Manastireni, leaganul familiei regale britanice

de Daniel Sarbu     Ziua de Cluj
Miercuri, 24 august 2005, 0:00

Ne vom mira oare cand peste putin timp, pe strazile Clujului, vom vedea plimbandu-se englezi cu sange albastru, membri ai Casei Regale britanice, veniti in vizita pe meleagurile de unde stramosii lor, odinioara, au plecat in Europa Occidentala?



Desi nu mai este o noutate ca o parte dintre ascendentii familiei regale britanice provin din Transilvania, cert este insa ca una dintre ramurile principale ardelene din care se trage actuala regina, Elisabeta II, apartine familiei Kemeny, originara din comuna clujeana Manastireni. Cu alte cuvinte, printul mostenitor Charles si fii lui, William si Harry, se pot mandri ca in venele lor curge si sange de clujean.



Istoricul clujean Tudor Salagean, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, specialist in medievistica, a descoperit ca familia regala se trage din Manastireni, dupa o serie de studii efectuate impreuna cu un grup de studenti, in arhivele din tara si din strainatate.



"Manastireni-ul (Magyargyeromonostor – denumirea in limba maghiara a comunei) este singura localitate din nordul Transilvaniei care figureaza, oficial, in tabloul genealogic al ultimelor sapte generatii de predecesori ai familiei regale britanice", a mentionat Tudor Salagean, cel care semneaza capitolele legate de istoria asezarii din viitoarea monografie a acestor locuri, in curs de aparitie la editura clujeana Studia.



Istoricul clujean a precizat ca aceste lucruri se pot verifica destul de usor in ziua de astazi, unele dintre informatii fiind deja trecute si pe site-urile oficiale ale Casei Regale britanice, unde apare si numele localitatii clujene.



Pe 17 septembrie, la Manastireni, va avea loc un eveniment important pentru comunitatea asezarii, formata din romani si maghiari, unde la "Intalnirea fiilor satului", ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii in Romania, Excelenta Sa Quinton Quayle, este asteptat sa viziteze meleagurile de unde se trag o parte din stramosii actualei familii regale, cunoscuta si sub numele de Casa de Windsor.



Doua familii ardelene la originea Casei de Windsor



Se stie ca la Sangeorgiu de Padure, o localitate din judetul Mures, in cripta bisericii reformate, isi doarme somnul de veci contesa Claudine Rhedey de Hohenstein, stra-strabunica actualei regine Elisabeta II a Marii Britanii. Ea era sotia contelui Alexander von Wurtemberg, fiind stramosii in linie directa a actualei suverane britanice.



Ceea ce se cunoaste mai putin este ca familia Rhedey, una dintre cele mai insemnate din Transilvania secolelor XVII-XVIII, s-a incuscrit, la un moment dat, cu familia Kemeny, originara din Manastireni.



Nobilii Rhedey au primit in dar domeniul si castelul de la Sangeorgiu de Mures, inca de pe vremea lui Stefan Bathory, principe al Transilvaniei la sfarsitul secolului XVI, stabilindu-se aici pentru secolele urmatoare.



Domeniul apartinuse nobilului Kornis, care in urma tradarii suveranului sau a fost decapitat, iar familia deposedata de proprietatile detinute.



Insa, deruland inapoi firul istoriei, intreaga poveste porneste de undeva, de pe la mijlocul secolului XVII, cand contesa Krisztina Kemeny de Manastireni, fiica baronului Simon Kemeny, pomenit in memornadumul sasilor clujeni catre imparatul austriac Josef II, se casatoreste, in 1763, cu baronul Balthazar Banffy de Losoncz, a caror fiica, Therese Banffy devine, mai tarziu, sotia contelui Mihaly



Rhedey de Kis-Rhede, ce isi avea resedinta la Sangeorgiu de Padure. Fiul lor, Ladislau Rhedey, se casatoreste la randul lui cu baroneasa Agnes Inczedi, parintii lui Claudine Rhedey, stra-strabunica reginei Elisabeta II. Astfel, Krisztina Kemeny este stra-stra-stra-stra-strabunica reginei Elisabeta II.



