Proiectul imobiliar care prevede construirea unui centru comercial si a unui bloc de 7 etaje in spatele Palatului Stirbey de pe Calea Victoriei a fost discutat miercuri la Comisia Tehnica de Urbanism de la Primaria Capitalei, initiatorii dorind obtinerea avizului de urbanism, un pas important pentru aprobarea proiectului. Proiectul nu a fost aprobat, proiectantii urmand sa vina cu un alt proiect, au precizat pentru HotNews.ro surse din cadrul Comisiei. Reamintim ca in urma cu doi ani, Primaria Capitalei a secretizat deciziile Comisiei Tehnice de Urbanism.

Simulare cum va arata proiectul de la Palatul Stirbey 7Foto: Hotnews

Potrivit proiectului prezentat miercuri la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, proprietarii doresc construirea unui bloc de 34 de metri inaltime la doar cativa metri in spatele Palatului Stirbey, monument istoric. Cele doua cladiri vor fi despartite doar de un atrium. Fatada acestui bloc, pe care se proiecteaza palatul, va fi inverzita. Constructia noua va fi dubla ca inaltime fata de palat. In plus, in spatele cladirii de locuinte, proiectul prevede construirea unui centru comercial cu cinci etaje plus patru nivele de parcare subterana, iar in spatele galeriilor comerciale, la strada Budisteanu, inca un bloc de locuinte mai mic. Inainte, pe acest teren erau gradinile palatului. Palatul Stirbey va fi restaurat si functionalizat, daca proiectul propus in spatele monumentului se va realiza.

Surse din cadrul Comisiei Tehnice au declarat pentru HotNews.ro ca proiectul nu a fost avizat, o parte dintre membrii comisiei cerandu-le proiectantilor sa revina cu un alt proiect, in care in spatele palatului sa fie pastrata o parte din gradina.

Ministerul Culturii a dat in secret aviz pentru restaurarea palatului Stirbey pe 17 iulie 2013, iar pe 24 octombrie 2013 a dat unda verde proiectului imobiliar din spatele palatului. Acest proiect a starnit numeroase controverse, mai multi arhitecti si societatea civila considerand ca noile constructii propuse in spatele palatului, monument istoric, sunt prea inalte, iar gradina palatului este construita in totalitate.

Istoricul proiectului de la Palatul Stirbey

Proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey se discuta de aproape zece ani. Initial, s-a discutat despre aplasarea mai multor cladiri inalte pe terenul din spatele palatului si alaturi. Dupa 2004, cand s-a schimbat proprietarul cladirii, pe terenul din spatele monumentului s-au propus mai multe constructii. Intrucat legislatia in ceea ce priveste urbanismul a devenit, dupa 2007, mult mai stricta, inaltimea cladirilor propuse a tot scazut.

In 2009, Primaria Capitalei a dat aviz de urbanism pentru un ansamblu de cladiri a caror inaltime maxima este de 40 de metri. Imediat dupa, proiectul a ajuns la Ministerul Culturii unde s-a iscat un adevarat scandal.

Pe 21 decembrie 2009, ministrul Culturii la vremea respectiva, Theodor Paleologu, a dat aviz nefavorabil proiectului, acesta fiind retrimis la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice.

Pe 29 septembrie 2010, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a dat unda verde proiect imobiliar din spatele Palatului Stirbey. In termen de 30 de zile, ministrul Kelemen Hunor trebuie sa decida daca va aviza favorabil sau nu proiectul care presupune construirea unui bloc de 37,5 metri inaltime in spatele palatului, monument istoric.

Acest aviz nu a fost dat, iar proprietarul, omul de afaceri Ovidiu Popescu a dat Ministerul Culturii in judecata.

Istoria palatului

Palatul Stirbey a fost construit intre 1833-1835 dupa planurile arhitectului Michel Sanjouand, la comanda lui Barbu Dimitrie Stirbey (1799-1869), in acel moment mare logofat. In timpul domniei sale (1849-1853 si 1854-1856), Barbu Stirbey a folosit palatul ca resedinta domneasca. In 1852, acestuia i se aduc modificari de catre Xavier Villacrosse si Moritz von Ott.

In 1882, Alexandru Stirbey, fiul domnitorului, schimba dupa proiectul arhitectului Friederic Hartmann fatada dinspre Calea Victoriei si apare etajul cu cariatide. Palatul era cunoscut de protipendata secolului al XIX-lea si de la inceputul secolui al XX-lea pentru balurile fastuoase care se tineau aici. In spatele palatului era amenajata una dintre cele mai frumoase si luxoase gradini din Bucuresti.

Complexul a ramas in posesia familiei Stirbey pina in 1948, cind are loc nationalizarea. Atunci bunurile si pivnitele revin Intreprinderii de industrializare a vinului. Intre 1954 - 1977, in palat este gazduit Muzeul de Arta Populara. La inceputul anilor '80, se deschide aici Muzeul Ceramicii si Sticlei, ce va functiona pina in 1994. Intre 2001-2004, palatul a fost recuperat de mostenitorii familiei Stirbey si a fost vandut unui anume Ovidiu Popescu.

Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey

Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey

Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey

Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey

Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey

Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey

Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey

Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey

Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey

Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey

Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey