​Liviu Dragnea este internat, de sâmbătă, într-o clinică privată din București, cu diagnosticul dublă hernie de disc. Liderul PSD a ales serviciile unei clinici private, cu toate că este politicianul care a promis cele mai mari investiții din ultimii 30 de ani în infrastructura medicală din România: un spital "gigant, după modelul AKH Viena", dar "mai mare" în București, 8 spitale regionale, precum și reabilitarea, modernizarea și dotarea tuturor spitalelor județene. În plus, Liviu Dragnea s-a remarcat și prin declarații prin care s-a luat adesea la trântă cu mediul privat din România.

Liviu DragneaFoto: HotNews.ro / Victor Cozmei

• Cum arată, după 2 ani și jumătate, bilanțul mega-investițiilor în sănătate promise de Liviu Dragnea

"Pacientul trebuie să se afle în centrul sistemului, care trebuie să-i asigure tot ce are nevoie în momentul apariției unei afecțiuni. În astfel de situații, cetățeanul trebuie să se simtă ajutat de sistem, nu împiedicat de sistem. Mai important decât orice, cetățeanul trebuie să știe că oricât de gravă ar fi afecțiunea sa și oricât de mari ar fi costurile implicate, el va avea acces la tratamentul care îl poate vindeca sau care îi poate ameliora suferința." - Liviu Dragnea în noiembrie 2016

La doi ani și jumătate de când Liviu Dragnea prezenta "Programul de guvernare al PSD pe sănătate", marile promisiuni lansate atunci par, în cel mai bun caz, o glumă.

Singura mare promisiune făcută de PSD în domeniul sănătății și respectată este creșterea salariilor din sistemul sanitar. În multe cazuri, salariile medicilor și asistenților s-au dublat sau chiar triplat.

În schimb, construcția celor 9 spitale noi (un spital metropolitan în București și 8 spitale regionale în țară) ar fi trebuit să înceapă în 2017, dar s-a amânat. Nimeni nu știe pentru când.

De asemenea, numărul spitalelor regionale care ar urma să fie construite a scăzut, între timp, de la 8 la doar 3. Ministrul Sănătății, Sorina Pintea (PSD), a declarat public că Guvernul a amânat construirea acestora pentru exercițiul financiar 2021-2027. Explicația ministrului Sănătății: România a solicitat o majorare a procentului de co-finanțare din bani europeni (de la 50% la 85%), iar cu cât se vor face mai târziu, spitalele ar urma să fie mai ieftine.

Spitalul metropolitan din București, "după modelul AKH Viena, dar mai mare, cu 2.500 de paturi" este deocamdată în faza în care s-a aprobat terenul pe care ar urma să fie construit, în zona Pipera. Este singurul lucru care se știe în acest moment. Data începerii construcției și dacă există bani rămân niște necunoscute.

În ceea ce privește spitalele deja existente, guvernarea PSD este departe de a le "reabilita și moderniza" pe toate cele care nu erau deja reabilitate, așa cum promitea Liviu Dragnea în campania electorală care avea să ducă la o victorie zdrobitoare a PSD la alegerile parlamentare din decembrie 2016.

În mai 2016, când Guvernul era format din tehnocrați și era condus de Dacian Cioloș, Liviu Dragnea i-a cerut președintelui Klaus Iohannis "convocarea de urgenţă a CSAT pe tema sistemului de sănătate": "Dat fiind faptul că sănătatea este o componentă majoră a siguranţei naţionale, îi solicit public preşedintelui Iohannis ca, în contextul adâncirii crizei sistemului public de sănătate, să convoace de urgenţă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care să analizeze situaţia şi să propună măsuri urgente care să ofere populaţiei certitudinea că autorităţile sunt capabile să rezolve aceste probleme. Este momentul unor decizii majore, drastice, care să repună sistemul public de sănătate în parametrii unei funcţionări care să răspundă atât provocărilor normale, de zi cu zi, cât şi oricărei situaţii de criză. Altminteri, situaţia va scăpa de sub control, cu efecte greu de anticipat", afirma, atunci, Liviu Dragnea, într-un comunicat al PSD.

• Sorina Pintea: "Domnul președinte are încredere în sistemul de sănătate din România"

Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a fost întrebată duminică, într-o conferință de presă la Brăila, dacă Liviu Dragnea este internat la stat sau la privat: "Nu am căderea să dezvălui nimic din ceea ce pacientul nu dorește și în acest moment domnul Dragnea e pacient. Cred că domnul președinte are încredere în sistemul de sănătate din România, astfel încât e în București", a fost răspunsul ministrului Sănătății.

Liderii PSD, inclusiv Sorina Pintea, s-au ferit, cel puțin într-o primă fază, să recunoască public că Liviu Dragnea este internat la un spital privat.

Potrivit surselor HotNews.ro, Liviu Dragnea se află de două zile la Spitalul Sanador din zona Piața Victoriei.

• Alți politicieni care au evitat spitalele de stat din România: Băsescu, Năstase, Ponta, Tăriceanu și Oprescu
  

Liviu Dragnea nu este singurul politician român care evită spitalele de stat din țară. Traian Băsescu (la Viena), Victor Ponta (la Istanbul), Ion Iliescu (la Paris) și Viorel Hrebenciuc (tot la Paris) sunt politicieni care au ales, de-a lungul timpului, să nu fie îngrijiți sau operați în spitale de stat din țară.

Călin Popescu Tăriceanu s-a operat la o clinică din Franța, iar câțiva ani mai târziu, la o clinică privată din București. Adrian Năstase s-a operat în Germania chiar în perioada în care era prim ministru al României, iar Sorin Oprescu, medic, fost manager al Spitalului Universitar și fost primar al Capitalei, s-a operat și el în Franța.

La polul opus, primarul Capitalei, Gabriela Firea, a suferit două intervenții chirurgicale la spitale de stat din București (Colentina și Cantacuzino), iar Ion Iliescu a fost operat și la Spitalul Elias din București.

• Liviu Dragnea, un adversar declarat al mediului privat

Liviu Dragnea nu s-a remarcat doar ca politicianul român care a promis cele mai mari investiții în sistemul sanitar de stat, ci și prin declarațiile prin care s-a luat adesea la trântă cu mediul privat din România (chiar dacă nu făcea referire în mod clar la spitale sau clinici private). Dragnea este celebru pentru declarații precum: majorarea inflației este generată și de "aceste companii cu capital străin" care au majorat prețurile când au observat că s-au mărit "veniturile românilor".

"S-a pus problema despre companii mari care fac afaceri în România şi care lasă puţin impozit în această ţară. Am văzut foarte mulţi români, şi la televizor, care ne certau pentru asta. Mi-a plăcut foarte mult că sunt români care sunt interesaţi ca banii care trebuie să rămână în România, să plece." - Liviu Dragnea.

"Eu cred că fiecare companie care îşi desfăşoară activitatea aici, trebuie să respecte legea şi cred că instituţiile statului, sigur care acum se ocupă de chestiuni mult mai importante, nişte ferme de porci, ar trebui să se uite cu atenţie dacă, cumva, aceste companii respectă legea şi nu cumva scot profitul prin tot felul de proceduri care sunt ilegale" - o altă declarație a liderului PSD.

• Ce a promis Liviu Dragnea pentru sănătatea din România: 9 spitale noi, modernizarea spitalelor existente și dotări de top
  

Promisiunile lui Liviu Dragnea privind investițiile în sistemul sanitar, fără precedent în ultimii 30 de ani în România. Lista completă ( Sursa: Programul de guvernare al PSD pe sănătate, prezentat de Liviu Dragnea într-o conferință de presă din 4 noiembrie 2016):

• "Vorbim de investiții în infrastructura de sănătate pe care le avem în program de aproximativ 5 miliarde de euro. Tot timpul când PSD a prezentat un program, a arătat mereu care sunt sursele de bani, Discutăm de 3,5 miliarde de euro prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, de 300 de milioane de euro fonduri europene prevăzute deja în Programul Operațional Regional și de 800 de milioane de euro de la bugetul de stat. Vorbim de următorii patru ani, până în 2020."

• "Ce vom face cu acești bani? Acest complex medical (în București - n.red.) în care discutăm de peste 2.500 de paturi, vor fi institute de cercetare, dotarea va fi făcută cu cele mai noi echipamente care există pe piață sau vor exista la data la care va fi dat în folosință. Suprafața va fi de 60-80 de hectare. Finanțarea va fi făcută prin decontarea a 750 de euro pe zi pe pat utilizat. Am luat modelul de la AKH, spitalul va fi mai mare decât AKH din Viena. Am mai spus-o și o spun și acum fără niciun fel de reținere, noi nu mai vrem ca românii să meargă ori în Turcia, ori la Viena. Avem capacitate financiară, avem resurse umane, avem expertiză în România să facem în România un asemenea centru."

• "Tratamentul va fi nediscriminatoriu: orice român, dacă este asigurat, indiferent de venituri, indiferent dacă sunt bogați sau săraci, va avea acces la tratament și va beneficia de aceleași condiții."

