<-- Dosare Juridice - Schoenherr Asociatii -->

Dosare Juridice - Fiscalitate​

Reforma fiscala pe repede inainte, cu ce scop?

de Alin Chitu     Deloitte Romania

Alin Chitu
Foto: Deloitte Romania
Masurile fiscale reprezinta principala parghie prin care guvernul influenteaza economia. Chiar si cand vorbim de o decizie singulara, dar cu atat mai mult cand analizam un pachet de propuneri, ar trebui sa vedem clar incotro duc, cum stimuleaza sau inhiba mediul de business, cu ce efecte si pentru cine aduc avantaje sau dezavantaje. Pe scurt sa avem un studiu al impactului lor pe termen mediu si suficient timp pentru a le intelege si a le acomoda in planurile de business. Cerintele de transparenta si predictibilitate sunt elementare in orice economie, dar in Romania inca sunt foarte greu de indeplinit. In ultimele luni, au fost diverse initiative anuntate public, apoi retrase, ajustate, trecute la discutate si uitate. Atatea idei intr-un timp atat de scurt ajung sa depaseasca pana si capacitatea de analiza a consultantilor fiscali.

Ultima versiune de proiect pentru modificarea Codului fiscal a fost publicata in urma cu doar o saptamana si cuprinde multe noutati atat in raport cu s-a lansat in ultima luna, cat si cu programul de guvernare. 

Dincolo de efortul de a le intelege si interpreta din punct de vedere tehnic, ramane intrebarea ridicata de tot mai multe voci din business, sindicate etc: incotro ne duc, ce se va obtine din aplicarea lor, cum se justifica efortul intelectual, administrativ, financiar?

La o prima vedere, am putea spune ca se incearca o balansare a politicilor fiscale in favoarea micilor antreprenori. Noile masuri adresate microintreprinderilor si activitatilor independente par a fi rezultatul viziunii exprimate in paragraful al treilea al programului de guvernare: dezideratul de dezvoltare a clasei de mijloc.

Obiectivul este asumat de toate economiile lumii, scopul fiind atat dezvoltarea folosind ca motor clasa de mijloc, cat si extinderea acesteia pentru a asigura mai multa bunastare pentru o patura sociala cat mai larga.

Din aceasta perspectiva, eliminarea conditiilor pentru anumite activitati si ridicarea plafonului de incadrare la 1 mil euro par sa despovareze micii contribuabili de costuri administrative si fiscale semnificative raportate la anvergura afacerilor dezvoltate. 

De asemenea, fiscalitatea mai avantajoasa pentru activitatile independente poate fi privita ca un stimulent pentru cei care vor sa lucreze pe cont propriu, mai ales ca Romania are un procent mic de astfel de persoane fata de statele dezvoltate (in Belgia, de exemplu, una din trei persoane lucreaza independent). Practic, ar stimula creativitatea, initiativa de care cam ducem lipsa.

Totusi, limitarile impuse in ultimii ani atat microintreprinderilor, cat si activitatilor independente au aparut dupa ce diferitele guverne au concluzionat ca sunt folosite ca forme de mascare a unor salarii in scop fiscal. Au fost nu de mult discutii, modificari si chiar o amnistie fiscala ca rezultat al retratarii unor astfel de activitati ca salarii.  Probabil in urma experientei din anii anteriori, astfel de vehicule de plata vor deveni mai putin tentante. Pe de alta parte, este posibil sa ii motiveze pe unii sa initieze mici afaceri pe cont propriu daca luam in calcul, pe langa conditiile pentru microintreprinderi, si majorarea plafonului de TVA la 300 mii lei care va intra concomitent in vigoare.  Cu o cota efectiva de impozitare de circa 6% (1% impozit pe venit si 5% la dividende), inceperea unei afaceri antreprenoriale devine foarte atractiva. 

In acest context, dezavantaja pare a fi munca salariata. Cu un cost fiscal de circa 70% din valoarea neta, salariul ramane cea mai putin avantajoasa forma de remunerare si este ingrijorator mai ales cand alte metode devin si mai tentante decat erau pana acum. Sper sa nu vedem o migrare artificiala a angajatilor in aceasta directie si o reducere a numarului acestora care este oricum relativ redus in totalul populatiei.

La randul lor regulile de la impozitul pe profit devin mult mai restrictive afectand companiile mari, parti ale grupurilor. Orice grup se va finanta, prin limitarea mai mare a deductibilitatii dobanzilor, la un cost cu circa 16% mai mare decat o firma independenta care, de regula, este de mici dimensiuni. Este posibil ca intentia sa fie dezvoltarea unui mediu de afaceri local ceea ce este de salutat. Insa afacerile locale nu se contrapun celor mari, globale. Dimpotriva, de cele mai multe ori merg impreuna, nenumarati antreprenori romani fiind scoliti in mediul corporatist si multe businessuri romanesti fiind furnizori ai marilor companii (sa ne gandim la ce inseamna Dacia, ca sa luam cel mai cunoscut exemplu).

In concluzie, masurile fiscale produc efecte mai mari sau mai mici in economie chiar daca de multe ori sunt considerate doar mijloace de crestere a incasarilor la buget. De aceea trebuie cautat cat mai atent echilibrul pentru a nu induce riscuri exagerate sau oportunitati nemeritate. Si inainte de toate ele trebuie sa exprime, pe langa nevoia de finantare a bugetului, si viziunea pentru cresterea economiei. Cel putin pana acum, viziunea nu a fost punctul forte al niciunei guvernari. Nici actuala nota de fundamentare a proiectului de Cod fiscal nu ne da indicii in aceasta directie, lasandu-ne sa presupunem scopul lor.

Un articol semnat de Alin Chitu, Director Deloitte Romania


Citeste mai multe despre   













3402 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
6:06 Presedintele Klaus Iohannis participa la Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă