Pana in 1999, din tara noastra au fost furate 517 icoane si 41 de statui, dar si alte obiecte de arta, printre care un loc aparte il ocupa cartile rare. In total, au fost sustrase 1.071 de obiecte de patrimoniu sau susceptibile de a face parte din patrimoniu. Dintre acestea, 140 au fost furate din muzee sau din ateliere de arta.

Alte 303 opere proveneau de la persoane particulare si colectionari. In judetul Mures, din 1998 si pana in prezent, au fost comise 18 furturi. Toate cu autor necunoscut, pana in momentul de fata. Intr-un "top" Interpol, Romania ocupa locul trei la furturile din patrimoniul cultural national. Situatia insa nu mai alarmeaza pe nimeni.

Si poate nici nu mai intereseaza prea mult pe cineva. Asta pentru ca, probabil nici nu mai e cine stie ce de furat. Ceea ce a fost mai de pret a luat demult calea strainatatii.

Cele mai multe furturi de acest gen au avut loc in decembrie 1989 si in lunile care au urmat. Romania avea chiar din perioada comunista o legislatie in domeniu menita sa protejeze bunurile de patrimoniu.

Abrogarea acesteia de catre "emanatii" asa-zisei revolutii din decembrie - in fapt o lovitura de stat - pusa la cale in interior cu sprijin din exterior, a dat posibilitatea comiterii unui adevarat jaf din patrimonial national.

Un jaf, care le-a oferit ocazia multor "onorabili" sa-si completeze colectiile de arta particulare, iar altora sa traficheze aceste bunuri in afara tarii, iar cu banii obtinuti - nu putini - sa-si constituie depozite bancare in strainatate.

Mult timp aceasta situatie catastrofala a fost favorizata de absenta unei legi care sa protejeze si sa reglementeze patrimoniul cultural national. Acum "onorabilii" pot dormi (si mai) linistiti, faptele de acest gen comise de ei sau la comanda lor, pana in 1996, s-au prescris. Ei sunt acum si mai onorabili decat au fost, in plus mult mai bogati.

Adoptarea Legii nr. 182/2001, privind protejarea patrimoniului cultural national, a venit prea tarziu. Aparitia legii, care ar fi trebuit sa asigure protectia obiectelor de patrimoniu, nu a avut efectul dorit de catre autoritati.

Lacunele si aplicarea sa defectuoasa au facut ca obiectele de arta si antichitatile sa fie comercializate in continuare in afara oricarui control, iar furturile, in special cele comandate, sa continue si chiar sa ia amploare.

Bunurile de patrimoniu din Romania iau calea Occidentului

Din analiza fenomenului infractional, in domeniul protejarii patrimoniului cultural national, rezulta ca modurile de operare folosite pentru comiterea faptelor sunt diverse: furturile din lacasuri de cult (biserici, manastiri, schituri, case parohiale, cimitire); furturile la comanda din colectii particulare (de regula din locuintele persoanelor fizice), din muzee si colectii publice; detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice; falsificarea operelor de arta; furturile prin substituire - inlocuirea originalelor cu falsuri; traficul cu obiecte de patrimoniu furate si scoaterea peste granita prin intocmirea de documente false.

Din 2001 si pana in prezent, au fost savarsite un total de 1189 infractiuni, reprezentand furturi de obiecte de arta si de cult, dar si distrugeri de bunuri culturale mobile si imobile.

Pe ani, situatia se prezinta astfel: 469 infractiuni in 2001, 303 infractiuni in 2002, 272 infractiuni in 2003 si 145 infractiuni pe 7 luni ale anului in curs.

Din punct de vedere al activitatii de cercetare si constatare, in perioada 01.01.2001 - 31.07.2004 au fost rezolvate 856 de cauze penale, avand ca obiect infractiuni ce au adus atingerea patrimoniului cultural national, fiind identificati 287 de autori si recuperate 548 de bunuri culturale mobile.

In prezent, Politia Romana are in lucru 696 de fapte cu autori necunoscuti, comise la regimul protejarii patrimoniului cultural national. Cele mai multe furturi sunt din lacasuri de cult (530), urmate de cele din locuinte si colectii (102), din muzee si case memoriale (34), din cimitire si anticariate.

In prezent, in urmarire generala se afla 1001 bunuri culturale mobile, iar in urmarire internationala, 142. Multe dintre obiectele noastre de patrimoniu iau calea Occidentului si pot fi regasite, in general, in Austria, Ungaria, Franta, Germania sau Italia.

Se fura orice, oricand si oricum. Bani sa iasa !

Un succes deosebit, rod al colaborarii Politiei romane cu Interpolul, a fost recuperarea celor 4 tablouri furate in urma cu 36 de ani de la Muzeul Brukenhal din Sibiu, respectiv "Portret de femeie", autor Rosalbla Carriera, "Barbat cu luleaua la fereastra", autor Frantz von Miierys (1635-1681) - Scoala flamanda, "Portret de barbat cu craniu", autor maestrul legendei Sfantului

Augustin- Scoala flamanda, (secolul XV) si "Ecce Hommo", autor Tiziano Becellioda Codore (1477-1576)- Scoala italiana. Printr-o laborioasa activitate, Interpol Washington a recuperat aceste opere de arta si le-a restituit muzeului roman in anul 1998.

In primele sapte luni ale acestui an, aproape 170 de infractori specializati in furtul obiectelor de patrimoniu au fost capturati de politie. In acelasi timp, oamenii legii au gasit si redat posesorilor peste 1.600 de obiecte de patrimoniu care fusesera furate. Inventivitatea hotilor insa nu cunoaste limite.

