Primaria sectorului 1 a dat in judecata in 2011 Guvernul Romaniei cerand instantei sa oblige executivul sa exproprieze cei 5.000 mp ramasi proprietate privata in Parcul Bordei dupa ce Primaria Capitalei a intrat in posesia spatiului verde. In aprilie 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a obligat Guvernul si Ministerul Mediului sa exproprieze terenul, insa potrivit reprezentantilor Primariei sector 1 executivul nu a facut nimic in acest sens. Acum, Primaria sectorului 1 vrea sa ceara instantei de judecata amendarea premierului Victor Ponta si a ministrului Mediului, Gratiela Gavrilescu, cu 20% din salariul minim pe economie pentru fiecare zi de intarziere in executarea respectivei hotarari.
Reamintim ca in 2008 Parlamentul a dat o lege prin care declara tot parcul de utilitate publica, urmand ca exproprierea sa fie facuta de Ministerul Mediului. De atunci insa nu s-a mai intamplat nimic, cei 5000 mp ramanand in continuare proprietate privata.
"Refuzul Guvernului de se conforma unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile obliga Primaria Sectorului 1 la un demers extrem: o actiune administrativa la Curtea de Apel Bucuresti, prin care cerem instantei de judecata amendarea premierului Victor Ponta si a ministrului Mediului, Gratiela Gavrilescu, cu 20% din salariul minim pe economie pentru fiecare zi de intarziere in executarea respectivei hotarari. Hotararea in cauza, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie pe 9 aprilie 2014, obliga Guvernul si ministerul de resort sa exproprieze pentru cauza de utilitate publica o suprafata de aproximativ 0,5 hectare de teren din Parcul Bordei, care urmeaza a fi trecuta, potrivit legii, in administrarea Primariei Sectorului 1", se arata intr-un comunicat de presa emis de Primaria sector 1.
Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, acuza Guvernul si Ministerul Mediului de rea-credinta sau incopententa fiindca din 2008 pana in prezent nu au facut nimic pentru exproprierea celor 5.000 mp din Parcul Bordei.
"Consider ca indolenta sau reaua-credinta, manifestate de prea mult timp de autoritatile guvernamentale, nu mai pot fi tolerate. Indiferent de culoarea politica pe care au avut-o, guvernele au refuzat sistematic sa aplice prevederile Legii nr. 170/2008, prin efectul careia Parcul Bordei este redat, in integralitatea sa, bucurestenilor. Pe aceste considerente, am actionat Guvernul in judecata in anul 2011 si am castigat definitiv batalia juridica trei ani mai tarziu. Imediat dupa hotararea Inaltei Curti, am inceput, la ministerul Mediului, demersurile pentru punerea in aplicare a acestuia. Guvernul a ignorat constant demersurile noastre, refuzand, practic, sa puna in executare hotararea judecatoreasca care da dreptate Primariei Sectorului 1 si care confirma dreptul bucurestenilor de a beneficia in intregime de Parcul Bordei. Imi exprim speranta ca premierul si ministrul Mediului vor intelege absurdul situatiei si vor actiona in conformitate cu legea, inainte ca instanta de judecata sa le aplice amenzile administrative cerute de noi. ", spune primarul sectorului 1, Andrei Chiliman.
- Cum a devenit Parcul Bordei proprietate privata
Omul de afaceri Costica Constanda a cumparat inainte de anul 2000 de la familia Lincaru, fostii proprietari, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. In 2001 a castigat in instanta dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Basescu, la vremea respectiva primar general al Capitalei, a hotarat sa pastreze Satul si i-a oferit lui Constanda, la schimb, in baza Legii 10/2001, 3,3 hectare in Parcul Bordei.
Constanda a vrut sa construiasca acolo cladiri de locuinte, dar municipalitatea s-a opus fiindca era spatiu verde. Omul de afaceri s-a considerat nedreptatit si s-a adresat instantei. Judecatorii i-au dat dreptate, obligand Consiliul General al Municipiului Bucuresti sa-i aprobe blocuri de 5 etaje in Parcul Bordei si sa-i plateasca despagubiri de 18 milioane de euro. La aceasta suma s-au mai adaugat penalitati de circa 12 milioane de euro, suma ajungand la aproape 30 de milioane de euro.
Ca sa nu plateasca acesti bani si pentru ca Bordeiul sa ramana spatiu verde, la inceputul anului 2008, CGMB a hotarat sa faca un schimb de terenuri si sa-i dea inapoi lui Constanda Satul Francez. Inainte de a se face schimbul, omul de afaceri a vandut insa circa 5.000 de metri patrati din Parcul Bordei unor cetateni ucraineni, acesta primind in Satul Francez o suprafata echivalenta cu terenul pe care-l mai detinea in parc, respectiv 2,8 ha. Ca sa salveze si cei 5.000 de metri patrati din Parcul Bordei, in 2008 Parlamentul a dat o lege prin care declara tot parcul de utilitate publica, urmand ca exproprierea sa fie facuta de Ministerul Mediului. De atunci insa nu s-a mai intamplat nimic.
Tot in 2008, cand au facut schimbul de terenuri, primarul Capitalei la vremea respectiva, Adriean Videanu, si omul de afaceri Costica Constanda au semnat un contract prin care omul de afaceri a renuntat la terenul din Parcul Bordei si a primit la schimb o suprafata identica in Satul Francez. In contractul de schimb, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) se obliga sa-i aprobe lui Constanda, in Satul Francez, un Plan Urbanistic Zonal care ii permitea sa construiasca blocuri de 5 etaje.
Fiindca CGMB nu i-a aprobat planul urbanistic, in ianuarie 2010, omul de afaceri Costica Costanda a introdus la Tribunalul Bucuresti o actiune impotriva Primariei Capitalei, in care cerea anularea contractului privind schimbul de terenuri Satul Francez contra Parcul Bordei.
Astfel, omul de afaceri renunta la terenul din Satul Francez si vroia ca municipalitatea sa-i plateasca bani pentru terenul din Bordei si despagubiri. Constanda declara la vremea respectiva ca terenul primit in Satul Francez nu are nicio valoare, deoarece pe el nu se poate construi, in urma refuzului Consiliului General al Municipiului Bucuresti de a aproba PUZ-ul. Alesii locali i-au aprobat PUZ-ul abia in decembrie 2010, dupa ce procesul era deja pe rol.
Tribunalul Bucuresti, sectia a V-a Civila, a decis pe 5 iulie 2011 sa oblige Primaria Capitalei la plata sumei de 165 milioane euro in favoarea omului de afaceri Costica Constanda. Municipalitatea a facut recurs, dar l-a pierdut si pe acesta, sentinta fiind data pe 7 noiembrie 2013. Astfel, instanta a anulat contractul de schimb de terenuri, iar municipalitatea trebuie sa-i plateasca lui Constanda circa 140 milioane de euro reprezentand valoare terenului din Parcul Bordei si dobanda legala aferenta acestei sume, incepand cu data introducerii actiunii - 20.08.2010 pana la data platii efective a sumei, plus cheltuielile de judecata.
Procesul inca se judeca.
