Eroii referendumului pentru familie: observatorii din secțiile de votare

Vineri, 12 octombrie 2018, 13:12 Actualitate | Administratie Locala

Sâmbăta și duminica trecută au fost două zile superbe de toamnă, oamenii au plecat la mare, la munte, au ieșit la plimbare în parc. Cu câteva excepții, sutele de observatori care au bătut țara în lung și în lat pentru a se asigura că nu se întâmplă nereguli la referendumumul eșuat pentru interzicerea căsătoriilor gay. Sunt oameni care au muncit toată săptămâna, care aveau ce să facă cu timpul lor, nu au primit niciun ban pentru cele două zile, ba chiar au dat,  însă au ales să dea ceva înapoi societății în care trăiesc. Experiența a fost interesantă, însă nu lipsită de riscuri, de la cauciucuri tăiate, până la intimidări și multă ostilitate.

Poveștile și peripețiile observatorilor de la referendum

Corina Murafa este ONG-ist, iar weekendul trecut a fost observator în Giurgiu.

”Eu am fost observator și la ediția precedentă a alegerilor și mi s-a părut o experiență extraordinară pentru că am avut rezultate, am simțit că fac ceva cu impact și a fost o oportunitate să învăț, fiindcă am fost în mediul rural, unde nu am interacțiune și cumva am simțit ce înseamnă România pe care nu o văd în viața de zi cu zi, în București. Am zis că este important să fac asta și acum. Îmi îmaginam că vor fi fraude, de asta am vrut să fiu observator și la alegerile astea. Constatarea generală este că influențarea alegătorilor prin mijloace mai mult sau mai puțin legitime se face mai puțin în ziua votului, se face foarte mult înainte de vot. Adică primarul și preotul și alți oameni din sat exercită niște relații de putere și autoritate destul de puternice cu toți sătenii de acolo și într-un fel sau altul îi mână către opțiunea electorală pe care ei o susțin. Uneori sub formă de ”nu îi mai dau ajutor social”, chiar dacă nu primarul dă ajutor social, până la ”maică, nu îți mai vine pensia dacă nu iese PSD-ul”. Paradoxal, de data aceasta am găsit mai multe nereguli decât la alegerile trecute, cazuri clare de turism electoral. Dar la limita legii. Nu iau microbuzul, dar este același BMW care face drumuri și aduce săteni la vot, iar când le atragi atenția, ei spun că sunt vecinii mei, m-au rugat. În Stoenești, sâmbătă, unul dintre membrii biroului electoral a ieșit din secție să ducă un votant acasă. La Bulbucata se făcea asta frecvent, mașinile veneau și plecau, s-a lăsat cu amenințări și cu plângere la Poliție. Ce am mai văzut, că în sate învecinate erau semnături asemănătoare, nume și adrese asemănătoare, dar noi nu avem voie să fotografiem listele, și nu am putut reține exact toate datele, ca să spunem exact. În rest a fost interesant fiindcă mergeai din secție în secție, aveai o oarecare autoritate, reușeai să schimbi ceva. Eu cred că munca noastră are impact, dar din păcate suntem cam puțini, sunt 18.000 de secții de votare, iar noi am fost mai puțin de 1.000. Observatorii staționari au fost în mare parte în secțiile din orașe, iar cei din secțiile de la sat au fost itineranți. După ce plecam noi, era potopul”


