Romania de dincolo de Bucuresti

Gheorghe Falca, primarul Aradului: Impreuna, Arad si Timisoara depasesc toata concurenta si poti crea in 14 ani un pol economic la nivelul Bucurestiului

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Miercuri, 11 septembrie 2013, 17:16 Actualitate | Administratie Locala


Gheorghe Falca
Foto: Hotnews
Aradul s-ar putea uni cu Timisoara ca sa formeze un pol economic in regiunea de Vest si sa concureze din acest punct de vedere cu Bucurestiul, spune primarul Aradului, Gheorghe Falca. In ceea ce priveste dezvoltarea orasului, Primaria vrea sa preia cetatea si sa investeasca acolo peste 220 milioane de euro, bani din fonduri europene, iar centrul orasului ar putea deveni pietonal. Proprietarii care nu isi repara cladirile monument istoric risca sa ramana fara ele daca nu platesc banii necesari restaurarii. Vezi ce proiecte are Primaria intr-un interviu acordat HotNews.ro de primarul Gheorghe Falca.





Catiusa Ivanov: Ce se intampla cu cetatea din Arad? Este o bijuterie arhitecturala, dar pentru moment se afla in paragina. Ce planuri aveti pentru ea?


Gheorghe Falca: In acest moment cetatea Aradului este administrata de Ministerul Apararii. Este regretabil ca exista o astfel de imagine publica a acestei cetati. Asta confirma ca Ministerul s-a ocupat propriuzis doar de instructie, nu si de reabilitarea cetatii. Cred ca parteneriatul pe care l-am inceput cu Ministerul Apararii din 2010, care a fost blocat in 2012, sa se deblocheze in acest an, sa indeplinim noi, primaria, si a treia conditie de reabilitare a unitatii militare Gai. Lucrul acesta se va intampla pana in 2015. Atunci armata se muta in unitatea militara Gai, iar noi vom prelua activitatea din Cetate. Dar pana atunci trebuie sa pregatim documentele tehnico-edilitare, incepand de la un concurs de idei, sa vedem ce putem realiza in cetate, cum punem in valoare forma ei, arhitectura ei si cultura pe care a generat-o in ultimii peste 100 de ani.

CI: Pe cine veti invita la acest concurs international?

GF:
Am vorbit cu Ordinul Arhitectilor si cu Facultatea de Arhitectura din Timisoara. Suntem interesati ca cele sapte mari companii de arhitectura din Europa sa participe la acest concurs. Pentru a face concursul trebuie sa intocmim un studiu de prefezabilitate, sa realizam ingredientele acestui concurs. Sigur unul dintre marii arhitecti europeni va castiga si atunci vom pune in practiva viziunea acestui om de mare perspectiva pentru indeplinirea pasilor de reconversie a cetatii si valorificarea ei.

CI: Cati bani trebuie investiti in cetate si de unde veti lua acesti bani?

GF:
In studiul de prefezebilitate se prevede un minim de 220 milioane de euro, de aceea reconversia ei trebuie sa se realizeze in doua cicluri de finantare europeana 2014-2010, 2020-2027 plus sistem privat.

CI: In urma acestui studiu de prefezabilitate, ce ar urma sa faceti in cetate, ce functiuni?

GF:
In primul rand trebuie sa aducem viata. Viata este generata de povestile cetatii, dar mai mult de atat functionarea si crearea unei legaturi intre oras si cetate se poate realiza prin institutiile de cultura si universitare din municipiul Arad.

CI: Ce ati facut pana acum in Centrul Istoric si ce intentionati sa faceti pentru revitalizarea lui?
GF: Noi am castigat pe fonduri europene un proiect, am reabilitat vechiul centru istoric. Mai mult, am reabilitat si cele doua puncte monument istoric din zona, Podul Traian si sediul preparandi, scoala care in urma cu 201 ani incepea activitatea in limba romana in aceasta zona. Continuam modernizarea zonei istorice venind spre centrul orasului prin reconversie. Avem pana in prezent studii de fezabilitate pentru a intra cu aceasta reconversie intre cartierele mici, in zona istorica.

CI: Si in legatura cu transformarea anumitor strazi in zone pietonale? Stiu ca multi aradeni isi doresc acest lucru.

GF:
Aradul nu a avut strazi pietonale pana in acest moment. Am realizat o legatura pe strada Metianu. Noi avem o axa: Cetate, Podul Decebal, Piata Avram Iancu, str. Metianu, Piata Catedralei, Parcul Reconcilierii romano-maghiare si Turnul de Apa. Este in lucru aceasta axa. In acest moment pentru Piata Avram Iancu avem proiectul tehnic realizat. Vom intra in procedura de achizitie printr-un parteneriat public-privat a operatorului care sa realizeze atat o parcare subterana cat si suprafata pietonala din zona pietei. Identic vom proceda cu Piata Catedralei unde avem deja realizat Planul Urbanistic Zonal. Lucram la studiul de fezabilitate. Iar in acest moment Parcul reconcilierii romano-maghiare intra in reabilitare si in legatura directa cu Turnul de Apa. Prognoza noastra este ca in sapte ani toata aceasta axa pietonala va fi finalizata.

CI: Din punct de vedere a fluidizarii traficului, ce proiecte aveti? Stiu ca aveti doua poduri peste centura unde lucrarile sunt blocate, se formeaza ambuteiaje si cetatenii sunt nemultumiti. De ce s-au oprit lucrarile?

GF:
Noi am reusit prin fonduri europene sa realizam un studiu de trafic cu o companie din Germania, Ulm, si in fiecare an avem intalnire cu compania respectiva sa punem partea pe care trebuie sa o investim pentru fluidizarea traficului. Va pot spune ca avem o prognoza ca in 2025 in zona centrala, o parte a zonei centrale sa aiba traficul inchis, dirijand acest trafic pe inelele care se vor crea pana in 2025. Va fi un moment sensibil cand va trebui sa legam str. Dragalina de Praporgescu, dar sarind acest moment dificil, suntem in grafic din punct de vedere al sistematizarii si asa cum se poate vedea, mai ales acum cand am avut zilele orasului si zona centrala a fost inchisa, ca traficul nu este aglomerat. Cu referire la cele doua investitii ale Guvernului Romaniei de pe centura Aradului, cele doua pasaje, acestea au fost blocate de Guvernul Ponta in 2012. La rectificarea din luna august s-au luat banii de acolo si s-au oprit lucrarile. In timpul campaniei, asa cum se intampla in campanie, dl. Ponta a promis ca va reincepe investitia respectiva. Asa cum se intampla in politica, multi politicieni nu se tin de cuvant. Este si cazul d-lui Ponta. Acum pasajele sunt blocate. Durerea este ca aceste pasaje au ajuns la nivelul de constructie de 80% cel de pe Sase Vanatori si 65% cel de pe Horea. Cu o suma foarte mica de bani pentru bugetul Romaniei, sase milioane de euro, aceste pasaje erau finalizate. Traficul se fluidiza in jurul municipiului Arad, iar toti cetatenii care merg spre Vest prin Arad nu mai stateau la cozile de 2/3/5 km care se fac pe centura din cauza trecerii la nivel cu calea ferata. Aceasta trecere la nivel cu calea ferata este pentru trenul de mare viteza de la Curtici - Arad - Simeria. Asta inseamna ca la cateva minute trece cate un tren prin zona respectiva facand ca traficul auto sa fie blocat.

CI: Pentru proiectele privind decongestionarea traficului, cati bani veti investi in urmatorii ani?

GF:
Noi in fiecare an inainte de a face bugetul local avem intalnire cu firma de consultanta pe trafic si atunci ei ne spun ce investitii trebuie sa facem in anul respectiv. Se fac calcule si cat reiese din calcule, atatia bani se aloca. Intotdeauna ne-am respectat parcursul stabilit cu firma de consultanta. Desi numarul de masini creste, noi reusim sa scadem traficul pe anumite zone, dirijandu-l pe altele mai putin aglomerate. Anual alocam in medie circa doua milioane de euro.



CI: Ce proiecte aveti pentru punerea in valoare a Muresului? In acest moment raul este neamenajat.

GF:
Asa cum stiti, in Romania este o problema cu aceste rauri. Ele nu sunt ale municipalitatii. Atunci cand creste apa si da pe afara, noi suferim. Atunci cand apa aduce un beneficiu, noi nu primim nimic. Suna frumos - Aradul, orasul de pe Mures. In realitate Muresul nu este al Aradului, dar pentru a reusi sa ducem la indeplinire un proiect de navigabilitate a Muresului am realizat un studiu de prefezabilitate care ne arata doua directii. Prima directie ar fi amenajarea de maluri, a unui escavaj in rau. Aceste lucruri le poate realiza doar Apele Romane. A doua solutie, cu ecluze, poate fi realizata si de municipalitate. De aceea am prezentat cetatenilor a doua solutie, cu realizarea unei ecluze in municipiul Arad, una in afara lui, astfel incat Muresul sa devina navigabil, de la Nadlac pana dincolo de Arad indeplinind o hotarare de Guvern care spune ca Muresul poate sa fie navigabil de la Alba Iulia pana la Nadlac. De asemenea, dorim si avem un studiu de fezabilitate ca sa punem in valoare faleza Muresului. Aceasta are in acest moment o dimensiune limitata. Primeste un mic trafic, de aceea ea va fi extinsa in consola peste Mures. Ducand cu maxim 20 de metri in plus aceasta faleza, cetatenii parcurgand faleza, vor merge peste Mures. Investitia se va realiza din zona Constructorul pana la Podul Traian, pe ambele parti, astfel incat Muresul sa fie valorificat atat pentru oras cat si pentru strand.

CI: Spuneati ca doriti sa integrati transportul in comun de suprafata cu cel pe apa. Vom merge cu vaporasul ca la Venetia?

GF:
Am prezentat si ecluzele, si vaporul care poate sa circule pe Mures si asa cum ne-au definit specialistii cele zece statii, 6 in zona centrala cu un traseu turistic si celelalte 4, spre exterior, statii care pot fi folosite in circulatia publica.

CI: Presa si ONG-urile v-au criticat foarte tare ca vreti sa puneti o fantana arteziana de 5 milioane de euro pe Mures. De ce este necesara o astfel de investitie si de unde vin banii? Asa cum spuneati pentru trafic alocati doua milioane de euro pe an, iar pentru fantana dati 5 milioane de euro, ceea ce este un pic disproportionat.

GF:
Noi am atras foarte multe fonduri europene. In Arad avem un model. Am reabilitat un parc, un lac, unde s-a montat o fantana. Tot ce vorbim noi in zona respectiva s-a realizat prin fonduri europene. Nu vad de ce ne deranjeaza ca prin fonduri europene sa multiplicam acest proiect si sa instalam o fantana pe Mures, in cadrul proiectului de reamenajare a raului. Cand vorbim de 5 milioane de euro, nu inseamna doar fantana, ci inseamna ce am spus mai sus proiectul de a face cele doua faleze, punerea in valoare a raului si evident atractia sa fie fantana. Dar asa cum se intampla in politica exista raportul putere - opozitie, exista raportul cei care muncesc - cei care vorbesc. Opozitia a spus ca Falca face o fantana de 5 milioane de euro. As fi incantat sa fac o fantana de 5 milioane de euro, mai ales din fonduri europene, dar ar fi prea mare, nu incape pe Mures.

CI: Cati km de pista pentru bicicleta are Aradul in acest moment si cati intentionati sa mai faceti? Stiu ca aradenii isi doresc foarte mult asta.

GF:
Noi toate proiectele pe care le-am realizat, le-am prevazut si cu piste. Dar in realitate noi trebuie sa realizam aceste piste legate intre ele si in acest moment am dat drumul la doua proiecte. Un proiect transfrontalier romano-maghiar. pentru acest proiect suntem in faza de licitatie a constructorului. El va fi impartit in doua tronsoane, tronsonul de la Podul Micalaca la Podul Traian, adica pe faleza si al doilea tronson de la Podul Traian in zona Ceala unde intram in Lunca Muresului. Speram ca anul viitor pe vremea aceasta sa fie gata. Un al doilea proiect mult mai mare, pe strazile din interiorul orasului, 77 de km, se afla la Ministerul Dezvoltarii. Aceasta finantare UE este de 98%. Speram ca in doua luni sa primim acceptul si sa incepem licitatia, iar in doi ani, 2014-2015 sa realizam acest proiect, facand ca Aradul sa aiba pistele interconectate, sa nu avem bucati cum avem in prezent.

CI: Cati km aveti acum?

GF:
Avem insumat 6 km, bucati mici, legate de proiectul pe care noi l-am realizat.



CI: Vorbeati despre crearea unui pol economic Arad Timisoara. Adica cele doua orase sa aiba o strategie economica comuna, sa foloseasca resursele pe care le au ca sa genereze o crestere economica mai mare. Despre ce este vorba?

GF:
Cand am ajuns primar in 2004, in urma analizei situatiei din Arad, mi-am definit administratia pe 3 directii: dezvoltare economica, dezvoltare infrastructurii, dezvoltare institutionala. Conta foarte mult ca primaria sa devina functionala. Atunci poti realiza si celelalte doua obiective. Aradul si-a atins un maxim. In 2004-2012, Aradul si-a dublat PIB-ul, a ajuns la nivelul lui 2012 sa fie la capitolul competivitate economica pe locul 3 in tara, depasind multe orase. Pe export Aradul in 2012 a fost pe locul 5, exportand dublu decat judetul Cluj, si toate aceste cifre ne arata ca am atins acel maxim de unde nu mai poti urca decat daca regandesti o strategie si atunci cauti resurse pentru noua strategie.

Uitandu-ne la vecinii din Timisoara, si ei si-au atins un maxim. De fapt suntem judetele care exportam foarte mult. Nu am avut decat in 2009 scadere economica. In ciuda crizei, noi am fost in permanenta dezvoltare. Avem un somaj sub 2%, de aceea maximul nostru nu poate sa fie depasit decat prin noi resurse. Timisoara concureaza cu inca 6 mari orase in ceea ce inseamna dezvoltare. Arad concureaza cu 12 orase pentru ceea ce inseamna poli de crestere. Dar impreuna, Arad si Timisoara, depasesc toata concurenta si poti crea in 14 ani un pol economic la nivelul Bucurestiului. Acest studiu s-a realizat cu sprijinul Bancii Mondiale, cu o firma de consultanta. Studiul acesta trebuie prezentat la 10 mari targuri Europene pentru a arata dimensiunea polului economic Arad - Timisoara, pentru a crea masa de investitii care sa vina spre noi.

Noi avem obligatia de a dezvolta infrastructura, de a crea parcurile industriale, de a intra in contact mult mai profund cu universitatile pentru forta de munca superior calificata si pentru a atrage forta de munca mediu calificata. Avand un somaj foarte mic, acest studiu a aratat ca Aradul are nevoie rapida de 50 de blocuri cu destinatie clara, tineri care sa mearga in pregatire medie pentru a avea forta de munca mediu calificata.

CI: Ati discutat cu cei de la Timisoara acest proiect si ce parere au ei?

GF:
Asa cum ati vazut si ei sunt intr-un maxim si Aradul pentru ei este o resursa cum Timisoara este o resursa pentru Arad. Acest studiu a fost aprobat de comitetul regiunii de Vest si cei din Timisoara sunt membri. Banca Mondiala prezinta prin consultant acest studiu atat Aradului, cat si Timisoarei, si impreuna avem acea obligatie de a prezenta acest pol economic la zece targuri, de aceea nu cred ca poate sa-si refuze propria dezvoltare.

CI: Spuneati ca aveti nevoie de forta de munca cu pregatire medie. Va ganditi sa reinfiintati scolile de meserii?

GF:
Avem marea bucurie ca firmele private au inceput sa-si organizeze scoli private pentru anumite meserii, fostele scoli profesionale. Si noi la nivelul municipalitatii am solicitat inspectoratului scolar acest lucru. Doar ca legea invatamantului nu s-a transferat inca corect catre administratia locala cand administratia locala va decide si clasele si forma de invatamant. Suntem in perioada in care se implementeaza legea invatamantului, este o solicitare foarte mare a primarilor de municipii pentru ca noi stim exact ce lipsuri de personal exista in economie si ce trebuie sa pregatim ca forta de munca.

CI: Ce sume a accesat Aradul pe fonduri europene si ce proiecte s-au realizat?

GF:
Sa le luam rapid ca avem un scor foarte mare. In primul rand nu am ratat niciun proiect european. Proiectele depuse au devenit castigatoare. Asta inseamna eficienta 100%. Un mare proiect a fost zona istorica, cu reabilitarea podului Traian, peste 17 milioane de euro. Un mare proiect a dus la modernizarea lucrarilor de arta din Arad. Aradul are 5 mari lucrari de arta insemnand trei poduri si doua pasaje, in acest moment toate reabilitate. Daca le insumam sunt 22 de milioane de euro, lucru care rar se poate intalni intr-o administratie ca in termen de 8 ani sa-ti reabilitezi toate podurile si pasajele.

Am intervenit in zona centrala, unde am reabilitat 60% din reteaua de tramvai. Apoi 30 de intersectii intre linia de tramvai si reteaua rutiera, reabilitate tot pe fonduri UE - 6 milioane de euro. Avem pe Campul Linistii o iesire spre centura de inca 2,3 milioane de euro. La tramvai - 4,7 milioane de euro. Si avem cea mai mare investitie pe fonduri europene in invatamant pe fonduri UE - 11 milioane de euro - reabilitarea Colegiului Moise Nicoara. Este o bijuterie. Anul acesta, cand se va finaliza, va fi marea surpriza a invatamantului romanesc. Ultimul proiect pe parteneriatul romano-elvetian, zece milioane de franci elvetieni, plus pistele de biciclete, putem spune ca depasim mult 50 milioane de euro pe aceste proiecte europene. Legat de beneficiul pe care orasul il primeste cu referire la canalizarea pe fonduri europene, ajungem la peste 100 de milioane de euro.

CI: Aveti proiectul acela de 10 milioane de franci elvetieni pentru modernizarea retelei de termoficare. In cat timp va fi gata si daca va scadea pretul la gigacalorie?

GF:
Cele zece milioane de franci elvetieni se impart in doua. 6,7 milioane de franci pentru reabilitarea retelei de transport si distributie a energiei termice. Lucrul acesta va influenta pretul, diminuarea lui. A doua parte va merge pentru modernizarea iluminatului public cu panouri fotovoltaice pe faleza Muresului. Noi avem proiectele legate. Pe faleza lucram la extinderea acesteia, parcuri, piste de biciclete, iluminat public. Faleza va fi o atractie pentru cetateni, de aceea cireasa ar fi fost acea fantana care a adus discordie la un moment dat. Un proiect care a generat mare satisfactie in Arad a fost modernizarea a trei cartiere (Gai, Bujac, Sant Nicolau) 70 milioane de euro dintre care 40 de milioane gratis pentru Arad, finantat de Banca Mondiala. Este cel mai mare proiect de infrastructura din tara cu exceptia Bucurestiului.

CI: Ce subventie aveti in Arad la gigacalorie?

GF:
Noi avem o subventie mica si un sprijin social mare. Cred ca in calitatea mea de primar de dreapta trebuie sa gandim subventia pentru cei care au nevoie, iar oamenii care au posibilitatea trebuie sa-si plateasca serviciul public. Nu sunt de acord cu ce se intampla astazi in Romania, cand primariile au datorii -arierate- si cand ne uitam, datoriile sunt la serviciile sociale. Noi nu avem datorii aici, avem datorii la dezvoltare. Trebuie sa ne gandim serios ca un chef dureaza o zi, o investitie dureaza o viata. Trebuie sa limitam posibilitatea administratiei de a cheltui bani pe cele doua capitole foarte electorale: socialul si evenimentele cultural - artistice.

CI: Cat la suta este aceasta subventie mica de care vorbiti?

GF:
Cred ca undeva la 6%. Este un sprijin foarte mic, dar valoarea mare de peste 80 de miliarde lei vechi merge la ajutorul social. Pretul la gigacalorie a fost 307 si am scazut la 290.

CI: Cum i-ati diferentiat pe cei cu venituri mari de cei cu venituri mici? In Bucuresti, reprezentantii Primariei au spus ca nu pot face asta.

GF:
Foarte usor. Orice specialist in zona sociala poate face asta. Avem baza de date cu veniturile si pe propria raspundere se incadreaza si evident facem control prin sondaj. Dar cred ca atunci cand arati ca esti serios sunt si ei la fel. Noi nu avem probleme nici cu datoriile cetatenilor la compania de termoficare.

CI: Ce subventie aveti la transport?

GF:
Tot 80 de miliarde lei vechi. Acesta este pentru subventie la elevi si pensionari pana la o anumita valoare a pensiei care nu depaseste venitul mediu.

CI: Ce faceti cu cladirile istorice care apartin municipalitatii, aflate in stare avansata de degradare, si cu cele proprietate privata aflate in aceeasi situatie? Cum ii obligati/incurajati pe proprietari sa le repare?

GF:
Cu cladirile din domeniul public deja se vede ca sunt reabilitate. Noi am reusit cu bani europeni si surse proprii sa facem acest lucru. Mai mult, am dat drumul la un studiu de fezabilitate si am fost selectionati de BERD pentru a interveni la zece scoli mari, cu proiecte de reabilitare si eficientizare energetica. Dar sa trecem la sistemul privat, fiindca acolo este durerea. Noi am solicitat Asociatiei Municipiilor din Romania schimbarea legislatiei si ne bucuram ca aceasta legislatie s-a schimbat. In acest moment, dupa o analiza, primaria poate sa notifice o cladire care va fi obligata in 60 de zile sa inceapa procedura de achizitie proiectare si apoi constructor pentru reabilitare fatada si acoperis. Aradul printr-un proiect european a facut deja studiul in zona centrala a cladirilor. Stim exact proprietarul, dimensiunile si unde trebuie sa se intervina. Inclusiv daca trebuie sa se intervina la nivel de fundatie.

