Bucureștiul are nu mai puțin de 345 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, proprietate privată sau de stat. Lista oficială cuprinde numai clădirile expertizate, specialiștii fiind însă de părere că în realitate numărul lor este mai mare. Știm că sunt în pericol să cadă, iar oamenii care locuiesc acolo riscă să moară, însă nici autoritățile, nici proprietarii nu reușesc să rezolve problema. În ultimii 27 de ani Primăria Capitalei a consolidat doar 20 de clădiri cu risc seismic. Situația este cu atât mai gravă cu cât la parterul unor astfel de clădiri încă mai funcționează cluburi, baruri, restaurante, unde vin în fiecare zi zeci de persoane, deși legea teoretic interzice acest lucru.
Principala problemă o reprezintă legislația proastă. Mai exact, legea prevede acordul tuturor proprietarilor pentru înscrierea în programul de consolidare. Astfel că, dacă un singur proprietar nu este de acord, că nu vrea, nu înțelege sau nu este interesat, clădirea nu poate fi consolidată. O altă problemă este că legea permite proprietarilor să închirieze apartamentele sau spațiile comerciale din aceste clădiri, astfel că nu sunt interesați să le consolideze fiindcă nu ei îș pun viața în pericol și imobilul este o sursă de venit. Chiriașii fie nu știu, fie sunt bucuroși că au găsit un apartament situat într-o zonă bună la un preț mult mai mic.
Bogdan Suditu face parte dintr-un grup de asociații civice care a devoltat proiectului "Alert", dedicat conștientizării riscului seismic în București. Grupul a inventariat clădirile încadrate în clasa I de risc seismic și a discutat cu locatarii acestor blocuri pentru a afla de ce nu merge programul de consolidare.
”Autoritatea nu și-a făcut treaba. A fost atât de mulțumită să se îngroape în niște dosare și să spună că proprietarii nu vor să consolideze clădirile, fără să sprijine sau să identifice exact cum pot fi mobilizați acei proprietari încât programul să fie funcțional. Mai mult, sunt o mulțime de măsuri prin care proprietarii puteau fi încurajați să ia măsurile necesare. Grija mea nu este numai pentru cei care locuiesc în acele blocuri cu risc seismic ci și pentru vecinătăți. Sunt foarte mulți oameni care vor muri fiindcă sunt în vecinătatea unui bloc despre care se știe că nu este rezistent. De multe ori se spune că proprietarii sunt vârstnici și nu au resurse, este parțial adevărat, parțial fals. Majoritatea blocurilor sunt situate în zone în care există mult panotaj publicitar care le aduce foarte mulți bani proprietarilor, dar ei în loc să-i bage în consolidare, i-au băgat în buzunar. Sunt probleme și cu firmele care fac consolidările”, spune acesta.
Soluțiile pentru deblocarea programului ar fi eliminarea prevederii care obligă obținerea acordului tuturor proprietarilor și interzicerea închirierii apartamentelor din blocurile cu bulină.
”Dacă tot au interzis comerțul la parter, de ce nu interzic și închirierea. Am obținut această idee de la un președinte de Asociație. Omul spunea că este singurul proprietar care mai locuiește în bloc. Restul au închiriat și nu le pasă, așa că nu doresc să semneze pentru introducerea blocului în programul de consolidare. O soluție ar fi și modificarea legii, astfel încât să nu fie nevoie de acordul tuturor proprietarilor. Sunt foarte multe țări democratice care spun așa, când două treimi - o majoritate calificată - spun da, după o expertiză tehnică care spune că trebuie să iei niște măsuri, toată lumea trebuie să se alinieze. Legiuitorul în vara asta a modificat Ordonanța printr-o lege care s-a discutat doi ani. Însă s-a modificat nesemnificativ. Înainte avea risc I de risc seismic și risc I care prezintă pericol public, unde erau clădiri înalte cu multă populație. Era o prioritizare. Acum s-a eliminat sintagma pericol public și există doar risc I. În momentul ăsta a apărut o prevedere care stipulează că o asociație de proprietari care crede că nu fost făcută bine expertiza acum 10-20 de ani, poate cere o reexpertizare plătită de Primăria Capitalei. Noi am propus câteva modificări, însă nu a ținut nimeni cont de ele. Această prevedere este în interesul inginerilor atestați, nu a orașului”, a explicat Bogdan Suditu.
Georgeta Adam locuiește într-un bloc cu ”cu bulină” și confirmă una dintre ipoteze, că nu toți proprietarii doresc consolidarea. ”Primăria a început să facă ceva, dar conducerea asociației de proprietari din Știrbei Vodă 16, unde eu am depus acum 20 de ani dosarul pentru consolidare, la ultima adunare generală a hotărât că nu consolidează. M-au pus pe mine la zid că sunt singura care vreau consolidare. Avem 26 de apartamente în bloc plus niște spații comerciale. Trebuie dosarul actualizat și nu vor. Ei să rămână cu proprietatea și să le plătească altcineva consolidarea. Sunt prost informați. Majoritatea apartamentelor sunt ori închiriate, ori goale și cei 13 proprietari care mai stau pe acolo sunt cu cărămida deasupra capului, pentru că ei nu vor să consolideze. Nu au interes, dacă au închiriat, nu le pasă. Au credința că acestui bloc făcut în 1937 și care a trecut prin 10 cutremure importante nu i se va întâmpla nimic. Eu degeaba mă zbat”, a explicat aceasta.
O altă problemă este birocrația și incapacitatea Primăriei Capitalei de a rezolva problema.
Există și situații în care Primăria Capitalei deține o parte dintr-un imobil, alături de alți proprietari, dar nu dorește să consolideze clădirea.
Nicolae Drăgușin locuiește într-o clădire încadrată în clasa II de risc seismic unde Primăria Capitalei deține o parte din imobil, dar nu dorește să participe la consolidarea imobilului. Fiindcă nu a reușit să rezolve problema pe cale amiabilă, a dat în judecată instituția și a obținut în primă instanță o hotărâre prin care municipalitatea este obligată să facă lucrările pentru partea ce îi revine.
”Locuiesc pe strada Despot Vodă nr. 7, sector 2. Este un imobil mic, parter cu etaj, cu 3 apartamente. Primăria Capitalei deține circa 80 la sută din imobil. Clădirea este încadrată în clasa II de risc seismic. Când am solicitat ca Primăria să intervină, am solicitat în calitate de proprietar. Din 2013 până în 2015 am trimis mai multe notificări să consolidăm clădirea. Nu au zis clar că nu doresc să consolideze, dar au pasat răspunderea către alte instituții, inițial către Administrația Fondului Imobiliar (n.r. tot în subordinea administrației locale). Ei au spus că este o notificare în baza Legii 10/2001 și că vor avea imobilul în vedere. După ce am încercat toate căile posibile fără niciun rezultat, am făcut o expertiză preliminară și am acționat Primăria Capitalei în instanță”, a povestit cetățeanul.
În iunie 2018, instanța i-a dat câștig de cauză și a obligat Primăria să consolideze clădirea. Hotărârea a fost atacată cu recurs. Acesta urmează să se judece pe 4 decembrie. ”Aici este vorba despre duplicitatea Primăriei. Ei peste tot au spus că proprietarii nu doresc să consolideze, noi vrem să facem. Dar aici, unde primăria este și proprietar, iar proprietarii cer să intervină, nu intervin. Eu am banii necesari pentru a consolida, ne putem apuca mâine de lucrări”, a declarat Nicolae Drăgușin pentru HotNews.ro.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, spune că lucrurile merg mai bine față de anii trecuți și instituția are anul acesta în lucru 41 de clădiri cu risc seismic.
"Deși Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic, în ultimii 27 de ani autoritățile locale au reabilitat doar 20 de clădiri, suma anuală alocată fiind de 1 milion de euro pe an. În ultimii ani, am reușit să restartăm programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic, prin reorganizarea proiectelor de acest tip și alocări financiare substanțiale: doar anul acesta am alocat 10 milioane de euro, iar ca rezultat, avem în lucru, în acest moment, peste 41 de clădiri. Majoritatea clădirilor aflate în consolidare sunt construite în perioada anilor 1900, se află în centrul Bucureștiului, o parte dintre ele fiind monumente istorice. În ultimii ani, am reușit să restartăm programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic, prin reorganizarea proiectelor de acest tip și alocări financiare substanțiale: doar anul acesta am alocat 10 milioane de euro, iar ca rezultat avem în lucru, în acest moment, peste 41 de clădiri”, a declarat în urmă cu câteva zile Gabriela Firea.
