Mircea Geoana si-a adus aminte joi ca, din punct de vedere politic, este seful lui Nastase si i-a transmis, prin intermediul presei, ca s-a saturat de influenta negativa pe care acesta o are asupra partidului.
Romania libera relateaza despre discutiile interne din PSD, in timp ce Gandul mai adauga un caz pe lista celor legate de familia fostului premier.
Averea a aflat ca DNA va extinde cercetarile in dosarul casei din Zambaccian, Cotidianul face publice convorbirile cu avocatul presedintelui executiv al PSD, iar Evenimentul zilei a evaluat averea familiei Nastase.
Geoana: "M-am saturat!"
Inainte de a i se lua functia de presedinte executiv al PSD, Adrian Nastase este amenintat cu suspendarea din partid. Mircea Geoana si-a asumat ieri curajul de a anunta ca Nastase va suporta prevederile statutului partidului, si anume cele referitoare la sanctionarea celor care aduc prejudicii imaginii PSD.
"M-am saturat!", a spus tare si raspicat Mircea Geoana la conferinta de presa organizata in Kisseleff special pentru a se dezice de Nastase si de matusile si mostenirile sale dubioase, realizand astfel un moment istoric: fostul sef al PSD, atotputernicul Nastase, arogantul in fata caruia au tremurat toate institutiile timp de patru ani, mai are doar un pas pana la eliminarea cu forta din marele partid pe care l-a adus la un dezastru electoral!
"M-am saturat!"
Geoana a spus, pe un ton martial, ca are de facut o declaratie in legatura cu scandalul "matusa lui Nastase": "Ca presedinte al PSD, m-am saturat! M-am saturat de aceste crize care afecteaza de prea multa vreme credibilitatea partidului!".
Presedintele PSD a spus ca liderii partidului datoreaza membrilor si simpatizantilor "sinceritate si fermitate", mai precis asumarea responsabilitatii unei decizii radicale in privinta lui Nastase.
Geoana a explicat ca Nastase trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia in fata Justitiei si ca singura concesie care i se va face este acordarea unui timp "rezonabil" inainte de a fi sanctionat conform statutului: "Vom astepta un timp rezonabil inainte de a lua masurile necesare".
Dupa aceasta declaratie, Geoana a precizat ca nu va mai face comentarii suplimentare si a refuzat sa raspunda la orice intrebare legata de acest subiect.
Nastase a cautat mila la Geoana
Declaratia neasteptat de curajoasa a lui Geoana a fost rezultatul unor lungi sedinte si convorbiri telefonice desfasurate intre liderii PSD, ieri si alaltaieri.
Miercuri dupa-amiaza, dupa ce a vazut ca se inteteste scandalul din presa si apar noi si noi dezvaluiri legate de afacerile familiei sale, Nastase a inceput sa caute sprijin la colegii sai, incercand sa obtina o declaratie publica din partea PSD ca este sustinut de partid ca fiind o victima politica a actualului regim.
In plus, Nastase aflase si despre intentia lui Geoana de a-l lasa fara functia de presedinte executiv, care ar urma sa fie desfiintata la Consiliul National din luna februarie. Nastase l-a sunat miercuri seara pe Ioan Rus, aflat la Cluj, cerandu-i acestuia ajutor, insa Rus i-a dat un raspuns in doi peri, refuzand sa se angajeze intr-o sustinere vadita a presedintelui executiv.
In disperare de cauza, intaiul nepot al tarii a incercat sa-l contacteze si pe Miron Mitrea, aflat inca in vacanta in strainatate, bazandu-se pe faptul ca acesta "o sa-i bage lui Mircea mintile in cap". Mitrea insa n-a fost de gasit, de-abia ieri ajungand la partid.
Asa ca ieri dimineata, chiar de la prima ora, Nastase, sfatuit de consilierii sai, a hotarat sa faca el o declaratie publica, programata pentru ora 19, in care ar fi urmat sa se puna de bunavoie la dispozitia legii pentru a fi cercetat in ceea ce priveste modul de obtinere a averii sale controversate.
Articol integral in Romania libera
Mama lui Adrian Nastase a primit o casa nationalizata in plina lupta antiretrocedari condusa de Ion Iliescu
Procurorul general Cochinescu a introdus automat recurs in anulare impotriva sentintei prin care mama lui Nastase castiga o casa nationalizata • Dupa un an de amanari nejustificate ale cauzei, Sorin Moisescu, succesorul lui Cochinescu, retrage recursul in anulare al Parchetului General.
Toata familia Nastase a inceput dupa 1989 sa „produca" case. Astfel, pe langa matusile norocoase ale Danei Nastase, pe langa Angelo Miculescu, fostul ministru al Agriculturii si socrul fostului premier, in actiune a intrat si mama lui Adrian Nastase.
Astfel, Elena Nastase a obtinut, dupa o actiune cu cantec in Justitie, o casa pe strada Av. Petre Cretu in sectorul 1 al Capitalei.
Imobilul a fost revendicat in anul 1994, reclamanta Elena Nastase aratand ca este mostenitoarea defunctilor Ciolan Mihail si Elena, proprietarii initiali ai imobilului nationalizat in mod abuziv.
La Judecatorie si la Tribunal lucrurile au mers bine pentru Elena Nastase, reclamanta avand castig de cauza. Numai ca suntem in anul 1996, cand Ion Iliescu lupta din rasputeri impotriva ideii de retrocedare a caselor nationalizate de catre stat.
Nicolae Cochinescu, procurorul general de la acea vreme, a promovat automat recurs in anulare, ca in atatea alte sute de cazuri, impotriva deciziei de retrocedare pe motiv ca instantele judecatoresti si-au depasit atributiile atunci cand au dat imobilul Elenei Nastase.
Dar mama lui Nastase nu era un caz oarecare, identitatea acesteia fiind descoperita, se pare, ulterior de catre cei de la Parchet. Imediat, recursul in anulare a ajuns pe masa judecatorilor Curtii Supreme de Justitie.
Aici, dosarul a avut parte, mai intai, de doua amanari acordate de instanta avocatilor Elenei Nastase, pe motiv de pregatire a apararii. La al treilea termen de judecata, pe 16 aprilie 1997, se trece pe fondul cauzei, se pun concluziile finale, iar instanta dispune amanarea pronuntarii.
A doua zi, avocatul ales al Elenei Nastase depune concluzii scrise, dar invoca si o exceptie de neconstitutionalitate.
In mod normal, judecatorii nu trebuiau sa tina cont de invocarea neconstitutionalitatii unui articol din Codul de procedura civila de catre avocat pentru ca dosarul era deja scos in pronuntare! Daca totusi instanta ar fi vrut sa ia in discutie exceptia invocata, trebuia sa repuna cauza pe rol,
sa dispuna citarea partilor si sa supuna spre dezbatere aspectul de neconstitutionalitate invocat. Judecatorii CSJ nu au tinut insa cont de procedura.
Procurorii au declansat verificarea intregii averi a lui Adrian Nastase
Dosarul „Zambaccian", in care procurorii Departamentului National Anticoruptie au reluat cercetarile, prin efectuarea de acte premergatoare inceperii urmaririi penale, dupa ce aceasta cauza fusese inchisa din motive de servitute fata de primul vanator al patriei, se afla in faza extinderii cercetarilor.
Surse confidentiale ne-au dezvaluit, ieri, ca DNA s-a autosesizat cu privire la dubioasa mostenire a fostului premier. Fiind vorba de aceeasi persoana si de posibile fapte de coruptie ca si in cazul afacerii oneroase cu terenul si imobilul construit in Zambaccian, DNA a socotit ca nu mai e nevoie de un alt dosar.
Astfel ca in cauza „Zambaccian" se cerceteaza deja provenienta bunurilor, a banilor din conturi, a transferurilor pe numele rudelor sau altor persoane apropiate fostului premier. Ieri seara, Nastase a iesit iar la rampa, afirmand ca nu-si va da demisia pentru ca e nevinovat.
Teatral, el a anuntat ca i-a adresat procurorului general Ilie Botos o scrisoare prin care ii solicita sa clarifice toate aspectele legate de declaratiile sale de avere.
Surse din DNA arata, cu referire stricta la procedura, ca activitatile ilicite ale unui demnitar sunt verificate cu prioritate in investigatia penala, fata de verificarile unei comisii anume specializate. Mai mult, DNA este cel care are in atributii cauzele de coruptie cu demnitari. Deci, Nastase nu a facut, prin aceasta scrisoare, decat parada pentru imagine.
Ca si-n scandalul „Armagheddon", cand i-a solicitat procurorului general de atunci sa i se verifice averea si presupusele legaturi de afaceri cu lumea interlopa. Acum, Nastase spune: „Mi se pare clar ca se doreste eliminarea mea", indicand ca posibili autori atat actorii puterii, cat si din propriul partid. La randul lui, Mircea Geoana a declarat: „Ca presedinte al PSD, m-am saturat.
M-am saturat de aceste crize care afecteaza de prea multa vreme credibilitatea partidului. Sunt convins ca va face tot ce-i va sta in putinta ca sa-si clarifice neintarziat situatia".
„Averea" scoate azi la iveala inca o istorie senzationala din odiseea „Matusile lui Nastase". Este vorba despre un dosar - despre care pana azi s-a afirmat ca ar fi disparut. Intreaga presa a scris ca dosarul prin care Adrian Nastase a mostenit la mijlocul anilor ’90 o casa in cartierul Dorobanti - prin intermediul mamei lui, Elena Nastase - si-ar fi pierdut urma.
Ziarul nostru a intrat insa in posesia lui si prezinta, in exclusivitate, filele-cheie ale acestuia. Parcurgerea dosarului arata un fapt incredibil: Adrian Nastase a profitat de pe urma guvernarii CDR si a pus mana pe casa din Strada Av. Petre Cretu, aflata la nr. 60. Implicarea familiei Nastase in acest caz este legata de data de 12 octombrie ’89.
Atunci, notarul public Enise Eliean a mers la casa Elenei Ciolan si a autentificat un testament olograf prin care toate bunurile batranei, „bolnava si nedeplasabila dar lucida" - asa cum se precizeaza in act, aveau sa treaca dupa decesul acesteia pe numele nepoatei ei (!) - Elena Nastase, mama fostului premier Adrian Nastase. Elena Ciolan a murit la 4 mai 1990.
Ca urmare, acelasi notar public a intocmit un certificat de mostenitor, prin care intreaga masa succesorala a ramas Elenei Nastase, ca legatar universal. Era vorba, potrivit documentului de „bunuri de uz casnic, fara valoare economica" si de „dreptul de concesiune asupra locului pentru inhumare, fara constructii funerare, situat in cimitirul Ghencea din Bucuresti". Doar atat.
Nu se preciza nimic despre casa pe care Elena Nastase avea s-o revendice in ’94. Dreptul de proprietate asupra imobilului din Av. Petre Cretu, nr.60, in care Elena Ciolan si-a trait ultimele momente nu fusese mentionat in masa succesorala.
Nici nu ar fi avut cum, intrucat in 1950, pe baza decretului 92, imobilul a fost nationalizat de catre regimul comunist, aflandu-se astfel la momentul decesului Elenei Ciolan in proprietatea statului.
Dupa patru ani, in perioada in care chiriasii caselor nationalizate erau sprijiniti de PSDR, iar Adrian Nastase era presedintele Camerei Deputatilor si presedinte executiv al Partidului, Elena Nastase a dat in judecata Statul roman prin Ministerul Finantelor Publice, Primarul General, Consiliul Local Bucuresti si Regia Autonoma „Imobiliara".
Cerea concret Judecatoriei Sectorului 1 sa constate ca este „proprietara asupra imobilului litigios (n.n. - de pe Av. Petre Cretu)".
In motivarea actiunii, mama fostului premier sustinea ca la momentul nationalizarii casei familiei Ciolan, autoritatile comuniste ar fi aplicat legea in mod gresit. Mai mult, ca decretul - prin care mii de romani au ramas fara proprietati - era neconstitutional fata de Constitutia de la 1948.
In sprijinul afirmatiilor sale, Elena Nastase a depus la dosar doua memorii trimise de inginerul ceferist Mihai Ciolan (unchiul sau) prim-secretarului CC al PMR in anul 1957. Acesta isi arata nemultumirea fata de faptul ca imobilul a fost nationalizat si impartit in mai multe apartamente care au fost inchiriate.
La 14 aprilie 1994, magistratii Judecatoriei Sectorului 1 ii dadea castig de cauza Elenei Nastase, constatand ca „reclamanta este proprietara imobilului situat in Bucuresti, str. Av. Petre Cretu, nr.60, sector 1, compus din teren in suprafata de 576 mp. si constructie parter plus etaj, fiind legatara universala a defunctilor proprietari Mihai si Elena Ciolan".
Totodata, instanta a dispus ca paratele sa lase reclamantei in deplina proprietate acest imobil.
Prin decizia civila nr. 2064 din 2 decembrie 1994, magistratii Sectiei a IV-a a Tribunalului Bucuresti reconsfinteau dreptul de proprietate al Elenei Nastase asupra imobilului.
Chirii negre pentru mostenirea alba
Declaratiile de avere ale lui Nastase din ultimii doi ani nu concorda cu explicatiile pe care el le da prin intermediul avocatilor sai. Veniturile mentionate ca provenind din chirii sint mult mai mari decit sumele identificabile prin contracte de inchiriere.
Avocatul Arin Stanescu, chiriasul Danei Nastase in cele trei apartamente pe care aceasta le-a primit mostenire de la matusa sa Tamara Cernasov, ne-a trimis ieri o precizare fata de pretul real al chiriei pe care o plateste sotiei fostului premier.
Amintim ca in editia de ieri am estimat chiria lunara la 7.000 de dolari, dublu fata de pretul pietei, pornind de la o declaratie a lui Alexandru Bitner.
Acesta declarase intr-un interviu ca "Tanti Tamara" incasa, pe linga pensia de 4 milioane de lei, si 7.000 de dolari din chiria celor trei apartamente. Am coroborat aceasta informatie cu cifra in-scrisa de Adrian Nastase in declaratia de avere, la rubrica "venituri din chirii" pe anul fiscal 2005: 238.965 RON, ceea ce inseamna aproximativ 81.000 de dolari pe an, adica 6.700 de dolari pe luna.
Arin Stanescu sustine, insa, ca chiria lunara pe care o plateste este de numai 2.760 de dolari pe luna, suma perfect incadrabila in pretul pietei. Ramin asadar in jur de 4.000 de dolari pe luna, provenind din chirii, greu de regasit in realitate.
Situatia se complica
Am cerut clarificari asupra acestor aspecte avocatului Bogdan Radulescu, cel desemnat de Adrian Nastase sa raspunda la toate intrebarile legate de mostenirea primita de la Tamara Cernasov. Raspunsul sau, desi la fel de imprecis ca toate pe care ni le-a furnizat de-a lungul crizei, complica si mai mult lucrurile.
Avocatul sustine ca, pina la moartea Tamarei Cernasov, survenita in aprilie 2005, aceasta a fost cea care a incasat chiria de la firma lui Arin Stanescu, iar dupa aceea beneficiara chiriei a fost Dana Nastase.
Situatia se complica, intrucit asta inseamna ca suma mentionata de Adrian Nastase in declaratia de avere, de 238.965 RON ca venituri din chirii pe anul 2005, trebuie impartita la 8 luni, si nu la 12 luni, ceea ce duce la un venit lunar de aproximativ 10.000 de dolari pe luna. Oficial insa, se stie doar de cei 2.760 de dolari, proveniti de la Arin Stanescu.
In plus, si in anul 2004 Nastase a raportat incasari din chirii de 3 miliarde de lei (aproximativ 100.000 de dolari), fara a fi limpede ce proprietati i le puteau furniza.
Am solicitat din nou clarificari, si sub acest aspect, de la avocatul Radulescu, insa nu ne-a raspuns la acest ultim e-mail si si-a inchis telefonul mobil. Iar Nastase, la conferinta de presa , nu a lasat sansa ziaristilor sa puna intrebari, refugiindu-se in biroul sau de la sediul PSD din Kisseleff. • (Mariana Bechir)
Nastase, vecin cu Vintu
Dana Nastase se dovedeste a fi o maestra a ingineriilor imobiliare. Terenul de la Balotesti, despre care cotidianul "Evenimentul zilei" a scris ieri ca a fost cumparat tot la pret de chilipir de Dana Nastase direct de la Roxana Bichel, fost demnitar in guvernul Nastase, se afla linga padurea Corbeanca, la nici 300 de metri de vila lui Sorin Ovidiu Vindu.
Parcelele, trei la numar, au fost achizitionate de Roxana Bichel de la trei localnici din Corbeanca: Voicu Constantinescu (10.000 de metri patrati), Gheorghita Talamete (10.000 de metri patrati) si Persifonia Constantin (6.230 de metri patrati). Pentru cei 26.230 de metri patrati, Roxana Bichel a platit, in 1996, 18 milioane de lei.
Cu acelasi pret ea a vindut terenul mai departe sotiei fostului premier al Romaniei, trei luni mai tirziu.
Terenul este considerat unul agricol, insa poate deveni oricind un pamint bun pentru ridicarea unei vile la citeva zeci de metri de DN1. De altfel, in vecinatate sint vreo trei constructii, iar racordurile la apa si gaze sint deja facute.
Doamna Geta, personaj-cheie
De citiva ani, Emanoil Vila are grija de una dintre proprietati si spune ca terenul lui Nastase n-a fost cultivat cu nimic anul acesta. "Acum doi ani a avut floarea-soarelui, dar vara trecuta a stat pirloaga", spune Vila.
Cine i-a lucrat pamintul? Stie Gheorghe Duminica, un alt vecin, care i-a vazut pe baietii fostei secretare a primariei Corbeanca, o anume doamna Geta, ca acum doi ani ar fi venit cu utilaje pe ogorul lui Nastase. De altfel, terenul a fost pus in posesie pentru prima data de primaria Corbeanca, nu de cea din Balotesti.
Batrinul Duminica a auzit si ca, la un moment dat, Nastase ar fi vrut sa vinda pamintul, iar zvonul era intretinut si de un panou la sosea. "L-a dat vintul jos, nu se mai vede acum". Pretul cerut pentru teren era, fireste, unul corect: 120 de euro pe metrul patrat, adica 3.147 de milioane de euro. • (Simona Popa)
Nastase ne raspunde prin avocat
In ultimele zile, „Cotidianul" a incercat sa afle de la Adrian Nastase raspunsuri la citeva intrebari privind averea sa, in general, si mostenirea primita de la Tamara Cernasov, in special. Fostul premier ne-a raspuns, prin intermediul avocatului Bogdan Radulescu, dupa cum urmeaza:
- In ce an si in ce context a venit Tamara Cernasov in Romania?
- Astfel cum rezulta din declaratiile televizate ale domnului Adrian Nastase, va stau la dispozitie cu orice problema de ordin juridic pe care ati considera-o ca necesitind lamuriri.
- Ce a facut Tamara Cernasov cu bijuteriile, in perioada comunista?
- La fel ca raspunsul la intrebarea 1.
- Cind si de ce s-a hotarit Tamara Cernasov sa-i vinda bijuteriile lui Alexandru Bitner?
- Fiind vorba despre decizia defunctei, imi este imposibil de a va raspunde in vreun fel la aceasta intrebare.
- Din ce an avea cunostinta domnul Adrian Nastase de existenta acestor bijuterii?
- La un moment ulterior casatoriei cu doamna Daniela Nastase.
Articol integral in Cotidianul
Mosia Romania
Impreuna cu familia sa, Adrian Nastase detine o avere estimata de „Evenimentul zilei", cu ajutorul unor experti imobiliari, la 10 milioane de euro. Evaluarea a fost facuta apreciindu-se valoarea bunurilor trecute de liderul executiv al PSD in declaratia de avere. De asemenea, luand in calcul proprietatile detinute de Elena Nastase si Irina Miculescu, mama, respectiv soacra lui Nastase.
Concluzie: Adrian Nastase poate fi inclus in topul celor mai bogati 300 de romani, plasandu-se, doar prin averea scoasa la vedere, pe locul 237.
Matusile milionare au fost arse la crematoriu. Tamara Cernasov si Elena Ciolan, doua dintre matusile milionare ale fostului premier, au beneficiat de acelasi tratament dupa moarte. Ambele au fost incinerate in mare taina la Crematoriul „Cenusa" din Bucuresti. Si asta, dupa ce amandoua i-au lasat averi substantiale.
Mostenirea matusii a fost, in 1999, la „Spalarea banilor"!
Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a monitorizat in 1999 provenienta a 400.000 de dolari, suma depusa intr-un cont deschis pe numele Danei Nastase la sucursala romana a Bank Austria Creditanstalt. Oficiul a incercat sa verifice daca suma era una si aceeasi cu cea platita de Alexandru Bittner matusii Tamara Cernasov.
Banii au fost depusi in contul Danei Nastase de Sorin Tesu, cel care avea sa devina, in 2001, seful de cabinet al premierului Adrian Nastase.
Concluzie: e posibil ca Dana si Adrian Nastase sa fi beneficiat de banii lui Alexandru Bittner inca din 1999, si nu din 2005, ca mostenire dupa moartea Tamarei Cernasov!
Nastase, 10 milioane de euro
Aceasta este averea - la vedere - a presedintelui executiv al PSD si a familiei sale
Adrian Nastase si familia pot ocupa locul 237 in topul celor mai bogati 300 de romani. Fostul premier PSD, impreuna cu sotia, copiii, mama, mama-soacra si toate matusile stiute, a adunat in 16 ani de politica o avere cuantificabila de peste 10 milioane de euro.
Suma a fost estimata de „Evenimentul zilei" cu ajutorul unor experti imobiliari, evaluand toate proprietatile aflate la vedere in declaratia de avere al lui Adrian Nastase, adunate cu cele inregistrate pe numele mamei sale, Elena Nastase, si al soacrei, Irina Miculescu.
Fruntas in partid, sef de guvern sau simplu ministru, Nastase a strans uriasa avere intr-o perioada in care singura sa ocupatie a fost politica. Chiar daca pentru o parte din agoniseala presedintelui executiv al PSD „vinovate" sunt rudele extrem de bogate, care intre timp au decedat, tranzactiile dubioase cu case si terenuri arata ca averea familie Nastase nu s-a cladit tocmai onest.
In cazul celor mai importante achizitii facute de clanul Nastase, cum ar fi terenul din strada Zambaccian, cel din Corbeanca sau cel din Voluntari, exista mari suspiciuni deoarece preturile au fost mult subevaluate, iar vanzatorii au fost persoane din anturajul personal sau politic al liderului executiv al PSD.
Averea familiei Nastase (in euro)
Terenuri 5.280.000
Case si apartamente 3.000.000
Obiecte de arta si bijuterii 266.000
Conturi bancare 210.000
Salarii, chirii, productie agricola 315.000
Mosteniri 775.000
Bunuri vandute in 2005 350.000
Total: 10.170.000 euro
*Sursa: declaratia de avere a lui Adrian Nastase, proprietatile care figureaza pe numele Elenei Nastase si Irinei Miculescu
Istoria unei averi dubioase
Declaratia de avere a lui Adrian Nastase este de-a dreptul impresionanta pentru o persoana ale carei venituri constante s-au limitat in ultimii 16 ani la un salariu de bugetar, fie el mai scapatat, cum ar fi cel de ministru sau prim-ministru.
Multe dintre bunurile familiei presedintelui executiv al PSD pot fi explicate prin diverse certificate de mostenire incasate de Dana Nastase, insa grosul averii este cladit din proprietati care au in spate tranzactii dubioase.
Cele mai multe case si apartamente care figureaza pe numele lui Adrian si al Danei Nastase sau pe numele mamelor celor doi, Elena Nastase, respectiv Irina Miculescu, au povesti controversate, care implica schimburi, donatii si preturi subevaluate. Adrian si Dana detin in acte un singur apartament, de 378 de metri patrati in blocul de pe strada Zambaccian.
Potrivit expertilor imobiliari, in zona Dorobanti un metru patrat construit se vinde cu 1.500-2.000 de euro. Calculat la 1.500 de euro metrul patrat, valoarea apartamentului se ridica la peste 500.000 de euro.
Cum in aceeasi vila Andrei Nastase detine si el un apartament, alta jumatate de milion de euro se poate contabiliza in numele familiei. Aceeasi familie Nastase mai detine, indirect, o vila pe strada Aviator Jean Texier, nr. 4, a carei valoare e de minimum 500.000 de euro. Elena Nastase si Irina Miculescu au in proprietate nu mai putin de sase vile si apartamente.
Mama lui Adrian Nastase are o vila de 500.000 de euro pe strada Aviator Petre Cretu, nr. 60, un apartament de 370.000 de euro intr-o vila pe strada MoliŽre, nr. 10, cumparat de la Cristian Sindie, si un alt apartament evaluat la aproximativ 70.000 de euro. Irina Miculescu este proprietara unei vile pe strada Pictor Ion Negulici, nr. 12, a carei valoare este de 300.000 de euro, si a doua apartamente in zona
13 Septembrie, evaluat la 70.000 de euro.
Terenuri de milioane
Terenurile, cele mai valoroase bunuri ale familiei, evaluate de EVZ la peste 5 milioane de euro, au si ele istorii discutabile, fiind vandute aproape pe nimic de Roxana Bichel, cea care avea sa devina vicepresedinte al APAPS in perioada guvernarii PSD, sau de Gabriel Bivolaru, fostul deputat PSD arestat si inchis pentru devalizarea BRD.
Nu mai putin de noua terenuri s-au adunat in imperiul imobiliar al familiei Nastase. Cert este ca familia Nastase fie „beneficiaza" de un noroc chior cand vine vorba de terenuri, fie are un fler incredibil la afaceri imobiliare. Trei dintre acestea se afla in comuna prahoveana Cornu: unul a fost achizitionat prin contract de vanzare-cumparare, celelalte doua fiind mostenite de Dana Nastase.
Tot mostenit a fost si terenul de la Voluntari. Dana Nastase a mai cumparat si hectarele de pamant de la Balotesti si Corbeanca. Pe numele familiei mai exista si un teren in Bucuresti.