• "De asemenea, pe lângă acest spital, acest complex gigant, discutăm de opt spitale regionale noi care să fie similare cu acest complex, pe o dimensiune mai mică, în jur de 1.000 de paturi. În cadrul unui astfel de campus vor funcționa 4000 de angajați, dintre care cel puțin 750 de doctori. Construcția acestor campusuri, ca și construcția spitalului republican, va începe în 2017. Pentru spitalele regionale spunem de acum: conceptul va fi unitar, va fi un proiect care va fi realizat și care va fi multiplicat în toate celelalte opt locuri."

• "De asemenea, tot în ceea ce privește infrastructura, vor fi reabilitate și modernizate restul de spitale județene care încă nu au fost modernizate. De asemenea, 150 de ambulatorii de specialitate și 25 de unități de primire urgențe."

• "De asemenea, dotarea unităților sanitare: toți știu, din păcate, că astăzi pentru un pacient român care nu este în București și care vrea să își facă niște analize la RMN, trebuie să se plimbe zeci de kilometri sau mai mult, poate sute de kilometri, pentru a-și face un RMN. Fiecare spital județean trebuie să fie dotat cu un computer tomograf și cu un RMN, vorbim de echipamente de imagistică moderne, echipamente pentru analiză de laborator și paturi pentru arși pentru fiecare spital județean."

• "Pentru serviciile de ambulanță și SMURD, vorbim de dezvoltarea capacității de răspuns: înnoirea treptată a parcului de ambulanțe existent și, de asemenea, cel puțin o ambulanță pentru urgențe medicale pentru fiecare comună. Vorbim de cele peste 2.800 de comune. Impactul este 140 de milioane de euro, sursa este bugetul de stat."

• "Accesul la medicamente pentru toți pacienții: un obiectiv major al programului nostru este să asigurăm acces la medicamente egal pentru toți pacienții români. Așa cum știm cu toții, unii se pare că uită astăzi, unii dintre cei care sunt astăzi la putere, viața și sănătatea sunt drepturi garantate de Constituție și este obligația fiecărui guvern să respecte aceste prevederi."

• "Vaccinurile: astăzi, pentru că în fiecare an când apar situații de acest gen Ministerul Sănătății organizează proceduri de achiziție, până când se finalizează procedurile și până când se termină contestațiile, dispar vaccinurile de pe piață și nu cred că a existat vreun an în care să nu fi avut această problemă. Vom schimba sistemul și vom avea un buget multianual pentru vaccinurile incluse în planul național, așa cum recomandă și Organizația Mondială a Sănătății. Astfel vom rezolva și vom preveni epuizarea stocurilor, se va realiza vaccinarea la timp și se vor preveni îmbolnăvirile în masă."

• Vreau să vorbim despre veniturile personalului medical: în permanență am auzit de la cei de dreapta, când a venit vorba de majorări de salarii, că nu sunt bani, că bugetul nu permite. De câte ori am guvernat noi, am găsit, pentru că România are, surse potențiale de creditare, motoare economice care nu trebuie decât pornite, și am găsit finanțare suficientă pentru a putea mări salariile în sectorul bugetar. Pentru medici, de exemplu, noi am reîntregit salariile tăiate de Boc și Băsescu. După reîntregire au crescut cu 25% și am lăsat în buget bani pentru o creștere asemănătoare în 2016, lucru care nu s-a întâmplat. Ce propunem noi? În primul rând, plecăm de la bază. Vrem ca fiecare tânăr care dorește să practice medicina în România să știe că după ce termină facultatea, ca medic rezident în anul I, are 1200 de euro brut. Toate aceste niveluri de salarii sunt fără a se lua în calcul celelalte venituri din gărzi, din tichete de masă, din tichete de vacanță, din sporuri. Exemplele pe care le prezentăm aici sunt exemplele generate de grila actuală care a fost negociată de noi cu sindicatele din sănătate, plecând de la 1200 de euro brut. Se ajunge până la un medic primar, de exemplu gradul V, la 3600 de euro. De asemenea, fac încă o dată precizarea că impozitul pe venit este 0 la toți medicii din România, indiferent de salariu. Ne-a interesat și ne interesează foarte mult acest lucru, pentru că încercăm să avem un nivel de salarizare atractiv pentru medici pentru a încerca să stopăm exodul de medici din România. Aceste niveluri de salarizare sunt undeva la 60-70% din salarizarea din țările dezvoltate. Așa am ajuns la 1200 de euro, atât putem suporta în acest moment, dar este un pas mare și eu cred că în următorii ani aceste niveluri de salarizare pot fi crescute.

Promisiunile din programul de guvernare al PSD pe sănătate, anunțate de Liviu Dragnea personal într-o conferință de presă din 4 noiembrie 2016, pot fi consultate integral aici.