Presedintele CJ, Lokodi Edita e multumita de activitatea administratiei judetene i 2005 si promite proiecte importante in 2006. Relatia cu consilierii nu e prea roz, iar colaborarea cu Primaria municipiului resedinta de judet se rezuma la intentii. CJ va avea insa surprize in 2006.

Rep: Care sunt principalele realizari ale CJ Mures in 2005?

Lokodi Edita: E greu sa le enumeram pe scurt, am pregatit un raport detaliat pe toate directiile, pe care l-am facut public. N-as vrea sa-mi scape lucruri importante.

Enumerand am putea aminti: Parcul Industrial, finalizarea Aerogarii, proiectul Samtid, castigarea a doua proiecte mari pe infrastructura, doua statii de transfer pentru gunoiul menajer, proiectul castigat pe Valea Nirajului de catr0e microregiunea Niraj, finalizarea caselor tip familial din Sancraiu de Mures, construirea pe proiecte speciale a mai multor kilometri de conducta pentru alimentare cu apa, finalizarea zonei Muresului de Sud intre Cucerdea, Cuci, Sanpaul, Lechinta, repararea mai multor drumuri judetene, pietruirea si chiar asfaltarea unor drumuri comunale, infiintarea Asociatiei Judetene de Turism,infiintarea Serviciului Salvamont, infiintarea Directiei Judetene de

Paza, asocierea cu Primaria Targu Mures pentru construirea sistemului de urgenta 112, construirea a 13 poduri din fondurile primite pentru inundatii, realizarea lucrarilor de amenajare a albiei raurilor ce au provocat distrugeri la inundatii, reconstruirea a zeci de podete, amenajarile in sediul Palatului Administrativ, terminarea lucrarilor de construire a centralei termice din Palatul Culturii, amenajarea spatiului pentru UNAP si Biblioteca, amenajarea spatiilor pentru sectia maghiara de la Ansamblul Folcloric Muresul.

Am sprijinit spitalele, am sprijinit in mai multe proiecte Phare consilii locale, sau construit cu ajutorul MLPAT sali de sport, am construit la Magherani o casa de batrani cu centru medical si punct farmaceutic, am sprijinit consiliile locale pentru a-si construi sedii administrative si in alte diferite proiecte.

Rep: Care sunt obiectivele generale incluse in strategia CJ Mures pentru 2006?

L.E.: Pentru 2006 urmarim finalizarea lucrarilor in parteneriat public privat la prima alveola de la groapa ecologica, reorganziarea si externalziarea partiala a institutiilor culturale, o analiza amanuntita a DASPC, constuirea celor cinci case castigate pe baza unui proiect national.

Avem un proiect mare de 160 de miliarde de lei pentru construirea sau amenjarea infrastructurii judetene, continuam lucrarile de pietruire si asfaltare ale drumurilor culturale.

Trebuie sa gasim sedii pentru diferite institutii culturale, continuam demersurile pentru obtinerea hotelului Parc si dorim sa realizam niste proiecte mari, prin atragerea unor fonduri europene in turism.

Ma gandesc aici la un eventual muzeu al satului, unde acele valori care pe parcursul anilor s-au adunat prin salvarea unor case de tip monument istoric sa-si gaseasca loc, sa fie reconstruite. Ne gandim chiar impreuna cu administratii publice locale sa construim sate, sa atragem turisti, avand in vedere multiculturalitatea judetului.

Continuam proiectul Samtid si pregatim trei proiecte mari cu sprijinul MLPAT si Ministerului Mediului pentru alimentare cu apa si canalizare. Am pregatit un master-plan si avem stabilita o lista de prioritati, urmand ca ulterior sa fi folosit si pentru fonduri de coeziune.

Dorim sa facem si un proiect, un studiu de prefezabilitate pe portiunea vechiului drum judetean Sarateni - Magherani, pentru ca am scurta cu 20 de km distanta intre Targu Mures si Sovata.

Dorim sa infiintam asociatii de microregiuni unde sa dezvoltam proiecte sociale, in parteneriat cu judetele infratite si proiecte pentru dezvoltarea turismului. Societatea de Drumuri si Poduri trebuie sa fie pusa pe picioare si dupa aceea pregatim privatizarea acestei societati.

Va trebui sa valorificam o parte din sectiile unde nu mai exista activitate, vrem s-o privatizam, pentur ca aceasta societate nu mai este competitiva pe piata. Am anuntat concurs pentru postul de director, interimatul nu a dat roade, persoana nu a fost capabila sa redreseze societatea nici intr-un fel.

Nemultumiri la CJ

Rep: Ce va nemultumeste cel mai mult in privinta activitatii consilierilor judeteni?

L.E.: As dori sa ma inteleaga mai mult, nu numai pe mine, ci si aparatul propriu al CJ, si executivul in intregime. Cei care urmaresc activitatea noastra, chiar daca nu ne lauda totusi recunosc eforturile si munca noastra.

As dori ca acesti consilieri care ar trebui sa ne puna in fata unor proiecte de anvergura, sa fie macar alaturi de noi la pregatirea acestor proiecte.

Spre exemplu, poriectul Samtid: eu eram foarte fericita daca macar acei consilieri care raspund de acele zone unde sunt municipiile si orasele asociate in acest proiect s-ar fi interesat mai mult, pentru ca de fapt puteau sa atraga de aici si capital politic.

Insa daca-i intrebati nu stiu daca stiu multe despre acest proiect atat de important. As dori sa manifeste mai putin scepticism si sa aiba mai multa bunavointa. Ei nu sunt dusmanii nostri, multi dintre ei cred ca rolul lor este sa spuna la orice nu e bun.

Sper ca incet, incet, pana la sfarsitul mandatului se linistesc lucrurile.

Rep: Cum raspundeti acuzatiilor de amestec in activitatea comisiilor si manageriat pe criteriul etnic?

L.E.: Am dovedit la sfarsitul anului ca nu m-am amestecat. Sustin in continuare ca niciodata nu ma amestec in treaba comisiilor. La propunerea mea s-au infiintat aceste comisii, am zis sa implic mai mult consilierii judeteni sa vada unde cheltuie CJ banii si nu presedintele sa fie persoana care decide.

Ei sunt din diferite domenii de activitate, ei sunt diferite puncte ale judetului, sa distribuie ei proiectele. Nici anul trecut n-am avut nici un proiect de sustinut nici eu , nici rudele mele, nici formatiunea politica care ma sustine.

Am impartit banii in mod corect luand in calcul datele statistice din judet, consilierii romani au dispus asupra proiectelor culturale pentru fundatii si asociatii care sunt de interes pentru cultura romaneasca, iar cei maghiari asupra proiectelor pentru minoritatea maghiara, plus am lasat rezerva pentru proiecte legate de romi.

Anul acesta va fi la fel, doar ca acel ghid va fi mai complex conform noilor norme legale aparute. Consilierii, precum si specialistii care lucreaza in aceste comisii din aparatul propriu au respectat si anul trecut fiecare criteriu de eligibilitate si dupa aceea de verificare.

Nu inteleg la cine am dat bani, CJ hotaraste de fiecare data cu privire la orice proiect de colaborare, niciodata nu a dat presedintele nici cinci bani la nimeni.

Fara hotararea CJ, aici nimeni nu a beneficiat de nici cinci bani asa ca refuz sustinerea consilierilor ca as fi facut proiecte pe criterii etnice sau as fi facut macar favor pentru vreun proiect. Nici macar la lucrarile comisiilor nu m-am dus niciodata neinvitata.

Aceste sustineri vin din partea comisiei de buget-finante care doreste sa devina presedinte peste presedinte.

Au solicitat sa decida si cu privire la plecarile in strainatate, decizie care conform legii este absolut atributul presedintelui, normal in cadrul unui program stabilit de CJ si in cadrul unui buget stabilit de CJ.

Daca se organizeaza undeva un simpozion, acolo vor merge specialisti din aparatul propriu care trebuie sa se pregateasca, si care raman aici dupa plecarea noastra si vor lucra in continuare in folosul administratiei publice locale. Daca cineva este nemultumit de activitatea mea este indreptatit sa conteste.

