Incepand de maine, muresenii vor fi nevoiti sa faca fata unei noi provocari, trecerea la leul greu.

Dupa ce am invatat sa ne obisnuim cu noile bancnote cu cate 5-6 cifre, Banca Nationala Romana, in colaborare cu Guvernul Romaniei, a considerat ca este timpul, pe fondul unei stabilitati macroeconomice, sa taie cateva zerouri din coada leului.

Actiunea propriu-zisa de introducere a noii monede, asa cum este reglementata in Legea nr. 348/2004, cu completarile ulterioare, si in Ordinul nr. 1840/2004 pentru aprobarea precizarilor referitoare la unele masuri care trebuie luate pentru punerea in aplicare a legii antementionate, este data de 1 iulie a acestui an.

Pana atunci, pentru obisnuirea populatiei cu noua moneda, societatile comerciale, furnizorii de utilitati, bancile etc. sunt obligate sa afiseze preturile si tarifele in ambele monede, sub rezerva ca incalcarea acestei prevederi legale se sanctioneaza cu amenzi usturatoare - de la 10 la 30 de milioane de lei.

Panica sau stabilitate?

Trecerea la noua moneda, desi este privita ca o operatiune simpla, prin care dispar cateva zerouri, va insemna in primul rand mai multe batai de cap pentru comercianti, mai multa munca pentru contabili si investitii - atat pentru agentii economici, cat si pentru institutiile de credit - care nu sunt chiar de neglijat.

Iar modul in care BNR minimalizeaza aceste costuri - spre exemplu, bancile nu vor mai fi nevoite sa adapteze ATM-urile la introducerea euro, doar ca acest lucru se va petrece peste 7-9 ani, iar banii cheltuiti acum puteau fi utilizati in alte domenii - nu este privit cu ochi buni de patronii si bancherii care trebuie sa scoata bani din buzunar si

din conturi pentru a suporta cheltuielile generate de denominare. De asemenea, nu trebuie sa pierdem din vedere cum va receptiona piata de capital si cea imobiliara denominarea monetara. Pentru ca, oricat ne-ar linisti reprezentantii BNR, momentan nu putem aprecia care va fi efectul imediat al trecerii la leul greu generat de impactul psihologic.

Chiar daca se anticipeaza o crestere usoara a ratei inflatiei, conducerea BNR nu poate garanta acest lucru, in conditiile in care avem exemple de tari care au esuat in reforma monetara - in special, in tarile din America de Sud.

Eforturi financiare de zeci de miliarde de lei… vechi

Institutiile de credit vor trebui sa-si adapteze bancomatele, modul de lucru, programele informatice si casele de marcat. O banca mare - cu retea de sucursale in toata tara si cu un numar mare de clienti - va plati acest proces cu peste 35 de miliarde de lei, estimeaza specialistii.

Pentru a da un singur exemplu, doar adaptarea unui singur bancomat va costa aproape 1.000 de euro.

De asemenea, cu toate ca bancile au, sa spunem, softul contractat si bancomatele in curs de readaptare, conducerile bancilor cu departamentele specifice vor fi nevoite sa pregateasca si solutii de avarie, fapt ce implica, din nou, cheltuieli suplimentare.

Singura veste buna este ca bancile nu vor percepe comisioane pentru schimbarea leilor si nici ATM-urile nu vor practica vreun comision pentru eliberarea leilor noi, fapt de altfel stipulat in actele normative.

Vestea proasta este ca, dincolo de eforturile financiare pe care bancile trebuie sa le depuna pentru a se alinia legislatiei, care sunt probleme interne ale institutiilor de credit, reforma monetara va fi simtita si de clientii bancilor.

De altfel, aceasta problema va fi o corvoada pe care consumatorii o vor resimti si in alte relatii comerciale - la cumparaturi, la ghiseele pentru plata facturilor pentru energie electrica, gaz, apa etc.

Astfel, denominarea va ingreuna tranzactiile in numerar, va face mai dificila incasarea platilor si va putea genera cozi, atat in magazine cat si la ghiseele bancilor sau ale furnizorilor de utilitati.

Nu trebuie sa uitam ca, pentru ca leii vechi sa fie scosi de pe piata, va fi necesar ca bancile si nu numai sa sorteze, sa verifice, sa numere separat bancnotele din cele doua emisiuni, fapt ce va determina cresterea cu pana la 80% a duratei de servire a unui client.

Brokerii privesc denominarea ca un avantaj

Un alt efect al denominarii va viza piata de capital.

Primul pas va fi facut de Oficiul Registrului Comercial, care este obligat, potrivit legii, sa inregistreze din oficiu de la 1 iulie 2005 denominarea valorii capitalului social, a valorii actiunilor si a partilor sociale ale persoanelor juridice inregistrate, urmand ca noile valori rezultate, alaturi de cele vechi, sa fie publicate pe site-ul Oficiului

National al RC, www.onrc.ro.

Aceasta obligatie va insemna un efort suplimentar imens din partea lucratorilor ORC, in conditiile in care doar in Mures sunt inregistrate peste 15.000 de societati, al caror capital trebuie modificat si rotunjit. Trecerea la leul greu este, insa, privita cu optimism de cei care activeaza pe piata de capital.

Brokerii contactati de noi au apreciat ca nu va fi o problema ca la bursa sa se afiseze cotatii cu doua zecimale. De asemenea, acestia intrevad o apreciere a actiunilor cotate cu pana la 10-20%, mai ales in cazul actiunilor atractive, care nu va fi urmarea neaparat a rotunjirii ci a tranzactionarii.

Astfel, aplicand denominarea, o actiune, spre exemplu, Carbid Fox va valora 17 bani, dar prin rotunjire pretul va ajunge la 20 de bani.

Daca brokerii considera denominarea ca un proces care va ajuta piata, reprezentantii BVB au precizat in mai multe randuri ca, pe termen scurt, efectul denominarii asupra comportamentului investitorilor pe piata bursiera va fi mai degraba unul neutru.

Cine vor fi "profitorii"?

Trecerea la leul greu, bineinteles, va crea avantaje economice imediate pentru anumiti agenti economici. Acesta este cazul, spre exemplu, al firmelor care au ca obiect de activitate informatica de gestiune, care vor avea posibilitatea de a elabora noi solutii sau de a le imbunatati pe cele existente.

Tot in aceasta perioada de tranzitie spre leul greu se va remarca o categorie specifica unor astfel de perioade, si anume speculantii. Acestia, in special comerciantii lacomi, vor profita de faptul ca populatia va "uita" preturile vechi si va putea fi "prostita" cu cele noi, apreciate.

Desi acest comportament de specula ar putea atrage o pierdere a clientelei sau chiar falimentul, pentru ca in competitia cu supermarketurile, ultimele nu au nici un interes sa profite de pe urma cresterii preturilor, totusi vor fi astfel de comercianti. De aceea, recomandam consumatorilor atentie pentru a nu se lasa fraieriti.

Succint, acestea sunt noutatile la care trebuie sa ne asteptam de maine si pe care ar trebui sa le cunoastem pentru a fi putin mai rabdatori in magazine, la banci etc, pentru a evita sa fim pacaliti de comerciantii care vad in denominare un mijloc de imbogatire sau, pur si simplu, pentru a nu

ne panica de schimbarile de moneda.