Aderarea la Uniunea Europeana va da lovitura de gratie intreprinderilor mici si mijlocii. Aproape 120.000 de bihoreni risca sa ramana pe drumuri. 23.000 de firme ale micilor comercianti din Bihor risca de anul viitor sa devina amintire.

UE impune calitate, competitivitate si productivitate la standarde inalte, insa inaplicabile pe actuala infrastructura socio-economica din Romania. Dupa aderare, micii comercianti care nu vor indeplini conditiile impuse de UE vor disparea. Firmele bihorene nu dispun de conditiile celor din statele europene pentru a concura ca de la egal la egal.

Peste 60% dintre intreprinderile mici si mijlocii cu capital romanesc din Romania vor fi desfiintate dupa 1 ianuarie 2007, data la care se spera aderarea la Uniunea Europeana. Asa suna o previziune sumbra emisa, in urma cu o saptamana, de oficialii Bancii Nationale a Romaniei.

In Bihor, situatia este mult mai grava, incidenta firmelor care intra in categoria intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) fiind ridicata. Dintre cele 25.000 de IMM-uri inscrise in evidentele Camerei de Comert si Industrie Bihor, aproape 75% risca sa fie interzise dupa aderare.

Asta pentru ca conditiile de calitate si productivitate oferite de comerciantii si prestatorii de servicii bihoreni nu se ridica la standardele impuse de UE pentru piata de desfacere a statelor membre.

Previziunile analistilor in evaluarea schimbarilor din sistemul economic romanesc, atat la nivel macro, cat si micro-economic, sunt mai mult decat alarmante. In ceea ce priveste Bihorul, situatia este sumbra. Cifrele exprima amploarea dezastrului.

Numarul total al salariatilor care lucreaza la cele 25.000 de firme inregistrate la Camera de Comert ca si IMM-uri este cu ceva peste 159.000 de oameni.

Un simplu calcul aritmetic arata ca astfel, in situatia in care prognozele specialistilor se vor adeveri, din ianuarie 2007, aproape 120.000 de bihoreni risca sa ajunga pe drumuri, fara loc de munca.

In conditiile in care dintre cei 600.000 de locuitori cat numara Bihorul, aproximativ 270.000 o reprezinta populatia activa, apta de munca, iar ponderea celor care isi vor pierde slujbele e de aproape 45% din populatia activa.

O pondere enorm de mare si care ar produce grave perturbatii pe piata autohtona a fortei de munca, generand o foarte grava problema sociala.

Lucru care ar propulsa Bihorul, care este acum in topul judetelor din Romania cu cea mai scazuta rata a somajului, intr-un alt top – cel al judetelor cu cel mai mare numar de someri.

Oficial, reprezentantii institutiilor din Bihor, abilitati in a da explicatii despre activitatea IMM-urilor, sunt reticenti in estimarea numarului firmelor care vor da faliment dupa aderare. Ce este sigur e ca multe dintre ele vor avea probleme, daca nu reusesc sa se alinieze standardelor impuse de oficialii europeni.

Dintre cele peste 25.000 de IMM-uri din judetul Bihor majoritatea au capital romanesc. Dupa integrare numarul firmelor cu capital strain va creste pentru ca acestea au mai multa experienta in atragerea de fonduri europene, pe care managerii bihoreni nu stiu sa le foloseasca.

Problema e mult mai grava in conditiile in care multi intreprinzatori bihoreni nu dispun de un calculator si nu au acces la Internet, nu detin informatiile necesare despre conditiile impuse de Comunitatea Europeana si au de luptat cu instabilitatea legislativa si birocratia excesiva din Romania.

Standardele impuse de Uniunea Europeana pentru intreprinzatorii bihoreni sunt aceleasi cu cele din intreaga tara si spatiul european. Intreprinderile le percep ca fiind inalte din cauza situatiei actuale de a nu putea face fata tuturor cerintelor.

Standardele sunt impuse pentru toate domeniile de activitate si vizeaza, in principal, calitatea serviciilor si produselor, calitatea mediului si securitatii. "Au trecut 15 ani de descatusare din economia centralizata si planificata", spune Ioan Lucian, presedintele Federatiei Patronilor Bihor.

"Nici in momentul de fata nu avem un mediu favorizant pentru IMM-uri, atat din punct de vedere juridic cat si bancar, politic si al culturii antreprenoriale. Din aceasta cauza IMM-urile vor intampina mari dificultati in competitia cu cele 24 de milioane de IMM-uri din Europa", declara Lucian.

Patronii care doresc sa obtina informatii referitoare la standardele europene trebuie sa apeleze la Asociatia Romana de Standardizare (ARS). ARS este institutia abilitata sa ofere (gratuit sau contra cost) servicii de sustinere a IMM-urilor pentru dezvoltare.