Kemeny, intemeietorii domeniului Calatei



Familia Kemeny este una dintre cele mai vechi familii cu sange albastru din Transilvania, a carei origini se afla in comuna clujeana Manastireni. Vechimea ei coboara in timp, ajungand in preajma secolelor XII-XIII, dupa cum mentioneaza actualul paroh reformat din localitate, pastorul Kun Attila.



Manastireniul este leaganul a cinci mari familii nobiliare vechi din Ardeal, intemeietorii satelor si proprietatilor latifundiare din zona geo-etnografica a Calatei (Kalotaszeg), care ajungeau pana dincolo de dealurile Salajului si pana spre domeniile sasilor clujeni.



Alaturi de Kemeny, de aici se trag si familiile Mikola, Rado, Kabos si Gyeroffy, numele ultimilor fiind inclus in toponimia asezarii-Magyargyeromonostor. Se spune ca odata cu venirea maghiarilor in Transilvania, un important tribul arpadian, denumit Kalatha, s-a asezat aici, intemeind o asezare din care s-au raspandit ulterior, dand nastere satelor din aceasta regiune.



In curtea bisericii reformate din Manastireni, inconjurata cu un zid de piatra, se mai pastreaza astazi pietrele funerare a catorva morminte nobiliare, printre care si cel al baronului Imre Kemeny, unul dintre membrii celebrei familii din care se trage si regina Angliei. In ascendenta acestei familii nobiliare apar nume care au marcat istoria Transilvaniei.



Astfel, unul dintre principii Ardealului a fost Janos Kemeny, care a domnit intre 1660-1662 si a murit in batalia cu turcii de la Seleusul Mare. Un alt nume este cel al scriitorului Janos Kemeny, care trait in perioada interbelica la castelul de la Brancovenesti, una dintre ultimele resedinte ale acestei vechi familii nobiliare ardelene.



In biserica reformata de pe strada Kogalniceanu din Cluj, locul unde se aduna altadata Dieta Transilvaniei, se afla expuse citeva embleme ale familiei Kemeny, iar in Cimitirul Central (Hajongard) isi duc somnul de veci o parte din membri acestei mari familii nobiliare, stabiliti in oras inca din secolul XIX.



Istoria satului intr-o biserica



Satul Manastireni are prima atestare documentara, cunoscuta, inca din 1241, odata cu marea invazie a tatarilor care au pustiit intreaga Transilvanie. In documentele de arhiva, aflate in capitala Ungariei, se mentioneaza ca, atunci, cu acea ocazie nefericita, a fost distrusa, partial, manastirea benedictina din aceasta asezare, construita pe domeniul familiei Gyeroffy.



"In acea vreme, in Ardeal, erau trei manastiri bendictine mai importante, cea de la Almas, Manastireni si Bontida, alaturi de cea construita pe dealul Manasturului de langa Cluj", a spus pastorul Kun Atilla.



Cele trei manastiri au ajuns sa functioneze pana in secolul XV, cand, in plina epoca a Reformei, calugarii au fost obligati sa paraseasca obstea monahala si lacasurile de cult. Cea mai veche cladire din Manastireni este actuala biserica reformata, ale carei origini coboara pana in secolul XII-XIII.



Este un lacas de cult in care se regasesc stilul romanic, vizibil si astazi in turn si naos, precum si cel gotic, in absida vechiului altar, construit in prelungirea vechii biserici. Dupa spusele pastorului reformat de aici, edificiul ar fi avut la inceput doua turnuri, unul dintre ele fiind cel mai probabil distrus in ultima invazie a tatarilor din Transilvania, din jurul anilor 1660.



In vechea sacristie a bisericii se afla fragmente din monumetele funerare ale mormintelor sapate in jurul lacasului de cult, printre ele fiind si cateva apartinand familiei Kemeny, pe unul dintre ele fiind distinctiv trecut numele Kemeny Ferencz, din anul 1881.



Astazi, pe zidul sudic al lacasului de cult sunt descoperite cateva statuete din perioada catolica a bisericii, alaturi de un vechi ceas solar.



In interior se mai pastreaza elemente din arhitectura originala, precum porticul de la intrarea principala si de la cea laterala, cateva fragmente din baza unor arcade, precum si vechiul osuar, acoperit ulterior, osemintele fiind reingropate in curtea bisericii. "Istoria locului si a oamenilor de aici este intiparita in zidurile acestei biserici", spune pastorul Kun Atilla.























22620 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri