Noua guvernare, prin ministrul clujean Mircea Miclea, pregateste infiintarea primei universitati maghiare de stat din Romania, la Cluj

Numirea in functia de Ministru al Educatiei a profesorului clujean Mircea Miclea are mai mult decat un substrat politic si anume unul etnic.

Scoaterea din cartile noii guvernari a lui Andrei Marga s-a facut, potrivit unor surse din cadrul Aliantei, la cererea expresa a lui Marko Bela, vicepremier insarcinat cu coordonarea invatamantului de catre Calin Popescu Tariceanu.

Nemultumit de colaborarea cu Andrei Marga, in vremea in care acesta era rectorul Universitatii „Babes-Bolyai" (UBB) Cluj, pe probleme legate de invatamantul de stat in limba maghiara, Marko Bela „si-a ales" ministrul, care sa indeplineasca poftele UDMR, in persoana profesorului clujean Mircea Miclea.

La ora actuala, perfect legal, se leaga premizele infiintarii unei universitati maghiare de stat la Cluj, prin scindarea UBB.

Astfel, celor doua facultati cu predare in limba maghiara, existente in cadrul UBB, li se vor mai alatura alte doua, creand posibilitatea reala a unificarii acestora pentru a rezulta o universitate maghiara la Cluj.

De altfel, legislatia in vigoare privind inviintarea institutiilor de invatamant superior este permisiva, in plus, noul guvern propunandu-si sa acorde cat mai multe sanse infiintarii de facultati de stat pentru minoritatile nationale.

Miclea, manusa pentru intentiile UDMR

Andrei Marga, fostul ministru al educatiei in 1996-2000, fost rector al Universitatii „Babes-Bolyai" Cluj si actual presedinte al Consiliului Academic al aceleiasi institutii a fost inclus in schema unui guvern al Aliantei PNL-PD inca de la infintarea acesteia, in urma cu aproximativ doi ani.

Pana in ultima clipa, Andrei Marga a figurat pe lista D.A. pentru functia de ministru al Educatiei, deputatul liberal Horea Uioreanu confirmand, inainte de Craciun, ca PNL Cluj il sustine pe Marga pentru a obtine aceasta demnitate.

Declaratiile liderilor PNL Cluj au fost contrazise de presedintele interimar al PD, Emil Boc, care declara, pentru un cotidian central, dupa impartirea portofoliilor guvernului Tariceanu, ca Andrei Marga nu ar fi fost nominalizat de liberalii clujeni pentru acest post.

In plus, un alt motiv pentru care Andrei Marga nu face parte, astazi, din noul guvern este, potrivit lui Boc, decizia interna a Aliantei de a nu instala nici un ministru care a mai detinut o astfel de functie in 1996-2000, precum si faptul ca, la impartirea portofoliilor, „Ministerul Educatiei a revenit PD".

Pentru a respecta algoritmul distribuirii ministerelor, PD s-a precipitat, la propriu, sa nominalizeze un membru pentru conducerea portofoliului invatamantului, dovada ca Mircea Miclea a fost inscris urgent in randurile democratilor, chiar in ziua in care premierul Tariceanu a facut publica lista ministrilor noului guvern.

De grija „algoritmului" si a deciziilor interne electorale ale Aliantei, liderii PD au uitat de propriul statut, care prevede ca un membru al partidului nu poate fi propus pentru o functie guvernamentala decat daca „are o vechime de cel putin trei ani in partid si o activitate ca militant de cel putin doi ani" (articolul 158).

Facultati noi pentru universitatea maghiara

Liderii UMDR par incantati de numirea in functia de ministru al Educatiei a lui Mircea Miclea, pe care il caracterizeaza drept „un om erudit, un bun profesor universitar si care, din cate am auzit, are experienta si in domeniul managerial", dupa cum a subliniat senatorul Gyorgy Frunda.

Totodata, Frunda a sustinut ca Marko Bela nu s-ar fi opus numirii lui Andrei Marga in functia de ministru al Educatiei.

Frunda a declarat, pentru „Buna ziua, ARDEAL", ca planurile Uniunii in privinta universitatii clujene vizeaza infiintarea a inca doua facultati cu predare in limba maghiara, avand ca punct terminus infiintarea unei universitati maghiare la Cluj.

Senatorul Gyorgy Frunda a recunoscut ca infiintarea unei universitati de stat cu predare in limba maghiara la Cluj reprezinta, in continuare, un obiectiv al UDMR. "In programul nostru exista solicitarea unei universitati de stat cu predare in limba maghiara.

Daca se vor coaliza grupele de predare in limba maghiara se va merge pe intarirea autonomiei in Universitate (UBB, n.r.)", ne-a declarat Frunda.

Pe de alta parte, liderul unional a dezvaluit faptul ca programul UDMR vizeaza in continuare infiintarea, ca prim pas in vederea realizarii universitatii de stat cu predare in limba maghiara, a doua noi facultati in UBB, cu predare in limba maghiara, o facultate cu profil umanist si una cu profil real.

In ceea ce priveste discutiile avute intre liderii UDMR si cei ai Aliantei cu privire la acest obiectiv, Frunda a spus ca "nu s-a discutat in concret", precizand in acelasi timp ca in programul de guvernare al Aliantei exista la capitolul Invatamant obiectivul privind autonomia universitara.

Guvernul a planuit scindarea UBB

Mai precis, programul de guvernare prevede, la capitolul 5, „politica in domeniul educatiei", asigurarea „in mod efectiv si sporit al accesului la educatie al tuturor cetatenilor tarii", inclusiv prin „creearea conditiilor institutionale, prin elaborarea cadrului legal, privind infiintarea unor facultati de stat in limbile minoritatilor nationale".

De aici, pana la infiintarea primei universitati maghiare de stat din Romania, mai este doar un pas.

Potrivit legii privind acreditarea institutiilor de invatamant superior, numarul 88/1993, „infiintarea unei institutii de invatamant superior prin divizare se face prin lege, la propunerea senatului universitar al institutiei respective, dupa parcurgerea procedurilor de evaluare si acreditare".

Cazul UBB se poate incadra atat in acest articol, cat mai ales in urmatorul, care stabileste conditiile in care mai multe facultati pot forma o universitate prin reunire.

Astfel, „Infiintarea unei institutii de invatamant superior prin reunire de institutii si/sau facultati se face prin lege, la propunerea senatelor universitare ale institutiilor implicate, dupa parcurgerea procedurilor de evaluare si acreditare".

Precizam ca, in prezent, doua dintre facultatile din cadrul UBB Cluj pot fi numite „maghiare", pornind de la specificul lor (teologie reformata si teologie romano-catolica), pana la etnia cadrelor didactice si a conducerii acestora.

Cu celelalte doua facultati pe care UDMR mai doreste sa le infiinteze in sanul UBB, cele patru institutii (teoretic, este nevoie doar de trei facultati pentru infiintarea unei universitati) se vor putea desprinde de universitatea clujeana si se vor putea reuni intr-o noua institutie.

„Este intelept sa se pastreze structura multiculturala a acestei universitati de traditie"

Cutitul care poate „taia" UBB Cluj se afla in mana unui guvern care, inca dinainte de a fi investit, a stabilit ca va creea toate conditiile pentru ca minoritatile nationale sa beneficieze de invatamant de stat in limbile proprii. UBB ar putea avea un cuvant de spus la nivelul senatelor facultatilor implicate, dar cu sanse de reusita minime.

Rectorul UBB Cluj, Nicolae Bocsan, a declarat, in cadrul unui comunicat remis „Buna ziua, ARDEAL", ca separarea universitatii clujene nu trebuie sa fie subiect de negociere electorala intre partidele politice.

„Ca urmare a informatiilor aparute in unele institutii mass-media ca liderii politici invoca din nou problema "separarii universitatii din Cluj pe criterii etnice",

Rectorul UBB este nevoit sa precizeze inca o data - la fel ca in 1997, 2001 si 2004 - ca este realist si intelept ca structura multiculturala a UBB sa nu fie obiect de negociere electorala si post electorala intre partidele politice. Este intelept sa se pastreze structura multiculturala a acestei universitati de traditie, care aplica riguros criteriile europene de organizare si competenta", se arata in comunicatul mentionat.

Infiintarea celor doua facultati maghiare, o solicitare mai veche

Infiintarea celor doua facultati cu predare in limba maghiara in cadrul UBB despre care facea vorbire liderul UDMR au facut, de mai multe ori, obiectul negocierilor UDMR cu fostii sai parteneri de guvernare PSD.

