Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a ordonat generalilor să acorde prioritate distrugerii rachetelor cu rază lungă de acțiune și a armelor de artilerie din Ucraina, după ce armele furnizate de Occident au fost folosite pentru a lovi liniile rusești de aprovizionare, informează Reuters.
Serghei Șoigu, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Putin, a inspectat grupul Vostok care luptă în Ucraina, a precizat ministerul rus al apărării.
Șoigu "i-a dat instrucțiuni comandantului să acorde prioritate rachetelor cu rază lungă de acțiune și armelor de artilerie ale inamicului", a anunțat ministerul rus al apărării.
Ministerul apărării din Rusia spune că armele sunt folosite pentru a bombarda zonele rezidențiale din Donbasul controlat de Moscova și pentru a incendia în mod deliberat câmpuri de grâu și silozuri de depozitare a cerealelor.
Liderul separatist Denis Pușilin a declarat joi că două persoane au fost ucise atunci când forțele ucrainene au bombardat o stație de autobuz din orașul Donețk, controlat de separatiști, în estul Ucrainei.
Consilierul ministrului ucrainean de interne Anton Herashchenko a acuzat forțele ruse pe rețelele de socializare că au lovit centrul orașului Donețk, dar a dat vina pe Ucraina.
Ucraina atacă centrele logistice ale rușilor
Statele Unite și aliații săi au furnizat Ucrainei armament în valoare de miliarde de dolari de la începutul invaziei, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune despre care Kievul spune că încep să fie de ajutor pe câmpul de luptă.
Ucraina a afirmat că a efectuat o serie de lovituri de succes asupra a 30 de centre rusești logistice și de muniții, folosind mai multe sisteme de rachete cu lansare multiplă furnizate de Occident.
Citește și:
Ce poate face armata rusă în legătură cu amenințarea reprezentată de sistemele americane?
În general, există două răspunsuri posibile:
- să încerce să distrugă deocamdată puținele lansatoare moderne din dotarea forțelor armate ucrainene;
- să își mute depozitele de muniții și mai departe de linia frontului sau să reducă impactul atacurilor asupra acestora prin împrăștierea lor.
Ambele opțiuni ar putea cauza mari dificultăți armatei ruse.
Distrugerea chiar și a peste 20 de lansatoare moderne de rachete (câte se estimează că vor ajunge în Ucraina până la sfârșitul lunii iulie) bine protejate și mobile care pot trage de la zeci de kilometri de spatele liniei frontului este o sarcină aproape imposibilă pentru armata rusă.
Artileria va avea dificultăți să distrugă astfel de ținte datorită mobilității ridicate și protecției bune pe care o au, dar și fiindcă pot opera adânc din teritoriul inamic, unde este dificil să fie reperate și țintite rapid. Dacă operatorii ucraineni ai sistemelor nu fac greșeli, atunci distrugerea HIMARS-urilor de către artileria rusă este puțin probabilă.
Misiunea ar putea fi preluată de Forțele Aeriene Ruse dar, după cum a arătat războiul până acum, avioanele rusești nu pot opera constant în spatele liniei frontului din cauza temerilor legate de apărarea antiaeriană ucraineană (în ceea ce privește obținerea superiorității aeriene Moscova pare să fi abandonat complet ideea).
Problemele de logistică ale forțelor armate ruse
De asemenea, rușilor le va fi extrem de dificil să își modifice sistemul logistic pentru a feri depozitele de muniții de lovituri. Dacă le mută în afara razei sistemelor HIMARS, cu 90 de kilometri sau mai mult în spatele liniei frontului, aprovizionarea unităților din prima linie se va înrăutăți imediat.
În prezent Rusia livrează muniția în zona de război pe cale ferată, ea fiind descărcată și încărcată manual în camioane (armata rusă nu are încărcătoare și macarale specializate) pentru a fi duse într-un depozit din apropierea gării. Tot procesul poate dura câteva ore. Urmează apoi transportarea munițiilor către front, descărcarea și întoarcerea la bază a camioanelor.
Când depozitele de muniții sunt la 40-60 de kilometri de front coloanele de camioane pot face două transporturi pe zi. Dacă sunt scoase din raza lansatoarelor HIMARS ar mai putea face unul.
Rusia se bazează și pe voluntari locali
Iar armata rusă nu poate pur și simplu să mărească numărul de camioane: a avut puține chiar și înainte de război (comparativ cu formațiunile armatei SUA și ale unor țări NATO) și pierderea a peste o mie în februarie și martie trebuie să fi creat o lipsă acută de vehicule.
Împrăștierea muniției din depozite (de la unul mare la multe de dimensiuni mai mici) ar fi un mijloc eficient pentru a evita loviturile devastatoare ale HIMARS-urilor împotriva unor ținte majore.
Însă fără o decretare a mobilizării în masă de către Vladimir Putin, armata rusă va avea dificultăți să reușească asta: pe timp de pace în unitățile de logistică și de depozitare erau încadrați în principal recruți care încă nu pot fi trimiși în zona de război.
În zonele de luptă logistica a fost efectuată de unități speciale subordonate comandamentului militar care a folosit soldați contractuali. În Donbas, ei au fost ajutați de voluntari locali și de voluntari care au venit din Rusia pentru a încărca obuze.
Faptul că a doua armată a lumii se bazează pe voluntari civili pentru a-i încărca și descărca muniția e grăitor pentru capabilitățile sale în materie de logistică.
------------
3
35