Politistii au fost uimiti la inceputul acestui an in momentul in care au descoperit o escrocherie de proportii care urmarea scoaterea din tara a 34 de locomotive vechi, considerate obiecte de patrimoniu (locomotive cu abur).

Acestea se aflau la punctul de trecere a frontierei din Curtici si urmau sa fie scoase din tara cu complicitatea lui Dumitru Nicolae, expert tehnic din Ministerul Culturii si Cultelor, el fiind cel care falsificase certificatele de export definitiv pentru cele 34 de locomotive.

Valori muresene vizate de hoti autohtoni

Nici Muresul nu a facut exceptie. "Furtul la comanda" este o realitate si in acest judet, deoarece detine valori deosebite, mai ales in ceea ce priveste cartea rara si icoanele.

In nepermis de multe situatii, furturile comise au fost favorizate si de neglijenta sau incapacitatea - si aici ma refer in mod deosebit la parohiile - care le au in pastare sau custodie de a le asigura un minim de masuri de securitate. Un caz neelucidat nici pana in prezent este cel al colectiei particulare de icoane apartinand regretatului sculptor Ion Vlasiu.

In primii ani dupa decembrie 1989, cele 150 de icoane, adica toata colectia, a fost furata. Si probabil, in buna parte scoasa din tara. Dar nu numai icoanele sunt vizate, ci si cartile rare si obiectele de cult bisericesc cu valoare.

"Cu mai multi ani in urma, preciza recent Elena Mihu, expert in carte rara, impreuna cu colegii mei de la Oficiul de patrimoniu (azi, desfiintat, o data cu constituirea Directiei pentru Cultura n.n.) am inventariat (investigat) biserica cu biserica, sat cu sat, din peste 180 de localitati muresene…Dupa care, pentru fiecare parohie redactam declaratii, procese verbale, pastrate azi si la Directia pentru Cultura, Muresul fiind unul dintre putinele judete din tara care detine asemenea evidente".

Aceste eforturi ale unui colectiv mic, dar inimos condus de regretatul profesor Valeriu Lazar, a facut ca in judetul Mures sa poata fi scoase la lumina si redate circuitului cultural aproximativ 2.000 de carti vechi romanesti cu valoare de tezaur.

Fara a intra in prea multe detalii, merita subliniat ca, in Mures, numai "Cazania lui Varlaam", din 1643, se pastreaza in 27 exemplare, din "Noul Testament de la Balgrad", din 1648, se pastreaza, de asemenea in 7 exemplare, din "Biblia" lui Samuil Micu, din 1795, 23 de exemplare, dar lista cu asemenea carti-tezaur, azi, raritati, ar putea continua.

Printre parohiile cu cel mai mare numar de carti se numara cele din Nadasa, Sanpetru, Murgesti, Sardu Nirajului (pe Valea Nirajului, la Valea (Iobageni), Sacalu de Padure,s.a.

Vasile Muresean, expert in icoane si pictura bisericeasca, ne-a declarat: "Avem in judet icoane valoroase si pe lemn, dar si pe sticla. Cele mai vechi icoane pe lemn - 3 bucati - sunt din secolul al XVI-lea, apoi 5 din secolul al XVII-lea, pictate de Grigore din Colomeea si numarul lor creste pe masura ce venim mai aproape de timpurile noastre".

In anul 2002, in urma spargerii "Muzeului Bisericesc" din Sarmasu, s-au furat - pe langa 12 icoane de o valoare deosebita - doua Cazanii ale lui Varlaam, Noul Testament de la Balgrad din 1648, un Triod din 1737, s.a. In total opt carti de mare valoare.

Trei dintre cele opt carti, recuperate ulterior, au fost gasite pe la Bucuresti si Cluj, dar hotii nu au fost prinsi. De la Muzeul Bisericesc din Nadasa, au "disparut" 11 icoane bisericesti de mare valoare si exemplele pot continua.

La randul sau, subcomisarul Florin Palasan, ne-a declarat: "Din 1998 si pana in prezent au avut loc pe raza judetului Mures, un numar de 18 furturi ce au vizat obiecte de patrimoniu sau susceptibile de a fi obiecte de patrimoniu.

La Coroi Sanmartin, la biserica Petru Maior din Reghin, la Tigmandru, la Ludus, la Sighisoara, la Oarba de Mures, Balda, Sanger, Catedrala Mica si cea Mare din Targu Mures, sunt doar cateva din locurile unde au avut loc asemenea furturi.

Sunt vizate in special lacasele de cult ortodox pentru ca ele detin in principal asemenea obiecte, dar si lacase de cult romano-catolice unde se afla statuete deosebite ca valoare artistica.

Compartimentul din Politia mureseana desemnat pentru rezolvarea acestui gen de furturi lucreaza in continuare la rezolvarea acestor cazuri, dar modul de operare, amploarea complicitatilor si nevoia de probatiune temeinica a acestor cazuri, fac ca deocamdata aceste furturi sa figureze cu autor necunoscut".

Intrebat de reporterul "Ziarului de Mures" daca are o statistica a numarului de furturi comise in acest an in Romania, furturi care au vizat obiecte de patrimoniu, Virgil Nitulescu, secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor, cel care se acupa de obiectele de patrimoniu, s-a lansat intr-o ampla argumentare colaterala intrebarii adresate, dar in cele din urma ne-a comunicat ca o asemenea situatie se gaseste la Institutul de Memorie Culturala.

Cu alte cuvinte ne-a expediat spre, probabil inca un "apendice birocratic", cand de fapt imperativul acestui moment este acela de a eficientiza institutiile existente deja si de a opri "hemoragia" de valori culturale care se scurg, cele mai multe, in afara tarii.

O concluzie este cat se poate de clara si de necontestat: in "eterna si fascinanta" Romanie se fura in continuare ca-n codru.