Potrivit informațiilor furnizate de Primăria Capitalei, la 8 dintre acestea sunt finalizate lucrările de punere în siguranță, în acest moment se lucrează la consolidarea propriu-zisă, iar la alte 33 de imobile Compania Municipală Consolidări execută lucrări de punere în siguranță, lucrări premergătoare celor de consolidare. Primăria Capitalei nu a furnizat însă lista cu cele 41 de clădiri.
Spații publice în clădiri cu bulină
În noiembrie 2015, imediat după tragedia de la Colectiv, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care interzice funcționarea de spații publice în clădirile cu bulină.
"Se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) și altele asemenea (Spații publice cu altă destinație decât cea de locuința - spațiile realizate în scopul desfășurării de activități care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori, după caz, al unor amenajări ulterioare), care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei, împreună cu măsură interzicerii emiterii autorizațiilor de funcționare pentru spațiul în cauza de către autoritatea administrației publice locale competențe.", se arată în lege.
Cu toate acestea, centrul istoric al Capitalei este plin de astfel de exemple.
Strada Lipscani nr. 21, clădire încadrată în clasa I risc seismic
Lista clădirilor cu risc seismic, incompletă
Asociația ARCEN a demarat în 2017 inventarierea clădirilor din zonele protejate ale Bucureștiului (unde se află clădiri vechi, foarte valoroase). Una dintre principalele concluzii trase după inventarierea unei părți din aceste vechi este că lista clădirilor cu bulină nu reflectă realitatea.
”Am mai descoperit un lucru îngrijorător: se estimează că sunt undeva la 14.500 de imobile în zonele protejate. Lista clădirilor cu risc seismic are 3.500 de clădiri încadrate în diverse clase de risc. Am descoperit, ne-am dat seama colectând date din zona protejată Hristo Botev, că mai multe de jumătate din acel bulevard de secol XIX nu este expertizat seismic și că se vede cu ochiul liber că sunt clădiri interbelice înalte, de P+5, P+9 care vor avea sigur probleme la următorul seism. Ceea ce înseamnă că lista clădirilor cu risc seismic nu reflectă realitatea, iar dezastrul va fi mult mai mare. Din nou, autoritățile nu știu care este situația”, declara Edmond Niculușcă, fondatorul ARCEN, într-un interviu acordat HotNews.ro în 2017.
Proprietarii pot să-și consolideze clădirile singuri sau prin Programul Național de consolidare, cu ajutor de la stat. Programul național de consolidare a fost aprobat pentru prima oară în 1998, acesta vizând clădirile încadrate în clasa I de risc seismic cu peste P+4 etaje, construite înainte de 1940 și cuprindea un număr de 8 clădiri, pentru care au fost contractate servicii de proiectare. În anii următori, 1999 și 2000 au fost incluse alte 8 clădiri în programe anuale pentru proiectarea lucrărilor de consolidare. Proiectele au fost aprobate doar pentru o serie de clădiri deoarece proprietarii s-au răzgândit, susțin autoritățile.
În anul 2001, OG nr. 20/1994 care reglementa programul de consolidare a fost modificată și completată prin Legea nr. 460/2001 și au fost introduse noi obligații ale proprietarilor, respectiv acordul asociației de proprietari și instituirea și instituirea ipotecii legale a statului, ceea ce a condus la refuzul și altor proprietari cu privire la continuarea acțiunilor, respectiv execuția lucrărilor de consolidare. Aceste norme sunt valabile și în prezent.
Deși pregătirea documentațiilor tehnice privind consolidarea blocurilor a început în 1998, abia în anul 2001 Primăria a trecut la organizarea primelor licitații pentru contractarea execuției lucrărilor de consolidare.
Potrivit prevederilor OG nr. 20/1994, cu modificările și completările ulterioare, finanțarea lucrărilor este asigurată de Guvern și Primărie, banii urmând să fie recuperați de autorități în 25 de ani, de la terminarea lucrărilor, în rate fixe fără dobânda. Pentru proprietarii, persoane fizice ai locuințelor, pot beneficia de scutire de plata ratelor pe perioada în care veniturile, pe membru de familie sunt sub salariul mediu net pe economie.
1
5