Ana Poenariu este jurnalist. Weekendul trecut a ales să fie observator în județele Călărași și Dâmbovița. La finalul celor două zile s-a ales cu cauciucurile de la mașină tăiate.
”M-am înscris ca observator pentru că în primul rând nu mi s-a părut corect că politicienii noștri au modificat legea referendumului pe ultima sută de metri și pragul ca el să fie validat a scăzut la 30%. Și știam că nu vor folosi sistemul electronic, ceea ce făcea posibilă fraudarea. În prima zi de referendum am fost în județul Călărași alături de Paula Căbescu. Prin secțiile de votare bătea vântul. Președinții de secții se așteptau ca a doua zi oamenii să vină la vot în număr mult mai mare. Mi-a rămas în minte o școală care era folosită ca secție de votare și mi-am dat seama că nu e o glumă că avem încă școli cu veceuri în curte. E trist că s-au cheltuit câteva zeci de milioane de euro pentru un referendum invalidat, când se puteau face altele cu banii ăștia. În a doua zi am mers în județul Dâmbovița, pentru că erau multe sate cu prezență foarte ridicată. În apropierea secțiilor era agitație mare și foarte multe mașini. La Colacu am descoperit un preot care transporta oameni la vot și nouă ne-a spus că sunt rudele lui. Ne mințise desigur, cu zâmbetul pe buze.  Apoi ne-am mai plimbat și prin alte sate, iar seara ne-am oprit pentru numărătoare la Săbiești, unde erau foarte mulți votanți pe listele suplimentare. Înainte de a intra, am stat 30 de minute în fața secției să vedem care-i treaba. Erau foarte multe mașini care veneau și plecau și vreo cinci oameni care stăteau pur și simplu la intrarea în școala unde era secția. Am intrat, am asistat la numărătoarea voturilor și când am ieșit din secție ne-am dat seama că nu mai avem cu ce pleca. Toate roțile de la mașina noastră au fost tăiate. Am chemat poliția care ne-a spus că nu s-a mai întâmplat așa ceva la ei în comună. Cred că e important, indiferent de votul tău, să treci măcar o dată prin experiența de observator. Ai ocazia să înțelegi cum funcționează mașinăria unui partid și în plus te asiguri de corectitudinea procesului electoral”.

Gabriela Matei are o mică afacere și este bunică, iar până acum nu a avut nicio treabă cu acest proces. A hotărât să se implice și weekend-ul trecut  a fost observator la secția de votare de la Liceul Iulia Hașdeu din Bucuresti.
”Am ales să fac asta fiindcă era o miză destul de importantă și am zis că poate pot să ajut în felul meu, puțin, dar să ajut. Este prima dată când fac asta. Eu am avut noroc să fiu într-o secție cu oameni ok, fără incidente. Mă tentează să fac asta și la următoarele alegeri”.

”Eu făcând parte dintr-o asociație civică, noi cu scopul ăsta ne-am inființat anul trecut, să ne implicăm civic în promovarea implicării oamenilor în alegeri și a ne implica și noi ca observatori sau coordonatori de observatori. Asta a fost ținta, să ne folosim de toate pârghiile democrației. Referendumul ni s-a părut un exercițiu foarte bun pentru următoarele alegeri. Este o încălzire perfectă pentru ce urmează. Eu am fost la sediul nostru ca și coordonator. Eu am coordonat observatorii din 4 județe, iar colegii mei din asociație au fost pe teren. Cele mai frecvente probleme erau cu afișaj public ilegal în zilele alegerilor și am mai avut mici probleme în secțiile din județul Cluj cu faptul că anumiți președinți nu permiteau accesul observatorilor noștri. Dar s-a rezolvat destul de ușor contactând BEJ-ul. În Alba, cea mai frecventă problemă era faptul că mai erau afișe în zilele votului. A fost o experiență frumoasă fiindcă în primul rând am învățat și noi cum putem coordona mai bine observatorii și am intrat în contact cu mulți oameni noi, majoritatea observatorilor pe care i-am coordonat erau pentru prima oară implicați în procesul alegerilor și era foarte interesant să vezi cum percep ei să fie parte din mecanism după atâția ani în care erau ba alegători sau poate nici măcar asta”.


