Cercetarea clujeana este asigurata de universitati, de firme private sau de institute, care functioneaza ca filiale ale celor din Capitala sau sunt de sine statatoare. Filialele depind de Bucuresti, fapt ce se traduce intr-un grad scazut de independenta, de natura sa afecteze eficienta activitatii.

„Nu avem personalitate juridica proprie, dar, pana in 2007, in vederea integrarii, institutia trebuie sa treaca in regim de societate comerciala.

Asta e ceea ce ne dorim si noi, mai multa independenta, sa luam singuri deciziile ca sa avem o activitate mai eficienta", ne-a explicat Calin Mircea, director al Institutului de Cercetare-dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor (INCERC).

Proiectele pe care se gandesc sa le dezvolte cercetatorii de la INCERC se refera la pericolele reprezentate de terorism si la dezvoltarea unor tehnologii pentru cladiri rezistente la o anumita tarie a exploziei.

Dificultatea majora intampinata de un institut pentru a obtine proiecte in exterior consta in decalajul de dotari. „Vrem sa facem un proiect pentru a obtine bani ca sa reabilitam o cladire de trei niveluri, de 1500 mp. E nevoie de modernizare, deoarece, pentru oamenii din cercetare, nu numai banii sunt un impediment. Lipsa de echipamente este cea mai mare problema.

Astfel, 15-20% din valoarea unui proiect se consuma pe deplasari in strainatate, pentru a avea acces la tehnologia pe care nu o avem noi aici", spune Mircea Bogdan, director general al Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare (INCDTIM).

Fondurile vin din proiecte cu bani de la buget, obtinute prin concursuri, dar si din surse extrabugetare: comenzi de analize, servicii sau consultanta. In prezent, 80% din fonduri vin pentru proiecte si doar 20% sunt extrabugetare. Acum, institutul lucreaza la un proiect privind evaluarea nivelului anumitor substante in Somes, cu scopul de a se identifica poluantii majori din rau.

Cercetatorii au descoperit deja cazuri in care cantitatea unei anumite substante este de o suta de ori mai mare decat ceea ce se cere in UE.

Pentru o competitie care se va desfasura la inceputul acestui an, cercetatorii au proiecte legate de surse de energie neconventionala (stocarea hidrogenului pur) sau materiale cu proprietati speciale, cu utilizare in industria farmaceutica (directionarea medicamentelor in organism).

Creste ponderea cercetarii aplicative

Pentru Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca (UTCN), 35% din fondurile pentru cercetare provin din competitii nationale, iar restul din contracte cu firme nationale (40%) si internationale (25%).

In 2005, cercetatorii de la UTCN au avut in derulare 250 de proiecte si teme de cercetare, unele incepute in anii anteriori, in valoare de 6 milioane de lei noi, dintre care o parte a mers inspre partenerii de proiect. Pentru 2006, 150 dintre acestea merg mai departe, urmand sa apara altele noi.

Trendul este ascendent: „Numarul de proiecte variaza, sumele incasate cresc", sustine Ovidiu Tataru, director cu cercetarea in cadrul Universitatii Tehnice. Ca necesitate imediata a pietei private ar fi aplicatiile in calculatoare, telecomunicatii, materiale si tehnologii noi sau cercetare in domeniul constructiilor.

„In general, contractele cu firmele sunt foarte aplicative. Nu nivelul stiintific este principalul scop urmarit, ci rezolvarea unor probleme punctuale. Nivelul stiintific e ridicat mai ales cand e vorba de competitiile nationale si internationale", spune Tataru.

Prioritare pentru specialistii universitatii sunt ingineria softului, materialele de inalta performanta, prototipizarea rapida, cu aplicatii in industria autovehiculelor sau medicina, ceea ce inseamna ca, fizic, o piesa se mai poate realiza repede decat prin procedeele clasice de prelucrare.

Unul dintre proiecte se refera la monitorizarea barajelor de la centralele hidroelectrice, scopul fiind detectarea aparitiei unor fisuri. Cercetatorii au in vedere si protectia mediului sau prelucrarea de imagini prelevate de sateliti (cu aplicabilitate in circulatia rutiera, constructii, urbanism). Mai multe echipe lucreaza in domeniul roboticii cu aplicatii in chirurgie si simulatoare de zbor.

„Ponderea cercetarii fundamentale si precompetitive scade, in timp ce creste cea a aplicatiilor industriale. Vrem ca o pondere din ce in ce mai mare din valoarea contractelor sa o aiba mediul privat. Universitatea urmareste o colaborare cu firme straine mari", conchide Tataru.

Cercetatorii clujeni lucreaza pentru Bucuresti

Bitnet este o societate clujeana care participa la programul spatial al Romaniei. Cea mai mare parte a activitatii vizeaza comunicatiile satelitare, o alta directie fiind cea de software. „Ca sa ne completam bugetul, am dezvoltat partea de servicii. E important sa poti sa valorifici proiectele.

Aceasta este diferenta principala intre mediul privat si institutele de cercetare: firmele au interesul sa duca rezultatele din cercetare catre zona economica. Grosul pietei din Romania este in Bucuresti. Este o intamplare sa avem cerere din Cluj", spune directorul Bitnet, Octavian Cristea. Unul dintre proiectele aflate acum pe rol este coordonat de Agentia Spatiala Romana.

Tara noastra construieste primul microsatelit, prevazut sa fie lansat in vara anului viitor, iar firma clujeana este raspunzatoare de construirea statiei de la sol, care va asigura comunicatiile cu satelitul.

Un alt proiect, realizat in colaborare cu Observatorul Astronomic, urmareste construirea unei statii complexe de urmarire a satelitilor si a transmisiilor de date. „O sa scanam cerul, pentru a vedea ce sateliti emit in zona", explica Cristea. „Cand vrei sa castigi licitatii, trebuie sa faci un compromis intre ceea ce vrei si domeniile unde speri sa ai sanse sa castigi.

Depinde de zonele de interes ale celor care dau banii", mai spune Cristea. Pe langa cercetari cu aplicare in economie, exista si cele stiintifice. „Avem un proiect mare „Local vs. global in Estul Europei. Postcomunism si postmodernism in spatiul romanesc".

Inca pendulam intre modele occidentale si felul nostru de a fi si s-a simtit nevoia unui studiu pe aceasta tema", a precizat Silviu Totelecan, socio-antropolog la Institutul de Istorie „George Baritiu" din cadrul Academiei Romane.

Interes scazut in mediul privat

„In momentul de fata, firmele sunt refractare la introducerea unor chestiuni noi. Prefera sa nu riste sa incerce o tehnologie noua cat timp se descurca si fara", a observat Mircea Bogdan. „Nu sunt mecanisme suficient de puternice, inclusiv facilitati fiscale, care sa determine firmele sa investeasca in cercetare", spune Tataru.

Firmele mici nu isi permit sa investeasca in cercetare, iar cele puternice, venite din exterior, apeleaza la firme din tara de origine. „Nu este un interes semnificativ din zona privata la ora actuala in Cluj, in Romania in general. Ca sa fie cerere pentru cercetare, trebuie sa ai in spate o industrie, or, la noi infrastructura tehnologica a disparut.

S-a observat, totusi, o crestere a cererii in ultimii doi ani, in special de la companii mari, din zona IT sau a comunicatiilor, care incep sa deschida unitati in Romania", spune Cristea.

Mari societati cu capital strain sunt interesate de cercetare in Romania. Specialistii de la compania americana Emerson ar urma sa faca un centru de cercetari unde sa lucreze 200 de oameni, 80% de profil mecanic si restul specialisti in calculatoare, chimisti, fizicieni, electronisti.

Cresterea cererii va veni, cred specialistii, ca urmare a perspectivei integrarii in UE, deoarece firmele vor apela mai mult la cercetare pentru cresterea competitivitatii. Pentru Metro Media Transilvania (MMT), institut de studii sociale, sondaje, marketing si publicitate, cel mai mare proiect priveste o monitorizare a audientei in presa scrisa.

Un altul este un studiu de piata privind mai multe banci pentru a verifica perceptia populatiei, cu indicatori ca notorietate sau incredere. Majoritatea studiilor la care se lucreaza se realizeaza pe esantioane mari, dar cele mai multe nu sunt publice, beneficiarii fiind cei care le platesc.

Doar 10% dintre proiecte vin ca urmare a interesului de pe piata locala si sunt studii de piata privind autoturismele sau telefonia mobila. „Tendinta este de crestere si aceasta se datoreaza intelegerii semnificatiei unui studiu, dar cel mai important este aspectul financiar.

Firma trebuie sa aiba suficiente resurse pentru a-si permite sa aloce bani pentru cercetari", crede Mircea Comsa, director cercetare la MMT.