"Realizarea standardelor implica cheltuieli destul de mari", spune Constantin Badea, director general al Camerei de Comert si Industrie Bihor (CCI). "IMM-urile nu au fondurile necesare pentru ca in noua luni, cat le-a mai ramas, sa realizeze toate cerintele legislatiei europene.

Guvernul ar fi trebuit sa ia, din timp, masuri pentru a le sprijini si pentru a le spune ce e de facut. Masurile de sprijinire ar trebui sa fie, in primul rand, financiare. Pe langa faptul ca IMM-urile contribuie la realizarea PIB-ului, au un numar mare de angajati si isi platesc taxele la timp.

Pentru ca efortul material sa fie mai usor de suportat, ar fi trebuit sa se ia masuri mult mai din timp", declara Badea.

Numeroasele modificari suportate de legislatia romaneasca, care nu au luat sfarsit, sunt dovada vie a faptului ca aceasta nu este conforma cu legislatia europeana. "Armonizarea nu este realizata", spune Ioan Lucian.

"Inca mai exista lacune in aplicarea reglementarilor europene si in intelegerea lor de catre intreprinzatori. Ce ar mai fi de realizat, pe aceasta linie, este tocmai instaurarea unui mediu prietenos cu IMM-urile si a unor masuri de protectie in perspectiva aderarii", declara Lucian.

Seful Camerei de Comert este de parere ca, pentru dezvoltare, IMM-urile au nevoie de o legislatie coerenta, de durata, simpla si eficienta. "Un exemplu de reglementare ce ingreuneaza activitatea IMM-urilor este Codul Fiscal, cu aplicare imediata", sustine Badea.

Intreprinzatorii trebuie sa cunoasca recomandarea Comisiei Europene privind stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor (recomandarea 361/2003 stabileste ca cifra de afaceri anuala neta a unei IMM nu trebuie sa depaseasca 50 de milioane de euro, iar valoarea activelor detinute de aceasta trebuie sa fie mai mica de 43 de milioane de euro).

Presedintele Federatiei Patronilor face o comparatie dintre mediul de afaceri bihorean si cel maghiar. "Apropierea de Ungaria este un avantaj pentru bihoreni", spune Ioan Lucian. "Avem nenumarate contacte de ordin politic si economic.

Stim ca Ungaria a beneficiat de un mediu economic mai favorizant si totusi a intampinat si mai intampina dificultati in domeniul IMM-urilor.

Deocamdata, eu cred ca in Bihor IMM-urile sunt motorul de dezvoltare, marea masa de contribuabili pentru taxe si impozite si cei care asigura locuri de munca pentru marea masa a populatiei.

As sublinia ca unul dintre aspectele negative sunt masurile firave luate de patroni in domeniul protejarii mediului inconjurator si in asigurarea unor standarde de calitate pentru satisfacerea consumatorilor", apreciaza Lucian.

In prezent, in judetul Bihor exista peste 25.000 de firme active, dintre care majoritatea sunt IMM-uri cu capital social romanesc. "Dupa integrare, o parte din IMM-urile din Bihor vor avea probleme. Cu toate acestea mediul de afaceri bihorean este destul de dinamic in prezent", spune Constantin Badea.

"Nu putem estima un procent al IMM-urilor care vor disparea dupa integrare, daca ne vom integra in 2007. Nu vreau sa fac previziuni, deoarece sper ca Guvernul va incerca sa gaseasca solutii pentru incadrarea IMM-urilor in cerintele Comunitatii Europene", declara Badea.

Directorul CCI Bihor este de parere ca pentru dezvoltarea IMM-urilor si pentru ca informatiile sa ajunga la intreprinzatori, reprezentantii Guvernului trebuie sa realizeze pliante pe care sa le distribuie in toate firmele si simpozioane, prin implicarea institutiilor abilitate din teritoriu.

Acestea din urma cunosc conditiile impuse de UE pentru fiecare domeniu de activitate.

In Romania, circa 25% dintre firme se plang de blocaje financiare, iar 16% nu au calculator si nu utilizeaza internetul. Acesta este si cazul majoritatii IMM-urilor din Bihor. "Noi am incercat sa gasim solutii la aceste probleme", spune presedintele Federatiei Patronilor.

"Am incheiat un protocol de colaborare cu Coface Romania in legatura cu recuperarea de creante pentru membrii federatiei. In ceea ce priveste internetul si calculatoarele, am lansat, de curand, un pachet de servicii, care se va gasi, din aceasta saptamana, pe internet.

Cu ajutorul acestor servicii vom oferi o alta deschidere in ceea ce priveste accesul membrilor la informatie si promovare. Pot sa va spun ca in judetul Bihor luptam cu toate armele pentru ca procentul firmelor care nu dispun de informatie sa fie cat mai mic", crede Lucian.