”Eu am coordonat și în 2016 și la locale și la parlamentare observatorii pe Iași. Cumva eu locuind în București am o oarecare legătură cu orașul natal și trebuie să mai fac niște lucruri și pentru acasă. Sunt și într-o asociație care se numește asociația Civica, care crește comunități în Iași. Cumva era o tradiție ca noi să coordonăm pe partea de Iași activitatea observatorilor. Personal, pentru mine a însemnat să mă energizez, a fost îngrozitor de obositor și faptul că a fost nevoie să-mi iau două zile libere ca să pregătesc training-ul, să mă pot deplasa la Iași, să coordonez observatorii, să mă pot întoarce, să fiu odihnită pentru birou. A fost greu, dar cumva m-am întors mult mai plină de speranță acum. Noi am avut în Iași secția aceea celebră, 30 Asachi, de lângă Mitropolie, unde am avut în prima zi 36 de oameni pe listele permanente și 670 pe listele suplimentare. Noi avem pelerinaj la Sfânta Parascheva, fiindcă în săptămânile de dinainte și după este plin orașul. Așa că s-a explicat. Am avut niște situații în care se credea că autocarele respective merg la secția de votare din altă comună, dar mergeau acolo pentru cazare, că nu au găsit în oraș, colegii mei au urmărit. La fel s-a întâmplat cu alte secții de votare unde în mod normal nu erau arondați studenții, dar fiindcă nu le-au ieșit vizele de flotant s-au dus la o secție de votare mai apropiată decât cea unde erau în mod normal arondați. Problema principală a fost lipsa de pregătire a membrilor BESV (birou electoral sec'ie de votare) care nu știau foarte bine cum să interacționeze cu observatorii. Cred că cel mai fain este să-ți dai seama că faci parte dintr-o echipă și că nu ești singur. Adică nu este un efort atât de mare să faci un lucru pentru a compensa lucrurile rele care s-ar putea întâmpla. Adică tuturor ne este comod să stăm acasă și să încercăm să peticim lucrurile care se întâmplă urât în viața noastră din cauza administrației sau a corupției, dar credem că ar fi un efort mult prea mare să ne apucăm să facem ceva de la zero sau să ne implicăm într-un demers. Am avut oameni din toate păturile sociale, profesori universitari, jurnaliști, studenți care erau foarte bine pregătiți, este foarte distractiv, foarte ușor și democrația participativă este copleșitoare în momentul în care începi să o practici, devine atât de entuziasmant încât dacă încerci o dată, nu vrei să o mai lași”.


George Vasiliu este student în anul patru la arhitectură, iar weekendul trecut a fost delegat din partea USR la o secție de votare din București. Pentru a recupera din risipa făcută cu organizarea referendumului, acesta, alături de alți colegi, va dona banii pentru o cauză socială.

”Cred că a asigura corectitudinea votului este un lucru absolut esențial pentru orice societate și cum indiciile erau că acest vot urma să fie fraudat, cred că a fost o alegere înțeleaptă să mă duc ca reprezentant într-o secție de votare. A fost extraordinar de plictisitor să stai 12 ore într-o secție și să nu faci absolut nimic, este groaznic. Am stat la un moment dat și două ore fără să vină o singură persoană. Am fost la secția de la Școala 195 Hamburg, în București. Am avut un președinte de secție profesionist, care s-a ocupat de tot, a fost în regulă, nu am avut probleme nici cu delegații de la alte partide. Pentru cele două zile am primit 250 lei și îi voi dona, fiindcă dacă tot am participat la un referendum inutil, de ce să nu iau banii respectivi și să-i folosesc într-o cauză bună. Încă nu m-am decis cui îi voi dona, vreau să vorbesc și cu alți colegi care au făcut același lucru, să vedem dacă nu putem decide împreună, să facem ceva mai important”.


”Săptămâna trecută am fost delegat pentru referendum la Alexandria. Am primit 276 de lei pentru cele 28 de ore trecute în secție de votare. Am decis să dau indemnizație către domeniul unde trebuia investite cele 40 de milioane de euro cheltuiți pentru referendum: sănătate Daruiește Viața (construiește un spital de la zero), Salvați Copiii România (donează incubatori pentru prematuri) și MagiCAMP (ajuta copii cu cancer) au primit fiecare 92 de lei”, a postat acesta pe pagină de Facebook.


Octavian are 43 de ani și lucreză în industria modei. În 2015 și-a luat atestatul pentru a fi președinte de secție de votare ca să vadă cum decurge procesul electoral.

”Cred că nu o să se schimbe nimic dacă nu se implică oameni care au experiență. Ca să te implici trebuie să înveți despre ce este vorba. Soția mea mi-a recomandat să mă implic un pic și din punct de vedere social și am început în 2015 când am dat examenul la Biroul Electoral Central, care nu este unul dificil ci foarte ușor și de atunci am participat la toate alegerile ca vicepreședinte și președinte de secție de votare. Am făcut asta pentru a vedea dacă se fraudează alegerile, cum, să vezi lucrurile acolo, real, nu la știri. Acum la referendum am fost surprins să văd că vin la vot tineri. La cei peste 50 de ani era clar că o să vină”, a declarat acesta.