Majoritatea criteriilor financiare claseaza zona de nord a Ardealului pe primul loc in provincie la standardul de viata, cu toate ca aproape jumatate din populatie este localizata in mediul rural.

Intreprizatorii din regiunea de nord a Ardealului au depus cel mai mare numar de proiecte pentru finantarea investitiilor in zonele defavorizate.

Numarul zonelor defavorizate din regiunea de dezvoltare Nord-Vest, este mai mic decat regiunea de dezvoltare Centru, care cuprinde si judetul Hunedoara, unde insa numarul de proiecte depuse a fost de 18 comparativ cu cele 25 depuse in regiunea de nord a Ardealului. Bugetul total al proiectului a fost de 66 de miliarde de lei.

In nordul Ardealului au fost declarate un numar de zece zone defavorizate, este vorba de Stei, Borod, Alesd in Bihor, Ip, Jibou si Sarmasag in Salaj, Baia Mare si Borsa in Maramures, Rodna in Bistrita-Nasaud si orasul Turda in Cluj.

Programul de sprijinire a activitatilor agricole din mediul rural, in valoare de 32 de miliarde de lei, a atras un numar total de 34 de proiecte de finantare depuse, dintre care 12 inregistrate in zona de nord a Ardealului, cel mai mare numar de proiecte depuse intr-o regiune de dezvoltare.

Spre comparatie, in regiunile 1 si 3 de dezvoltare au fost depuse trei proiecte, in zonele de dezvoltare 2 si 7 au fost depuse cate cinci proiecte, iar in regiunea de dezvoltare 4 a fost depus un singur proiect de finantare.

Programul de dezvoltare a afacerilor in zonele defavorizate a atras in regiunea de nord a Ardealului un numar de 108 de proiecte eligibile, o treime din numarul total de proiecte care au primit fonduri la nivel national. Regiunea de dezvoltare 5 Centru, cu cel mai mare numar de zone defavorizate din Ardeal, a atras doar 75 de firme eligibile.

De asemenea, o treime dintre firmele care au beneficiat de fonduri europene pentru programele speciale de finantare in zonele defavorizate, un numar de 37 dintr-un total de 103, au fost depuse pentru regiunea de nord a Ardealului.

Un numar de 42.515 de firme erau active in regiune in 2000, numarul lor a crescut in doi ani la 47.641 si este acum de 20 de intreprinderi la fiecare o mie de locuitori. Ponderea este de aproape jumatate din media tarilor Uniunii Europene la acest parametru, unde la fiecare o mie de locuitori sunt inregistrate 52 de firme, releva documente oficiale.

Numarul de firme active in regiune este cel mai mare din tara dupa capitala si se datoreaza in primul rand judetului Cluj, unde sunt inregistrate nu mai putin de 60.000 de firme, din care peste 23.000 sunt active si au depus bilanturi.

De altfel, in Cluj sunt inregistrate firmele cu cele mai mari profituri din regiune iar un numar de 72 de firme au fost incluse in topul national al celor mai performante companii.

Produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut de la 33,3 milioane de lei pe cap de locuitor in 2000 la 48,1 de milioane de lei in 2001, fapt care a clasat regiunea pe a patra pozitie dupa Bucuresti-Ilfov, Vest (Banat) si Centru (Transilvania-Centru), si la 65,3 milioane de lei in 2002, data ultimelor actualizari.

Media nationala in 2000 era de 35,8 milioane de lei in vreme ce in regiunea de nord a Ardealului media pe cap de locuitor era de 33,3 milioane de lei. Aproximativ aceeasi situatie s-a inregistrat si in 2001, cand la o medie de 52,1 de milioane de lei pe cap de locuitor la nivel national, in Ardeal PIB-ul era de 48,1 milioane de lei.

PIB-ul in Ardeal ramane sub media nationala din cauza indicelui ridicat de ruralizare.

Productivitatea in sectorul IMM-urilor este in zona de nord a Ardealului cea mai mare din provincie, dupa Bucuresti – Ilfov, o cifra de afaceri la fiecare angajat de 5,7 miliarde de lei comparativ cu cele 8,9 miliarde de lei in Bucuresti dar cu cele aproximativ 5,2 miliarde de lei in restul regiunilor.

De remarcat ca potrivit planului de dezvoltare regionala realizat de Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest, orasul Cluj Napoca este al doilea in ierarhia nationala ca potential de polarizare a investitiilor, dupa capitala. "Influenta orasului se manifesta asupra intregului spatiu al Transilvaniei.

In cadrul regiunii ocupa primul loc in ierarhia urbana", se arata in planul de dezvoltare al regiunii. Urmatoarele localitati din Ardeal in ordinea importantei sunt Baia Mare si Oradea, care preiau si functii interjudetene.

"Resursele subsolului se gasesc in cantitati limitate, ceea ce impune existenta unor fluxuri comerciale bine dezvoltate cu alte regiuni", prevede documentul.

In Ardeal judetul cu cel mai redus procent al somajului ramane Bihor, potrivit documentelor Directiei Regionale de Statistica Cluj. Ultimele actualizari ale institutiei arata un procent de 2,3 la suta.

Rata somajului din evidentele Institutului National de Statistica este disponibila doar pentru 2002, cand in Cluj procentul de persoane active dar neangajate era de zece la suta. Impreuna cu Bistrita Nasaud, cu un procent identic, Clujul era in 2002 judetul cu cel mai mare procent de someri.

Motivul a fost inchiderea mai multor intreprinderi, in special din Campia Turzii. Persoanele disponibilizate s-au reorientat intre timp, astfel ca la aceasta data rata somajului a scazut in Cluj la 4,2 la suta, penultima din tara ca marime dupa Bihor.

Judetul Cluj ramane cel mai important judet din Ardeal si la veniturile populatiei, de 3,6 milioane de lei in 2002, la data ultimelor actualizari, urmat surprinzator de Salaj, cu 3,5 milioane de lei lunar pe cap de angajat.

Regiunea de nord a Ardealului este pe antepenultimul loc la indicatorii economici din cauza gradului de ruralizare a regiunii, mai mare decat media pe tara. Cu un PIB pe regiune de 136 miliarde de lei, nordul Ardealului este devansat de zonele Centru, Bucuresti – Ilfov, Sud- Muntenia si Nord – Est.

"Regiunea e in primul rand rurala si mai ales nu exista centre industriale traditionale. Nici macar centrul economic, Clujul, nu e un centru industrial si nu a fost vreodata", a explicat directorul ADR-NV. Datele au fost incluse in Planul de Dezvoltare Regionala pentru anii 2007 – 2013, care va fi publicat de Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest la sfarsitul anului.

"Ponderea serviciilor in cadrul economiei regionale a ramas intre cele mai mari, a doua dupa Banat, comparativ cu celelalte regiuni rurale ale Romaniei", se precizeaza in proiectul planului de dezvoltare.