In acest moment avem comisia de implementare. In luna octombrie, primele 20 de cladiri mari vor primi notificarea noastra. In luna noiembrie urmatoarele 20 de cladiri. Daca nu vor raspunde solicitarii noastre de a incepe reabilitarea din punct de vedere a realizarii proiectului, apoi constructie, primaria are voie sa intervina sa reabiliteze acea cladire si cetatenii care sunt proprietarii cladirii sa trimita timp de 5 ani plata investitiei. Am luat legatura cu bancile, cu constructorii. Noi suntem pregatiti sa dam drumul la procedura in momentul in care vor aparea refuzurile de reabilitare a cladirii si acoperisului vom licita constructor plus banca astfel incat bugetul local sa nu fie afectat. Banca va finanta constructorul in realizarea investitiei si isi recupereaza banii prin plata lunara a unei sume reiesite din valoarea investitiei pe mp. Daca nu se realizeaza plata timp de trei luni se scoate apartamentul la vanzare fiindca banca trebuie sa-si recupereze investitia. Stiu ca suna dur, dar asa a fost legislatia si in Berlin, si in Praga, asa este legislatia acum si in Romania.

CI: Ce faceti cu reabilitarea termica a blocurilor? Cate blocuri ati reabilitat pana acum, cate urmeaza sa mai reabilitati?

GF:
Pana acum am reabilitat 17 blocuri. Avem in lucru, fiindca Guvernul ne-a inchis toate investitiile, am trecut acele blocuri pe fonduri europene. Suntem in acest moment pe procedura de a semna contractul si apoi sa incepem reabilitarea a inca 20 de blocuri. Proiectam in acest moment lucrarile pentru inca 100 de blocuri pentru ca aceasta finantare va fi si in zona finantarii europene 2014-2020 pentru ca Romania a facut o greseala in 2006 cand a avut de ales directia fondurilor europene, pe reabilitare termica nu au fost bani. Abia in anul 2009 s-a gandit sa se ia 100 de milioane de euro din alta parte si au mers pentru reabilitare termica. Important este sa ne pregatim pentru ciclul 2014-2020, de aceea acum facem proiectarea pentru 100 de blocuri.

CI: Aveti contracte de intretinere multianuala a strazilor. Cat costa intretinerea strazilor anual?

GF:
Noi avem orasul impartit pe patru zone si o a cincea firma peste cele patru pentru lucrarile foarte mici si foarte urgente. In acest moment suntem in procedura de a licita doua contracte pe doua zone pentru ca incercam sa avem intotdeauna firme. Ele se concureaza si ca constructor, dar ca si calitate a lucrarilor. Noi fixam bugetul anual, in functie de ce este prevazut in studiul de trafic, inghet -dezghet, cam 4-6 milioane de euro pe an. Odata cu modernizarea si cresterea suprafetei de strazi, creste si pretul de intretinere. Asa se intampla si la salubrizare stradala si spatii verzi.

CI: Cat costa salubrizarea orasului pe an si cine face?

GF:
1,5 milioane de euro intretinerea stradala. Cetatenii isi platesc separat. Pana anul trecut cetatenii si firmele ne plateau noua si noi plateam la firma, dar nu plateau toti si am ajuns sa platim noi, primaria, pentru ei.

CI: Care este strategia de parcare a orasului?

GF:
In cadrul studiului de trafic avem zona centrala deja reglementata si usor-usor mergem si spre periferie, dar cel mai important in studiul de trafic este zona de parcari supra si subterane. Au definit piata Avram Iancu ca prima locatie pentru parcarea subterana. Vor fi 540 de locuri. Am finalizat proiectul tehnic. Constructorul poate sa vina cu solutii si sa suplimenteze numarul. Si in Piata Catedralei va fi o parcare cu doua niveluri. Am finalizat Planul Urbanistic Zonal. Aceasta parcare va avea circa 400 de locuri.

Noi avem in zona centrala 1600 de locuri de parcare si ne vom extinde. Parcarea este cu taxa, se poate plati la tonomat sau prin sms. Cei care nu platesc primesc amenda, avem inspectori pe teren care verifica. Parcarile publice sunt admininistrate de catre primarie. Suntem adeptii ca aceste parcari sa fie administrate de primarie si toate veniturile sa vina la noi. Noi am preluat acest sistem cand am venit primar fiindca banii se duceau in privat si noi primeam doar o redeventa. Va pot spune ca intr-un an jumatate din veniturile generate ne-am platit cumpararea sistemului de taxare si parcarea inseamna oriunde in lume un venit foarte mare pentru comunitate. Venit care merge in modernizarea si crearea de noi locuri de parcare intre blocuri, care la randul lor genereaza alte venituri din inchiriere.

Ca sa aduci bani la bugetul local trebuie sa creezi mici bugete care se rostogolesc. Functionarii au toate aparatele necesare de lucru din veniturile generate de taxele speciale nu din banul cetatenilor, nu din risipa, ci din economie. Atunci cand cetateanul vrea sa obtina mai repede un document, plateste o taxa in plus, functionarul reactioneaza rapid si beneficiaza sa aiba conditii de lucru mai bune. Daca statul roman ne-ar permite ca din taxele speciale sa putem stimula la salarizare si functionarul ar fi foarte bine. Atunci am putea spune ca in sistemul de administratie profesionalismul merge mana in mana cu salarizarea.

CI: Cat costa intretinerea spatiilor verzi pe an?

GF:
1,8 milioane de euro pentru ca am ajuns la un nivel mare de extindere si vom continua sa facem extinderi. Avem obligatia sa gandim cadastrul verde, dar definirea spatiului verde are nevoie si de calitate. Asta inseamna irigat, investitie si intretinere. Puteti vedea centrul orasului, si cele trei parcuri mari unde am irigat.

CI: Ce buget si ce populatie are Aradul?

GF:
150 de mii de oameni si 120 milioane de euro.

CI: Aveti arierate?

GF:
Anul trecut am inchis primaria cu 10 milioane de euro nefolositi. Avem datorii la investitiile unde Guvernul nu si-a platit banii. La izolare termica nici azi nu si-a platit partea, la fel la proiectul castigat de Arad pe Mediu.

CI: Ce parere aveti despre regionalizare? Aceasta va aduce si o debirocratizare?

GF:
Am avut ocazia in 2002 sa studiez la Pisa toate sistemele administrative si electorale din Europa. Si evident pentru noi noutatea era sistemul administrativ ca regiune. Regiunea este foarte necesara Romaniei. Regiunea se ocupa in special de economie si dezvoltarea economica in zona respectiva. Dar acest lucru presupune o mare descentralizare guvernamentala si un transfer de competente economice de la nivel de judet, la nivel de regiune.

Noi am inceput bine din punct de vedere al declaratiilor. Si am ajuns rau. In momentul in care tu centralizezi structura finantelor publice nationale in structura regionala, tu cand centralizezi controlul pe care il aveai in fiecare judet la nivel regional, ai interpretat prost regionalizarea. Si ma indoiesc ca vom avea o directie buna fiindca nimeni nu incearca sa lucreze profesionist.

Toata lumea incearca sa pacaleasca prin acest sistem alte interese. Va pot spune ca regionalizarea nu se poate face fara reorganizare administrativa. Astazi in Romania 87% din comune nu pot sa-si plateasca personalul din veniturile proprii. Asta inseamna ca ei primesc o anumita resursa, ca sunt dependenti de ceva. De aceea la noi lupta politica este cum sa acaparezi niste primari fiindca ei sunt dependenti, ii controlezi prin bugetul de stat sau cel al judetului.

Daca vrem sa functionam ca o democratie corecta trebuie sa reorganizam administrativ Romania, sa organizam in regiuni, atributiile regiunilor trebuie sa mearga clar spre dezvoltare, atributiile Consiliului Judetean spre functionare si indeplinirea unor servicii publice si atributiile primariilor reimpartite. Cum este Aradul are si functionare si dezvoltare si servicii publice, dar o comuna de 5000 de locuitori rar poate sa aiba functiunea de dezvoltare.

