, CSFB Europe si BNP Paribas.
Pana cand intra oficial in cursa pentru CEC, Raiffeisen vrea sa detroneze BRD din pozitia a doua in sistemul bancar dupa valoarea activelor. Actionarul majoritar al BRD este grupul francez Societe Generale.
"Sunt convins ca in prima parte a anului viitor vom intrece BRD, dupa cum au mers lucrurile in semestrul I din acest an. In lupta cu marile banci internationale singura noastra sansa este sa ne miscam pe cat de repede putem, sa ocupam segmente de piata, inclusiv prin atragerea de clienti care nu au mai avut relatii cu o banca", a declarat Herbert Stepic.
Potrivit unor date inca neoficiale, Raiffeisen a ajuns sa sufle in ceafa BRD, cu o cota de piata de peste 10% din totalul activelor bancare, in timp ce cota BRD a continuat sa scada usor, spre 12%. BCR detine o cota de 30% din piata.
La sfarsitul anului trecut, Raiffeisen Bank a trecut pe pozitia a treia, inaintea CEC, a carui cota se deterioreaza constant sub presiunea concurentei.
Dar cum isi poate sustine Raiffeisen ambitia de a deveni numarul doi in Romania, si inca mai mult, de a prelua CEC?
"Am luat deja decizia de a majora din nou capitalul Raiffeisen Bank Romania. Cat timp afacerea este profitabila ori exista un orizont de profitabilitate vom continua sa investim in Romania. Nu ne oprim la 200 milioane de euro sau la o anume suma mai mare", spune Stepic.
El admite ca un grup de talie medie precum Raiffeisen, in comparatie cu marii competitori cu acoperire internationala, nu-si poate permite sa sustina pe termen lung o asemenea expansiune regionala fara atragerea de resurse suplimentare. Iar solutia avuta in vedere este lansarea unei oferte publice initiale de vanzare de actiuni ale Raiffeisen International.
"Vrem sa fim pregatiti pentru o posibila listare in primavara lui 2005, la bursa din Viena, in functie de conjunctura de pe piata. Este probabila si o listare secundara pe piata din Varsovia. Fara indoiala insa, RZB isi va pastra pozitia majoritara in Raiffeisen International", a declarat Stepic.
El spune ca Romania are mult de pierdut din cauza slabiciunii pietei de capital autohtone.
"A fost o mare greseala sacrificarea pietei financiare interne in urma cu doi ani, cand de dragul unor obiective pe termen scurt, statul a preferat sa atraga finantare externa, considerata mai ieftina, in loc sa sprijine dezvoltarea pietei locale.
Adevaratul pret este platit acum, cand Romania trebuie sa se lupte in continuare cu dobanzi foarte mari in lei, care au incurajat nepermis de mult finantarea in valuta", arata bancherul.
El spune ca nivelul foarte mare al dobanzilor in moneda locala reprezinta unul din elementele care diferentiaza in sens negativ Romania de Bulgaria din punct de vedere al competitivitatii.
Raiffeisen intentioneaza sa profite de ritmurile mari de crestere ale unor piete bancare inca subdezvoltate in regiune.
Un studiu recent al pietei Europei Centrale si de Est realizat de Raiffeisen identifica prezenta a 16 banci straine care acopera insa in masuri foarte diferite cele 20 de piete care compun regiunea.
Atrage atentia absenta jucatorilor de talie globala. Citibank, cel mai mare grup financiar din lume, nu se afla in top 5. Gigantul britanic HSBC lipseste din top 16, la fel si Deutsche Bank sau alte mari banci americane. Bancile olandeze ABN Amro si ING au intrat puternic in anii '90, pentru ca mai apoi sa inceapa sa piarda din cotele de piata.
In schimb, cinci banci austriece se numara printre primii 16 jucatori din regiune.
Dintre cei 16, lipsesc de pe piata romaneasca grupul belgian KBC, austriecii de la Erste Bank - care si-ar putea face intrarea prin cumpararea CEC, italienii de la Banca Intensa - care au doar un birou de reprezentare, dar si grupul german Commerzbank.
Gradul de acoperire a pietelor este foarte eterogen, unii dintre lideri obtinand pozitiile respective datorita prezentei pe numai doua-trei piete-cheie.
De exemplu, UniCredito Italia si HVB Germania se bazeaza mult pe piata poloneza, iar Erste Bank si KBC pe piata ceha.
Raiffeisen are cea mai larga acoperire, cu 15 subsidiare locale, urmata de grupul germano-austriac HVB-Bank Austria, prezent pe 13 piete, urmat de ING, Citigroup si o alta banca austriaca, Volksbank, cu opt piete. Dupa numarul de sucursale in regiune, la sfarsitul anului trecut conducea grupul italian UniCredito, cu 1.318 unitati, urmat de HVB-BACA - 904, KBC - 795 si Raiffeisen - 789.
De remarcat intre cei 16 pozitia a zecea, ocupata de cea mai mare banca ungara, OTP, recent intrata si pe piata romaneasca prin cumpararea RoBank. "OTP este cel mai bun exemplu de restructurare din interior a unei banci, sub presiunea benefica a concurentei exercitate de jucatori straini.
Este singura banca locala care a reusit o asemenea performanta la nivel regional", apreciaza Herbert Stepic, presedintele Raiffeisen International, care estimeaza ca OTP nu va avea nevoie de mult timp pentru a urca in top 10 pe piata romaneasca.
In ultimii trei ani se remarca un interes in crestere pentru piata romaneasca a companiilor austriece. Dupa ce Raiffeisen a intrat in top prin achizitia Bancii Agricole, acum grupul petrolier OMV a cumparat Petrom, cea mai mare compania romaneasca.