Dupa integrarea in Uniunea Europeana, chiar daca va avea loc in 1 ianuarie 2007 sau mai tarziu, IMM-urile trebuie sa faca fata pietei europene.

"Este adevarat ca nu va fi usor, dar in loc sa ne plangem de mila, eu cred ca ar trebui sa ne responsabilizam mai mult si sa luam masuri", declara Lucian.

Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatii din Romania si Ministerul Economiei si Comertului au pus la dispozitie mai multe programe pentru sprijinirea intreprinderilor in vederea aderarii.

"Trebuie sa realizeze standardele generale de calitate, de exemplu ISO 9.000, 9.001, 9.004, de mediu, de exemplu ISO 14.001, standardele specifice si de acreditare", comenteaza directorul CCI Bihor. "Totodata, pe site-ul MEC pot fi gasite standardele europene si internationale armonizate la directivele Uniunii Europene.

Dupa integrare, important pentru IMM-uri va fi sa beneficieze de asistenta financiara nerambursabila de la Uniunea Europeana prin fonduri structurale si de coeziune. Suma nerambursabila acordata pentru Romania, din 2007 pana in 2013, va fi de 17 miliarde de euro.

Pentru acest lucru este necesara o cat mai buna informare si pregatire a agentilor economici pentru accesarea fondurilor", este de parere Badea.

Una dintre pietrele de temelie ale UE este comertul liber, dar practicarea sa in cadrul unei piete globale unice a fost un demers complex, avand in vedere ca multe tari isi protejau propriile interese prin standardele tehnice interne. A fost nevoie de o legislatie corespunzatoare.

Rezultatul este acela ca, pentru orice firma care doreste sa exporte produse catre UE, marcarea CE este obligatorie.

"In sfarsit, dupa realizarea acestui lucru, firmele trebuie sa-si consolideze investitiile, asigurandu-se ca sunt protejate corespunzator conform legilor privind drepturile de proprietate intelectuala", spune Mircea Bota, director al Agentiei pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (AIMMC), zona de Vest.

"Mediul de afaceri bihorean este pe un trend ascendent, dinamic si in mare parte conectat la normele Uniunii Europene. Intreprinzatorii bihoreni s-au aratat destul de interesati de programele dedicate lor, care vizeaza imbunatatirea activitatii si alinierea la standardele internationale.

Mai sunt multe de facut, desigur, dar sunt niste pasi importanti parcursi deja de multe firme din judetul Bihor", este de parere Bota.

Chiar si Bota nu vrea sa faca previziuni referitoare la cate firme vor ramane pe piata dupa integrare. "Este clar ca multe dintre firmele mici, care nu constientizeaza necesitatea adaptarii la nou si la mai bine, vor disparea.

Poate chiar cele din comert, alimentatie publica si agricultura", declara Bota. "Vor disparea multe firme romanesti, dar vor aparea multe firme cu capital strain, deci problema locurilor de munca nu va fi una spinoasa. In judetul Bihor predomina firmele cu capital romanesc.

Sunt insa si multe firme cu capital strain in comparatie cu alte judete. De asemenea, in Bihor sunt inregistrate numeroase firme cu capital mixt, ceea ce dovedeste ca exista o colaborare buna intre intreprinzatorii romani si cei de alte nationalitati.

Acest lucru va duce probabil si la o mai buna adaptare la normele UE", este de parere directorul AIMMC. "Este un soi de evolutie necesara pentru a deveni mai competitivi, pentru a ne demonstra noua insine ca putem sa ne depasim conditia, ca suntem capabili sa concuram cu cei mai buni", declara Bota.

O mare parte dintre firmele bihorene nu sunt delor pregatite sa intre pe piata de desfacere a Uniunii. IMM-urile trebuie sa fie competitive, iar pentru aceasta au nevoie de tehnologie adaptata pietei europene. Bancile sunt cele care ar putea sa sprijine IMM-urile.

Patronii firmelor se plang ca au acces limitat la creditele bancare din cauza dobanzilor mari si astfel sunt in inferioritate fata de companiile straine. Acestea din urma obtin finantari la costuri mai reduse in tarile din care provin.

Parerea oficialilor bancari este ca nivelul dobanzilor la creditele practicate de banci este normal pentru stadiul de dezvoltare al economiei romanesti.

Birocratia excesiva, lipsa accesului la informatie, taxele si impozitele mari si instabilitatea legislativa si politica sunt cateva elemente ce ingreuneaza activitatea IMM-urilor si trebuie luate in calcul inainte de aderarea in UE.

Prin documentul publicat in noiembrie 2005 la Lisabona, care se refera la implementarea unei politici comune privind dezvoltarea IMM-urilor, s-a stabilit ca politicile pentru IMM trebuie orientate catre acele initiative si masuri care contribuie la crestere economica si creare de noi locuri de munca.