Pentru mine este foarte important ca fiecare consilier sa participe o data la un eveniment international sa vada cum se pun problemele, care sunt pretentiile europenilor fata de noi si sa ia un pic de aer din afara, dupa mine acesta ar fi castigul judetului.

Parcul industrial promovat

Rep: Ce tehnici de marketing au fost folosite pentru promovarea Parcului Industrial Mures?

L.E.: Avem site pe internet, am promovat pe internet, am scris scrisori catre toate ambasadele din tara. Am trimis CD -uri si carti la Camerele de Comert din tara si din strainatate. Am primit aici vizitatori, si deocamdata cam atat.

Rep: Pentru a doua oara la licitatia pentru concesionarea primei parcele din Parcul Industrial nu s-a prezentat nimeni. Considerati investitia facuta un esec?

L.E.: Nu. Consider ca investitorii sunt destepti, nu o sa vina nimeni sa liciteze pretul unei parcele peste cel stabilit minim, investitorii doresc negociere directa. La negocierea directa ce va avea loc acum, la sfarsitul lui ianuarie, inceputul lui februarie, sunt trei investitori care vin la negociere directa.

Rep: Care sunt primele rezultate ale functionarii Biroului CJ Mures de la Bruxelles?

L.E.: Timp de trei luni functionara publica Ciobanu Simona a participat la un training puternic la Bruxelles. A participat la multe evenimente organizate de camerele de comert din tarile membre UE. A luat legatura cu diferite ambasade, a urmarit proiectele care se lanseaza acolo. A construit o punte intre CJ si aceste institutii europene.

A impartit materiale de prezentare a judetului Mures, si cei care vor pleca in perioada urmatoare se vor familiariza cu administratia publica europeana. Functionarii au acolo o activitate de dimineata de la ora opt pana seara la noua in fiecare zi.

Furturi din Palat si munca in echipa

Rep: Care sunt cele mai vulnerabile puncte ale Palatului Administrativ si care este valoarea pagubelor inregistrate pana la finele lui 2005?

L.E.: Sistemul de securitate pe care vrem sa-l instalam nu inseamna neaparat prejudicii. Sistemul de securitate inseamna civilizatie.

Din pacate trebui sa spunem ca am avut si evenimente neplacute, cum ar fi furtul unor telefoane din birouri, furtul unui calculator in plina zi si efractia ce a avut loc la biroul parlamentar al domnului Antonie.

Cred ca oriunde in lume, o institutie publica trebuie sa aiba un aspect civilizat, acesta inseamna si faptul ca se urmareste intrarea, iesirea tuturor persoanelor inclusiv al presedintelui la ce ora vine si la ce ora pleaca.

Sistemul inseamna mai multa siguranta pentru cei care lucreaza aici, si nu in ultimul rand, functionarii publici din aparatul prorpiu trebuie sa simta ca aici exista o munca serioasa si ca toata lumea trebuie sa stie sa foloseasca timpul de lucru.

Rep: Cum vedeti relatia cu Primaria Targu Mures in 2006?

L.E.: Sincer, as dori sa existe macar la nivelul celor doua consilii o colaborare mai stransa. Avem foarte multe proiecte pe care numai impreuna le putem face: zona periurbana, institutiile culturale, construirea unui muzeu al satului etc.

Daca n-ar mai exista o dorinta de monopolizare din partea ambelor parti, am putea sa facem Zilele Targu Muresului mai atractive poate, am putea sa facem si Zilele Judetului de ce nu, si alte evenimente in folosul si in beneficiul cetatenilor.

Rep: Cum decurge activitatea cu cei doi vicepresedinti si daca exista sincope in functioanrea Executivului?

L.E.: Activitatea cu cei doi vicepresedinti este productiva, fara ei nu puteau fi realizate proiectele din 2005. In continuare cei doi vicepresedinti lucreaza la proiectele gandite de noi, lucram impreuna alaturi de toti directorii fara de care iarasi n-am putea sa lucram.

Deci aici este o munca de echipa, pana la ultimul om, pana la portarul care asigura intrarea in cladire, noi suntem o echipa inchegata.