Pasiunea fostului premier pentru obiectele de arta este arhicunoscuta. Acesta a inceput sa cumpere picturi, icoane si bijuterii in 1973. Si de atunci nu s-a mai oprit. Astfel a ajuns la o colectie impresionanta, evaluata la 266.000 de euro. Norocoasa familiei este, fara nicio discutie, Dana, care a mostenit bijuterii si obiecte de arta de peste 170.000 de euro.
Cat despre salarii, chirii, productie agricola si alti bani depusi in conturi, familia fostului premier PSD a adunat, in 2005, peste 500.000 de euro.
Zambaccian
Blocul din Zambaccian
Istoria blocului din Zambaccian 16 este lunga si populata de apropiati ai familiei Nastase. Acum zece ani, terenul ii apartinea lui Gabriel Bivolaru, omul care a devalizat BRD si care acum este in puscarie. De la Bivolaru, terenul a ajuns la mama acestuia, apoi la mama Roxanei Bichel si, de acolo, la firma de avocatura a lui Adrian Nastase care l-a vandut familiei Nastase.
Apoi, acolo s-a ridicat un bloc cu una dintre firmele de constructii ale lui Sergiu Sechelariu, devenit ulterior secretar de stat in guvernul Nastase.
In respectivul bloc a avut apartament si Ion Ion Tiriac, dar i l-a vandut lui Andrei Nastase. Acum, acolo detine o locuinta si Marieta Anastasescu, avocata afaceristului Alexandru Bittner si cea care a reprezentat statul roman in mai multe privatizari din epoca Nastase.
Cornu
Ferma de gaini
Familia Nastase a inceput sa-si puna pe picioare domeniul de la Cornu in urma cu opt ani, cand parintii Danei Nastase au cumparat o suprafata de teren si si-au ridicat o casa. La scurt timp, Adrian Nastase a cumparat si el un teren, pe care a inceput sa-si construiasca celebra ferma, la care erau crescute aproape 2.000 de gaini.
Proprietatea, a carei valoare se ridica la sute de mii de euro, este o veritabila fortareata securizata, iar pe strada nu au acces decat masinile riveranilor. Moda lansata de fostul premier a fost preluata rapid si de alti pesedisti de frunte.
Ilie Sarbu - fost ministru al agriculturii, Mihai Tanasescu - fost ministru al finantelor, Serban Mihailescu - fost secretar general al guvernului Nastase, Razvan Temesan - fost director al Bancorex, dar si Cozmin Gusa - actualul lider al PIN si-au ridicat, rand pe rand, cabane sau vile.
Bucuresti
Afacere controversata cu un interlop
Pe vremea cand Adrian Nastase era premier al guvernului PSD, mama acestuia, Elena Nastase, a cumparat un apartament intr-o vila de lux din Cartierul Primaverii, situata pe strada Moliere la numarul 10.
Vanzatorul a fost controversatul om de afaceri Cristian Sindie, un personaj suspectat de trafic de droguri si proxenetism, al carui nume este asociat cu capi ai lumii interlope. Contractul de vanzare-cumparare nu s-a perfectat la notariat, pe motiv ca „partile se cunosc personal", fapt stipulat in document.
Tranzactia s-a efectuat la pretul de 65.000 de dolari, desi valoarea apartamentului se ridica la cel putin 200.000 de dolari. Imobilul cu pricina a fost construit de Cristian Sindie si Daniel Dancuta, personaj interlop acuzat de multe ilegalitati si care a fost condamnat la inchisoare in Germania.
Bucuresti
Sediu de firma si de fundatie
In proprietatea lui Adrian Nastase se afla si o vila din Bucuresti situata pe strada Jean Texier la numarul 4, unde acesta domicilia inainte de Revolutie, in perioada in care lucra pe post de cercetator stiintific la Institutul de Cercetari Juridice si era lector al CC al PCR.
Din 1996, locuinta serveste ca sediu al firmei Datis Consulting & Management SRL, a carei patroana fondatoare a fost Dana Nastase. Dupa ce presa a manifestat un interes puternic fata de averea bossului PSD, Dana Nastase s-a retras din firma, lasand-o ca actionar unic si administrator pe Smaranda Corbeanu, intermediarul afacerii din Corbeanca, care avea pana atunci doar 0,05% din actiuni.
Sediul firmei a ramas insa tot in vila aflata in proprietatea lui Adrian Nastase, unde mai este inregistrata si Fundatia „Mileniul Trei", patronata tot de Dana Nastase.
Bucuresti
Casa mamei Elena ajunsa la Dana Barb
Familia Nastase mai detine un imobil in cartierul Domenii din Bucuresti, situat pe strada Aviator Petre Cretu la numarul 60. Imobilul a apartinut unei rude de-a Elenei Nastase, mamalui Adrian Nastase, care se numea Elena Ciolan. Femeia a lasat-o prin testament Elenei Nastase.
Vila a fost revendicata in justitie de mama liderului executuiv al PSD si obtinuta, prin hotarare judecatoreasca in anul 1994, fiind vanduta ulterior Danei Barb, sora fostului premier PSD. Alti descendenti ai Elenei Ciolan au cautat dosarul de restituire a imobilului insa acesta nu mai exista la judecatoria sectorului 1.
Intr-un interviu publicat acum doi ani de cotidianul „Libertatea", Dana Barb a declarat ca singura casa din Bucuresti pe care o detine este cea din Aviator Petre Cretu, imobilul fiind mostenirea mamei sale.