Ea poate sa intre intr-o micro-regiune de dezvoltarea, dar functiunea ei va fi clar doar de functionare si foarte putine servicii publice. Serviciile publice merg la nivelul micro-regiunii. Buletinele, arhitectul, zona sociala poate fi la nivelul micro-regiunii. Foarte putina lume stie ce inseamna regiune, administratie. Marele pacat in Romania este ca oamenii nu vor sa se aplece pe acest segment al administratiei fiindca daca te apleci pe el atunci stii si solutiile pentru alte domenii. V-am spus ca directia de profesionalizare este una dintre prioritatile mele. Asa am putut sa lucrez corect la dezvoltarea economica si cea a infrastructurii. Daca nu ai institutia bine dezvoltata, nu poti sa lucrezi in zona respectiva pentru ca ai nevoie de profesionisti si profesionistii acestia trebuie sa-i trimiti la cursuri, la targuri europene. Tu trebuie sa stii ce este nou ca sa poti cere pentru dezvoltare. Nu poti sa proiectezi ca acum 40 de ani.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3335 vizualizari

  • -2 (8 voturi)    
    Nu vor fi lăsate (Miercuri, 11 septembrie 2013, 18:54)

    Nyk1 [utilizator]

    Să nu fim naivi, miticii nu vor accepta niciodată ca orașul care odinioară era considerat de unii al 3-lea din Imperiu după Viena și Budapesta, al 2-lea cu iluminat public electric DIN LUME, să-i fure din importanță. În cel mai rău caz, vor folosi instrumente precum birurile și politica dâmbovițeană pentru a opri ascensiunea Timișorii (inclusiv Aradului, vezi stoparea forțată a lucrărilor la podurile centurii Aradului de peste calea ferată)
    • +1 (9 voturi)    
      Serb,iobag,etc... (Miercuri, 11 septembrie 2013, 20:47)

      cristian_n [utilizator] i-a raspuns lui Nyk1

      Scoala romaneasca,gramatica,iubire, ai facut-o la scoala banatzana...
      Bunicii mei din Regat te-au ajutat sa nu scrii in HU.
    • +1 (3 voturi)    
      Deci, Bucharest - freeze! (Joi, 12 septembrie 2013, 11:26)

      dbdb [utilizator] i-a raspuns lui Nyk1

      ca sa poata sa va ajunga banatenii din urma!
  • -1 (11 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Miercuri, 11 septembrie 2013, 20:04)

    [anonim]

    • 0 (4 voturi)    
      parerea mea (Joi, 12 septembrie 2013, 0:42)

      Omul Negru [utilizator] i-a raspuns lui

      de om este ca frustrarile cauzate de complexul de inferioritate sunt foarte daunatoare stimei de sine, ratiunii,impartialitatii,echidistantei,fericirii,sanatatii(inclusiv si mai ales.mintale) dispozitiei generale,intelectului si multe altele. Acu,dupa mine,astea sunt suficiente motive sa remediezi cumva problemele astea...poti si singur dar judecand dupa postul tau...mi-e greu sa cred sau poti apela la un specialist,varianta ce ti-o recomand cu caldura. Sanatate si fruntea sus!!!
      • 0 (2 voturi)    
        Gramatica (Joi, 12 septembrie 2013, 13:06)

        Whisperer [utilizator] i-a raspuns lui Omul Negru

        Poate inveti si tu gramatica, ortografie, punctuatie. Te-ar ajuta pe viitor.
  • +1 (1 vot)    
    Problma (Miercuri, 11 septembrie 2013, 22:08)

    Jimbo [utilizator]

    principala este inca centralizarea accentuata. O mai mare libertate in alegerea politicilor economice ar fi benefica pentru fiecare zona a tarii. Astfel si Iasi-ul si Maramuresul si Teleormanul si-ar putea stabili nivelul anumitor taxe, accize etc.
    Nu vreau sa fiu inteles gresit, nimeni nu vorbeste de autonomie teritoriala, categoric NU insa poate pentru a stimula economia intr-o zona defavorizata (Petrosani de ex.) ar fi ok ca acolo sa se creeze "un soi de paradis fiscal" cu taxe si impozite mult mai mici decat in Buc. spre exemplu si sunt convins ca exemplele pot continua.
    • 0 (2 voturi)    
      De ce nu autonomie sau chiar independență? (Joi, 12 septembrie 2013, 17:49)

      Nyk1 [utilizator] i-a raspuns lui Jimbo

      Zilele astea în Catalunya, 1 milion de oameni au format un lanț uman în favoarea independenței. Catalanii, la fel ca și bănățenii și ardelenii, se simt sufocați de taxele și ineficiența Madridului și de redistribuirea muncii lor către regiuni sudice precum Andalucia (Oltenia Spaniei).
  • 0 (0 voturi)    
    Exprima-ti opinia (Duminică, 15 septembrie 2013, 12:53)

    xxx123 [utilizator]

    http://regionalizare.fa78.ro


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by