Relatiile dintre consumatori si firme, regii ori companii nationale se pot rezuma deseori in doua cuvinte: clientul pierde.
Achiti televiziunea prin cablu pentru luna in curs, dar ti se percep penalizari? Incasatorii de la Electrica vin numai atunci cand esti la serviciu? Apa calda e calaie, caloriferele sunt aproape reci, dar cu toate astea platesti facturi uriase? Dobanda creditului pe care l-ai luat e variabila, dar numai in sus? ti se cer garantii uriase daca vrei roaming? Stai linistit, esti doar una dintre cele
douazeci si doua de milioane de victime ale dictaturii furnizorilor de servicii si produse. Exista doua categorii: cei care au monopol total sau numai practic (companiile de cablu TV ori regiile de termoficare pot fi incluse aici - teoretic exista alternativa, dar de fapt serviciile concurente sunt inaccesibile fizic sau costa foarte mult) si cei care functioneaza in conditii reale de piata.
In functie de asta se modeleaza si relatiile dintre ei si consumatori. In primul caz, contractele pot contine oricate prevederi absurde: daca nu-ti convine, stai pe intuneric, in frig sau conecteaza-te la loc la antena colectiva.
In cel de-al doilea, clauzele abuzive ori dezavantajoase sunt camuflate cu grija, astfel incat clientul de rand sa nu-si dea seama despre ce e vorba decat atunci cand e prea tarziu. Problema cea mai mare este, pana la urma, ca din momentul in care ai semnat un astfel de document, ai sanse destul de mici sa mai scapi cu fata curata.
Poti sesiza, desigur, de fiecare data cand crezi ca ti s-a facut o nedreptate, oficiile pentru protectia consumatorului sau organizatiile nonguvernamentale care activeaza in domeniu, dar singurii in masura sa ia o decizie in astfel de cazuri sunt judecatorii. si, din pacate, pentru cei mai multi dintre noi cuvantul "proces" suna prea tare a timp si bani pierduti.
Asa ca, pana la aparitia unor legi care sa ne protejeze in mod real de abuzurile furnizorilor de bunuri si servicii, avem de ales intre a da o lupta inegala si a ne supune.