Voluntari
Chilipir de 156 de dolari
Terenul de 2.500 metri patrati a fost mostenit de Dana Nastase de la matusa sa, Tamara Cernasov.
Desi era o batrana de peste 90 de ani, care traia intr-o garsoniera doar din pensie, EVZ a dezvaluit ca Cernasov a cumparat terenul in 1999 cu numai 156 de dolari, adica de 240 de ori mai putin decat facea, de la un taximetrist sarac lipit pamantului.
Acum, terenul valoreaza in jur de 250.000 de dolari. Incoltit de intrebari, Adrian Nastase a declarat ca, de fapt, Cernasov a fost sfatuita de afaceristul Alexandru Bittner sa cumpere terenul din Voluntari. De altfel, tot Nastase a recunoscut ca acelasi Bittner a si finantat-o pe batrana cu 400.000 de dolari, bani cu care i-a cumparat bijuteriile Tamarei Cernasov.
Astfel a explicat seful Camerei Deputatilor succesul financiar al matusii sotiei sale, concretizat in mostenirea lasata.
Balotesti
Achizitie subevaluata
O suprafata de 2,62 hectare de teren intravilan a fost cumparata inca din 1996 de Dana Nastase. Pamantul este la Balotesti, in zona Prisma, langa DN 1 Bucuresti-Ploiesti, si valoreaza acum peste 2,4 milioane de dolari. Dar a fost cumparat de Dana Nastase cu numai 2.600 de dolari, echivalentul a 18 milioane lei vechi la nivelul lui 1996, desi valora de zece ori mai mult la acea vreme.
In cazul acesta, vanzatorii terenului au fost sotii Sorin si Roxana Bichel. Ca si la tranzactia de la Corbeanca, Bichel a vandut catre Nastase la foarte scurt timp de la achizitie, ceea ce poate arata ca, de fapt, pamantul era de la bun inceput destinat familiei Nastase.
De altfel, mama Roxanei Bichel, Athena Marianthi Theodoru, a vandut si ea la foarte scurt timp de la achizitie un teren lui Adrian Nastase, cel din Zambaccian 16.
Corbeanca
Roxana Bichel vinde ieftin
Un teren forestier de 2,35 de hectare din Corbeanca a fost cumparat de Dana Nastase in acelasi an 1999 in care si Tamara Cernasov cumpara la Voluntari. In mod similar, pretul de achizitie a fost mult subevaluat, sotia lui Adrian Nastase platind numai 139.000 de dolari, cand pretul pietei era de aproape 500.000 de dolari.
Acum, padurea luata de Dana Nastase valoreaza aproximativ 2,8 milioane de dolari. Vanzatorul terenului catre consoarta liderului PSD a fost Roxana Bichel, cea care, dupa 2000, a fost numita intr-o pozitie-cheie in APAPS-ul lui Ovidiu Musetescu, de unde a supervizat privatizari importante, ca SIDEX si Combinatul de la Resita.
Mai mult, Bichel a facut rost de terenul de la Corbeanca printr-un schimb cu unul aflat tocmai la Sacele, in Brasov.
Tamara Cernasov si Elena Ciolan
Ambele matusi decedate au fost incinerate
Doua dintre matusile milionare care si-au lasat averea prin testament familiei Nastase au fost incinerate la Crematoriul „Cenusa" din Bucuresti.
Prima dintre ele a fost Elena Ciolan. A murit in mai 1990, iar rudele defunctei au declarat unui cotidian central ca, in ultimii ani de viata, femeia a fost izolata total de familie si prieteni, iar singura care a mai avut acces la ea a fost mama fostului premier PSD, Elena Nastase.
Ulterior, ea a mostenit integral luxoasa vila din cartierul bucurestean Domenii, lasata mostenire de matusa nonagenara.
Si Tamara Cernasov, fosta matusa a Danei Nastase, care a murit pe 15 aprilie 2005 si a lasat terenuri valorand aproape un milion de euro, a fost incinerata. „Evenimentul zilei" a descoperit ca batrana, in varsta de 97 de ani, a fost dusa la crematoriu cu mare discretie pe 19 aprilie 2005.
„Doamna Dana s-a ocupat de toate. A venit la noi ca orice om, cu certificat si actele necesare, fara sa incerce sa profite de statutul ei, cum fac altii", a declarat pentru EVZ unul dintre angajatii crematoriului, situat acum in incinta Institutului Medico-Legal „Mina Minovici" din Capitala.
Adrian Nastase a precizat pentru EVZ: „E o chestiune pe care nu o comentez, va rog sa va adresati sotiei mele sau avocatilor". (Laurentiu Mihu)
Afacerea „Matusa" a fost in 1999 la „Spalarea banilor"!
Oficiul pentru Spalarea Banilor a monitorizat traseul celor 400.000 $ platiti de Alexandru Bittner matusii Tamara. Intreaga suma a ajuns in contul Danei Nastase
Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) a fost sesizat in 1999 de Bank Austria Creditanstalt Romania SA despre o tranzactie bancara de 400.000 de dolari (390.767 de euro) care „au aterizat" in contul Danei Nastase.
Banii au fost depusi de Sorin Tesu, cel care avea sa devina, in 2001, seful de cabinet al fostului prim-ministru Adrian Nastase, in aceeasi zi in care Dana Nastase a deschis contul.