Astfel, in septembrie 2003, responsabilii liniei de studii in limba romana de la Universitatea "Babes-Bolyai" si-au facut publica pozitia cu privire la intentia guvernantilor de atunci de a infiinta doua facultati cu predare in limba maghiara in sanul celei mai mari institutii de invatamant superior din Ardeal.

Profesorii clujeni "resping categoric orice tranzactie politica pe seama Universitatii «Babes-Bolyai».

Evaluarea Inaltului Comisar pentru Minoritatile Nationale, evaluarile unor prestigioase institutii profesionale din Europa si Statele Unite ale Americii, au apreciat modelul multicultural institutionalizat, care a rezolvat chestiunea invatamintului superior in limbile minoritatilor din Transilvania", isi aparau pozitia universitarii clujeni.

Reprezentantii liniei de studii in limba romana din UBB au sustinut atunci ca tentativele de separare, avansate de UDMR si PSD, "sunt in totala contradictie cu normele europene, cu orice criterii si standarde profesionale".

Cu toate acestea, in repetate randuri in timpul guvernarii PSD, Ministerul Educatiei a cerut atat prin Ecaterina Andronescu cat si prin Alexandru Athanasiu, Rectorului si Senatului UBB "sa includa pe ordinea de zi" un proiect de hotarare privind infiintarea a doua facultati cu administrare pe criterii etnice.

In tot acest timp, pozitia liderilor locali ai PNL si PD a fost ferma, de respingere a solicitarii Guvernului condus de Adrian Nastase.

Camera Deputatilor a respins, de altfel, in repetate randuri, mai multe propuneri legislative ale UDMR referitoare la infiintarea si organizarea universitatii de stat cu limba de predare maghiara la Cluj-Napoca.

Presiuni externe

Solicitarea liderilor UDMR privind infiintarea unei universitati cu predare in limba maghiara la Cluj a reprezentat o constanta, fara sanse de izbanda, pana in prezent, in ciuda faptului ca Uniunea s-a aflat la putere dupa 96 de fiecare data.

Pe langa parghiile interne de care a incercat sa se folosesca UDMR in vederea realizarii acestui obiectiv, ar mai fi de amintit si cele externe.

Asa se face ca, presiunile exterioare nu au incetat sa-si faca simtita prezenta, in ciuda rezistentei manifestate atat din partea unui important segment al clasei politice, cat si din partea mediului universitar clujean. In repetate randuri, presedintele Uniunii Mondiale a Ungurilor.

Patrubány Miklós, a amenintat ca va solicita sprijinul forurilor internationale sprijin pentru infiintarea universitatii maghiare de stat.

El preciza cu ocazia unei vizite la Cluj, in anul 2001, ca minoritatea maghiara din Romania este indreptatita, "si de la Dumnezeu incoace si prin tratatele actuale", sa beneficieze de invatamant in limba materna la toate nivelurile.

Innes RADU, Memoranda ONAC

******

(2) Infiintarea unei institutii de invatamant superior prin divizare se face prin lege, la propunerea senatului universitar al institutiei respective, dupa parcurgerea procedurilor de evaluare si acreditare.

(3) Infiintarea unei institutii de invatamant superior prin reunire de institutii si/sau facultati se face prin lege, la propunerea senatelor universitare ale institutiilor implicate, dupa parcurgerea procedurilor de evaluare si acreditare.

(4) Institutia de invatamant superior infiintata potrivit alin. (2) sau (3) trebuie sa aiba cel putin o facultate acreditata cu predare in limba romana, la declansarea procedurii de infiintare.

Pozitiile publice ale partidelor aflate in prezent la guvernare, in septembrie 2003:

PNL Cluj: "Intelegem ca PSD este nevoit sa rasplateasca sprijinul constant acordat de UDMR, intelegem si ca UDMR are probleme tot mai mari de mesaj si de legitimare politica intr-o tara in care nu exista conflicte etnice, dar nu suntem de acord ca targurile politice sa includa institutii de invatamant, si cu atat mai mult institutia-fanion a invatamantului din Transilvania, Universitatea «Babes-Bolyai»".

PD Cluj: "Consideram ca infiintarea a doua facultati cu predarea in limba maghiara, prin reorganizarea specialitatilor deja existente in cadrul universitatii, constituie un act inadmisibil de segregare pe criterii etnice.

Avertizam ca acest gen de intelegeri politice, fara alta finalitate decat satisfacerea unor interese politice, risca sa genereze conflicte si sa duca la separari in cadrul societatii".