Surprinzator, ajutoarele de stat au avut girul partenerilor de negociere, care au parafat acordul prin protocolul 2 al Acordului European de Asociere, intrat in vigoare in1993.

Acordul respectiv impune insa trei restrictii, intre care reducerea globala a capacitatilor de productie.

In mod exceptional, Romania a primit in urma negocierilor cu Uniunea Europeana dreptul de a acorda ajutoare de stat combinatelor siderurgice privatizate, cu toate ca participarea statului la cele sapte combinate vizate de strategia de restructurare a industriei siderurgice este foarte redusa.

Un miliard de dolari pana in 2008

Documente elaborate de actualul ministru al economiei, Codrut Seres, subliniaza ca in 2004 capacitatile de productie au fost mentinute la nivelul anului 2002. In plus, potrivit protocolului ajutoarele de stat urmau sa fie „reduse progresiv" pana la incheierea perioadei aprobate, respectiv 2008.

In total, urmau sa fie varsate in cele sapte combinate private peste un miliard de dolari. Angelica Lazar, consilier in cadrul Ministerului Integrarii Europene, sustine ca in Uniunea Europeana nu exista practica ajutoarelor de stat.

Pana la modificarea prin HG 55/13 ianuarie 2005 a strategiei de restructurare a domeniului siderurgic aprobata de HG 655/29 aprilie 2004, guvernul PSD apucase sa pompeze sume considerabile in combinate private.

Coordonatorul programului de politica industriala al Ministerului Economiei si Comertului, Ion Capota, sustine, contrar documentelor, ca la privatizare toate combinatele au fost preluate fara nici un leu datorie la stat.

Capota nu a putut preciza suma de care combinatele siderurgice au beneficiat intre aprobarea primei strategii in domeniul siderurgic, in 29 aprlie anul trecut, si data la care ajutoarele au fost sistate, in 31 decembrie.

Combinate private, sustinute de stat

Strategia de restructurare a industriei siderurgice, elaborata in 2001 de Ministerul Economiei si Comertului, aprobata prin Hotararea de Guvern 213 din februarie 2002, a subliniat planurile de viabilizare economico financiara ale companiilor siderurgice ISPAT Sidex Galati, Siderurgica Hunedoara, COS Targoviste, Combinatului Siderurgic Resita,

Siderca Calarasi, Otelul Rosu Resita si Industria Sarmei Campia Turzii. Intre timp majoritatea companiilor respective, cu exceptia Otelul Rosu, care a fost falimentata, au fost privatizate si sunt conduse la aceasta data de diferite concerne internationale.

Strategia respectiva si planurile de viabilizare ale companiilor siderurgice au fost re-evaluate in 2003 la comanda Comisiei Europene, prin firma de consultanta Roland Berger, care a finalizat evaluarile in decembrie 2003.

In final, firma de consultanta a aratat ca toate companiile siderurgice respective pot deveni competitive economico-financiar, cu putin ajutor din partea statului.

Pana la finalizarea evaluarilor, patru dintre companii (Industria Sarmei Campia Turzii, Siderurgica Hunedoara, COS Targoviste si Siderca Calarasi) fusesera deja privatizate. In consecinta, planurile de viabilizare ale celor patru companii au fost refacute.

Cu girul Consiliului Concurentei

Cele sapte combinate analizate aici urmau sa primeasca din bani publici pana in 2010 peste o mie de milioane de dolari cu titlu de ajutoare de stat.

Otelu Rosu Resita, care intre timp a intrat in lichidare judiciara, urma sa primeasca 62 de milioane de dolari, din care 42 de milioane stergerea datoriilor catre stat si 20 de milioane de dolari prin infuzii de capital.

Ispat Sidex primise pana in 2000 aproape 120 de milioane de dolari ajutoare de la stat, iar dupa privatizare a primit avizul Consiliului Concurentei pentru alte 1152 de milioane de dolari din bani publici, conform deciziei Consiliului Concurentei nr. 99/2002.

Siderurgica Hunedoara urma sa primeasca, de asemenea cu avizul Consiliului Concurentei (decizia nr.115/2004), 492 de milioane de dolari in transe, pana in 2010, cu toate ca a fost privatizata. Exceptie face Donasid SA Calarasi, firma mixta care a preluat de la fostul combinat siderurgic de stat Siderca intreg fluxul tehnologic activ. Donasid nu primeste nici un leu public, potrivit Hotararii de Guvern 655/2004.

Clauze din acordul de asociere, nerespectate

Banii publici au continuat sa fie pompati in siderurgie in 2004 cu toate ca, potrivit unor documente, in 2002 importurile de produse semifabricate si de otel finit au depasit exporturile. Ajutoarele de stat au fost sistate in decembrie cu motivatia oficiala a rentabilizarii combinatelor avute in vedere.

Cu toate acestea, in nota de fundamentare 127 / 9februarie 2005 semnata de actualul ministru al Economiei si Comertului, Codrut Seres, se arata ca nivelul capacitatilor de otel au ramas in acest an aceleasi cu cele din 2002, ba chiar au scazut usor, de la 9.140.000 de tone anual in 2002 la 9.115.000 tone in 2004.

Astfel, in 2002, dupa aprobarea strategiei de dezvoltare a siderurgiei, importurile de produse de otel finit au depasit un milion de tone, din care mai mult de jumatate a reprezentat tagla, materie prima.

Reduceri de activitate

Potrivit anexei Hotararii de Guvern 655/2004, consumul de tagla va creste de la nivelul actual de aproximativ o tona anual la 1,3 tone pana in 2010. De semnalat insa ca pana la aceasta data un procent covarsitor din materia prima necesara siderurgiei este importat.

Productia de otel este prognozata la aproape noua milioane de tone anual. In doar noua ani, capacitatea nationala de laminare a scazut cu aproape jumatate, de la 26.497.000 de tone anual in 1993 la 15.406.000 de tone in 2002 in urma inchiderii mai multor sectiuni ale combinatelor siderurgice.

Numarul de personal de la cele sapte combinate s-a redus de asemenea, in acest interval de la aproape 90.000 de angajati la 40.000 si se preconizeaza un numar de 23.000 de angajati in 2010.

ISCT, 23 milioane de dolari

Industria Sarmei Campia Turzii a primit de la stat, la randul sau, 23,2 milioane de dolari cu titlu de ajutoare, pana in 2002, dar a primit aprobarea Consiliului Concurentei (decizia nr. 103/2004) pentru alte 91,7 de milioane de dolari pana in 2010.

Banii vor continua sa fie virati in combinat cu toate ca ISCT a fost cumparat in martie 2003 de compania ucrainiana Conares Trading cu 27 de milioane de euro. In contul banilor respectiv, ucrainienii au platit si datoriile la bugetul de stat, in valoare de un milion de euro, potrivit bilantului economic al ISCT intocmit in decembrie 2003.

Siderurgica Hunedoara

Dupa ce statul a primit 155 de milioane de dolari pentru a vinde Siderurgica Hunedoara la pachet cu Petrotub Roman, combinatul va primi, de asemenea cu avizul Consiliului Concurentei (decizia nr. 115/2004), 492 de milioane de dolari in transe, pana in 2010.

Siderurgica Hunedoara a fost vanduta catre LNM Group in 28 octombrie 2003, inainte deci ca hotararea de guvern referitoare la ajutoarele de stat sa fie semnata. In suma cu care a fost achizitionat combinatul hunedorean a fost inclusa si plata datoriilor in valoare de 30 de milioane de dolari, potrivit lui Paul Weigh, purtatorul de cuvant al LNM Group.

COS Targoviste, 100 milioane de dolari

Consiliul Concurentei a aprobat prin decizia 114 din 26 martie 2004 acordarea unor ajutoare de stat pentru Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste in valoare de 97 de milioane de dolari. Aceasta, desi participarea statului la combinat fusese vanduta inca din august 2002.

Alte decizii ale consiliului (480/2001, 559/2001) arata ca alti 1,9 milioane de dolari si respectiv 19,7 milioane de dolari fusesera virati combinatului anterior privatizarii. In total, pana in 2010, combinatul urma sa primeasca inaintea aprobarii noii strategii in domeniul siderurgic 149 de milioane de dolari.

Dupa ce a aprobat virarea sumelor respective, tot Consiliul Concurentei a decis in martie sa deschida o ancheta privind un posibil abuz de functie al combinatului pe piata, in care a verificat justificarea tarifelor exagerate practicate pe sectorul siderurgic de oteluri speciale, unde combinatul din Targoviste detine monopolul.

Consiliul Concurentei a recunoscut intr-un comunicat ca COST detine o pozitie dominanta pe anumite categorii de produse in urma achizitionarii de catre compania Mechtel Trading, detinuta de afaceristi rusi. Ancheta consiliului nu a fost finalizata pana la aceasta data.

CS Resita, 102 milioane dolari

Cel mai vechi centru siderurgic din tara, Combinatul Siderurgic Resita a fost cumparat in 12 februarie anul trecut de trustul rus TMK, care a fost de altfel singurul ofertant. TMK a cumparat combinatul din Resita pe un euro, dupa ce majoritatea datoriilor de 50 de milioane de dolari fusesera asanate de catre fostul APAPS.

Combinatul avea pierderi similare cu datoriile la data preluarii, insa TMK a preluat datorii in valoare de zece milioane de euro, care continua sa fie platite si la aceasta data.

Practic, statul isi plateste propriile datorii, avand in vedere ca suma de care a beneficiat CS Resita din partea statului se cifra la 102,6 milioane de dolari in 2002, din care mai bine de jumatate au reprezentat conversia datoriilor in actiuni.

Siderurgia privata

Productia de otel din tara este in proprietate privata in procent de 95 la suta, in urma privatizarilor din domeniu. Capitalul social din siderurgie este detinut de asemenea in proportie similara de sectorul privat.

Statul mai are cinci procente din actiunile combinatelor siderurgice, cu toate aceastea continua sa pompeze bani publici in combinate care nu ii mai apartin.

Ministrul Codrut Seres sustine ca nu vor mai fi acordate ajutoare de stat companiilor siderurgice in care statul mai are o cota de participatie „intrucat programele de modernizare asumate de fiecare companie cuprind atingerea pana in 2008 a nivelului de performanta tehnico-economica a intreprinderilor vest-europene".