Din verificarile incrucisate ale ONPCSB, care a incercat sa stabileasca provenienta acestei sume de bani, s-a identificat o tranzactie intre doua persoane fizice care ar fi putut justifica existenta sutelor de mii de dolari. Este vorba despre un contract de vanzare-cumparare incheiat intre celebra matusa a liderului executiv al PSD, Tamara Cernasov, si controversatul Alexandru Bittner.
Daca este suma incasata de matusa de la Bittner, acest lucru dovedeste ca Adrian Nastase nu a mostenit nimic in mai 2005 de la Tamara, ci a beneficiat de banii batranei imediat dupa ce afaceristul i-a scos din buzunar si i-a cumparat fantomaticele bijuterii.
Circuitul banilor in familia Nastase
Contul de la Bank Austria Creditanstalt Romania SA a fost deschis de Dana Nastase in data de 25 noiembrie 1999, iar dupa 13 zile Oficiul National de Prevenire si Combaterea Spalarii Banilor primea o sesizare de la sucursala din Romania a bancii austriece despre depunerea sumei de 400.000 de dolari, a carei provenienta era necunoscuta.
Raportul a fost facut conform legii spalarii banilor care impune bancilor sa anunte ONPCSB despre orice tranzactie care depaseste 10.000 de euro.
Oficiul a inceput sa verifice provenienta banilor analizand activitatea firmelor detinute in acel moment de Sorin Tesu, cel care alimentase contul proaspat deschis, si de Dana Nastase. S-a descoperit astfel ca societatile celor doi inregistrau atunci profituri modeste, care nu puteau justifica in niciun fel suma de 400.000 de dolari din contul prospat deschis al „doamnei Dana".
Originea sumei: Alexandru Bittner
ONPCSB a cerut ajutor si de la serviciile de informatii pentru a identifica un fir care sa duca spre originea sumei de bani. In urma unui raport primit in mai 2000 rezulta ca la data de 19 noiembrie 1999, Tamara Cernasov a primit de la Alexandru Bittner cei 400.000, echivalentul a 390.767 de euro, conform contractului de vanzare-cumparare nr. 4.306/19.11.1999.
Este vorba despre bijuteriile pe care Tamara Cernasov i le-ar fi vandut lui Alexandru Bittner, contract care a intrat in atentia opiniei publice odata cu publicarea ultimei declaratii de avere a lui Adrian Nastase, care vrea sa justifice o parte din fabuloasa sa bogatie.
Avand in vedere ca suma corespundea la zecimala cu banii incasati de matusa Tamara de la Bittner, Oficiul pentru Spalarea Banilor a ca aceasta este originea sumei de 400.000 de euro (390.767 de euro).
Intermediarul Sorin Tesu
Filmul afacerii cu bijuterii este simplu. Matusa Tamara a incasat banii de la Bittner pe 19 noiembrie 1999. Sase zile mai tarziu (25 noiembrie 1999), Dana Nastase si-a deschis un cont la Bank Austria Creditanstalt Romania SA, pentru ca in aceeasi zi Sorin Tesu sa depuna fix o suma egala cu cea incasata de Tamara.
Oficiul a stabilit ca din contul Danei Natsase nu s-au efectuat plati, aceasta constituind din suma depusa un depozit la termen. In mod suspect, matusa Tamara a fost imputernicita de Dana Nastase sa opereze in contul ei, insa lucru care nu s-a intamplat niciodata.
Mostenirea care nu exista
Mai mult decat interesant este faptul ca matusa Tamara si-a facut testamentul prin care a numit-o pe Dana Nastase drept unic mostenitor cu numai trei saptamani inainte de afacerea incheiata cu Bittner si de deschidere a contului.
In aceeasi perioada, in decembrie 1999, investitoarea matusa Tamara a cumparat si terenul din Voluntari de la taximetristul Silviu Podolan cu „fabuloasa" suma de 156 de dolari, fiind consiliata de Alexandru Bittner si reprezentata de Marieta Anastasescu.
Aceasta din urma e vecina lui Nastase din blocul Zambaccian si avocata care l-a asistat pe Bittner sa obtina uriasa concesiune din Delta Dunarii.
Practic, din succesiunea intamplarilor, poate rezulta ca Dana si Adrian Nastase au beneficiat de banii lui Bittner depusi in contul „primei doamne" din PSD inca din 1999 si nu din 2005, dupa moartea Tamarei Cernasov. Concluziile monitorizarii Oficiului au fost uitate in sertare, incepand cu toamna anului 2000, cand sotul Danei Nastase a devenit premier.
Cine e Sorin Tesu
Sorin Tesu a fost seful de cabinet al lui Adrian Nastase in perioada 2000-2001. El a demisionat dupa ce a fost implicat intr-un scandal legat de Banca Romana de Scont, al carei patron era Sorin Ovidiu Vintu. Numele lui Sorin Tesu a fost mentionat si in Armaghedon II, ca fiind cel care transporta banii dinspre omul de afaceri Alexandru Bittner si familia Nastase.
Potrivit unor informatii aparute in presa, Sorin Tesu a fost acuzat de patronul EDF, fost operator de duty-free pe Aeroportul Otopeni, ca i-ar fi solicitat mita pentru continuarea activitatilor comerciale.
In timpul campaniei electorale de anul trecut, pe internet au aparut informatii care sustin ca Sorin Tesu este fiul lui Ion Tesu, fost ministru comunist al agriculturii, succesorul lui Angelo Miculescu, tatal Danei Nastase.
