- In anul 2005, productia industriala a scazut cu 20,5%

- Anul trecut, cresterea economica a fost de numai 2,2%, fata de 7,3% in Regiunea Bucuresti

- Salariile sunt cu 10,3% mai mici decat media pe tara

- In 2008, va fi singura regiune cu PIB/locuitor sub 4.000 de euro, in timp ce media nationala va fi de 5.450 euro

Disparitati existente la sfarsitul anului 2005

Datele statistice arata ca Romania a intrat in procesul de tranzitie avand un nivel relativ scazut al disparitatilor regionale, comparativ cu alte state membre sau tari candidate.

Acestea au crescut rapid si in mod deosebit intre Bucuresti si restul tarii.

La nivelul anului 2005, existau disparitati si in interiorul regiunilor, unde judetele preponderent agricole coexista cu cele mai dezvoltate.

Acest fenomen a luat amploare din cauza impactului restructurarii economice indeosebi in zonele monoindustriale, a caror populatie a fost afectata de somaj ca urmare a inchiderii intreprinderilor de stat neprofitabile.

Astfel, putem sa mentionam regiunile de granita cu Republica Moldova si Ucraina si regiunile mai putin dezvoltate de-a lungul Dunarii.

Evolutia productiei industriale

Evolutia indicilor productiei industriale la nivelul judetelor si regiunilor, in anul 2005 fata de anul 2004, conduce la urmatoarele concluzii:

- Indicii productiei industriale pe judete au inregistrat, in anul 2005, valori contradictorii, de la -20,2% in judetul Suceava (Regiunea Nord-Est) la 37,5% in judetul Teleorman (Regiunea Sud);

- In interiorul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, evolutiile productiei industriale au fost diametral opuse.

In aceasta parte a tarii s-a inregistrat cel mai mare decalaj intre nivelul maxim si cel minim al productiei industriale, de circa 35 procente.

Astfel, judetul Bacau, care are si cea mai mare contributie la realizarea productiei industriale regionale, a realizat, in anul 2005, cel mai mare salt, de 15,3%, in special pe seama industriei prelucratoare, cu o crestere de 19,4%.

La polul opus s-a situat judetul Suceava cu -20,2%;

- In ceea ce priveste clasamentul regiunilor, productiile industriale care se situeaza peste media nationala, de 2%, se regasesc in Sud, Vest, Bucuresti si Sud-Vest.

Regiunea Centru s-a situat la nivel cu cel national. Sub valorile realizate pe total economie au fost regiunile Nord-Vest, Nord-Est si Sud-Est, a caror productie industriala s-a redus.

Crestere economica de numai 2,2% in Regiunea Nord-Est

Exceptand Bucurestiul, a carui situatie este speciala, cresterea economica a urmat o directie vest-est, proximitatea pietelor vestice actionand ca factor de difuzare a cresterii.

Desi datele statistice prezinta unele variatii in timp, datorita unor factori locali, se poate observa cum cresterea economica a avut o componenta geografica semnificativa, zonele subdezvoltate fiind concentrate in Nord-Est, la granita cu Moldova, si in Sud, de-a lungul Dunarii.

Subdezvoltarea apare ca fiind strict corelata cu somajul si cu preponderenta activitatilor rurale, precum si cu incapacitatea de atragere a investitiilor straine directe.

Zonele de Vest si cea de Centru ale tarii au fost avantajate de pozitia lor mai apropiata de pietele vestice si de dependenta lor mai redusa de sectorul primar.

Pana acum, ele au beneficiat mai mult de investitii straine directe.

Cauzele diferite ale disparitatilor in dezvoltarea economica si sociala la nivel intra-regional fac ca evolutiile viitoare sa fie destul de imprevizibile.

In ceea ce priveste cresterea economica, la nivelul anului 2005, pe total economie, aceasta a inregistrat o incetinire (4,1%) fata de anii anteriori, in conditiile diminuarii productiei agricole ca urmare a ploilor si inundatiilor care au afectat Romania de mai multe ori in primavara si vara anului trecut si a unei cresteri mai lente (2%) a productiei industriale.

La nivel de regiune, cresterile au fost diferite, de la 2,2% in Regiunea Nord-Est la 7,3% in Regiunea Bucuresti.

Evolutiile regionale, in anul 2005, au fost marcate de diminuarea productiei agricole, mai ales in zonele cu un pronuntat profil agricol, dar si de ritmul sustinut al lucrarilor de constructii, in conditiile in care in zonele afectate de capriciile vremii au fost necesare ample lucrari de refacere a infrastructurii (drumuri, poduri, terasamente de cale ferata, etc.), dar si de refacere a spatiului locativ, in localitatile distruse de ploi si inundatii.

Agricultura, "piatra de moara" pentru toate regiunile

La nivel national, cresterea economica a fost sustinuta, in principal, de constructii (9,9%) si servicii (8,1%), industria avand o contributie mai modesta (2,5%), in timp ce sectorul agricol a inregistrat o diminuare de 13,9 procente.

O analiza detaliata, pe baza cifrelor la nivelul fiecarui regiuni, precum si la nivel national, arata ca, pentru anul 2005, o crestere economica peste media pe economie (4,1%, fata de anul 2004) au realizat numai regiunile Bucuresti (7,3%) si Vest (5,6%), cresterea acesteia din urma fiind sustinuta in principal de industrie, cu o valoare adaugata bruta de 6,5% si de servicii cu 10%.

Celelalte regiuni s-au situat sub media nationala, mai aproape fiind regiunile Centru (3,8%) si Sud (3,7%).

Cel mai scazut nivel s-a inregistrat in regiunea Nord-Est, 2,2%, in principal ca urmare a diminuarii valorii adaugate brute din industrie (-1,4%) si din agricultura (-15%).

Demn de mentionat este faptul ca in toate regiunile agricultura a fost puternic afectata de conditiile climaterice, valoarea adaugata bruta la nivel national reducandu-se cu mai mult de 10 procente.

In domeniul constructiilor, evolutiile s-au situat intre 8,8% in regiunea Centru si 10,6% in regiunea Bucuresti.

In cadrul serviciilor, este de remarcat regiunea Vest cu 10%, urmata de Sud-Est cu 9,5% si Nord-Est cu 9%.

Nivelul cel mai mic s-a realizat in Regiunea Sud (6,5%).

Exporturile din RDNE au crescut peste media nationala

Analiza evolutiei comertului exterior la nivelul fiecarei regiuni evidentiaza, de asemenea, diferente semnificative.

Este de remarcat ca cea mai mare parte din volumul comertului exterior al Romaniei se realizeaza prin Regiunea Bucuresti, care in anul 2005 a reprezentat circa 21% din totalul exporturilor de bunuri si circa 40% din totalul importurilor, deficitul comercial reprezentand circa 78% din total tara.

Celelalte regiuni au ponderi in total tara cuprinse intre 6,3% (Regiunea Sud-Vest) si 15,7% (Regiunea Vest) in ceea ce priveste exportul de bunuri.

La importul de bunuri, contributiile sunt cuprinse intre 2,6% (Regiunea Sud-Vest) si 11,5% (Regiunea Centru).

In ceea ce priveste evolutia in dinamica a comertului exterior, in anul 2005, pe total tara, exporturile au crescut cu 17,5%, in timp ce importurile au fost cu 23,9% mai mari fata de nivelul lui 2004.

La nivel de regiune, cresterea cea mai insemnata atat la import (67,9%), cat si la export (58,4%) s-a realizat in Regiunea Sud.

Cresteri peste media nationala la exporturi au mai realizat regiunile Nord-Est (19,5%) si Sud-Vest (23,9%), iar la importuri numai Regiunea Centru cu 24,1%.

Ca urmare, s-au inregistrat deficite comerciale in aproape toate regiunile, Bucurestiul fiind pe primul loc din acest punct de vedere.

Sunt de remarcat regiunile unde s-a inregistrat un surplus al balantei comerciale, respectiv Sud-Vest si Vest.

Decalajul intre regiuni s-a mentinut acelasi

Desi reducerea decalajelor economice reprezinta un proces de durata, fie ca este vorba despre discrepantele dintre tari, fie de cele dintre regiunile aceleasi tari, totusi perspectivele reale de reducere pot fi identificate din evolutia fenomenului pe termen mediu.

In aceasta optica, atat evolutia din ultimii ani cat si proiectiile pana in 2008 arata ca in acest moment putem vorbi de o mentinere a decalajului economic dintre regiuni.

Raportul dintre valorile maxime (regiunea Vest) si minime (regiunea Nord-Est) ale produsului intern brut pe locuitor in euro, se mentine constant la circa 1,7 (din comparatie s-a exclus regiunea Bucuresti care are un PIB pe locuitor foarte ridicat).

Faptul ca decalajele nu se mai adancesc, mai ales in perspectiva efectelor pozitive ale atragerii fondurilor structurale, creeaza premisele pentru reducerea discrepantelor dupa 2008.

Regiunea Nord-Est, fruntasa la ocuparea in agricultura

Din cele opt regiuni de dezvoltare ale tarii, jumatate se bazeaza pe agricultura, cu ponderi ale acesteia in ansamblul ocuparii regionale variind intre 35% si 42%.

Regiunea Nord-Est, care este cea mai saraca, contribuie cu 15,2% la ocuparea totala a tarii, detinand in acelasi timp, cea mai ridicata participare la ocuparea in agricultura, de 42,4%.

Industria si constructiile detin 30% din totalul ocuparii, regiunile care depasesc acest nivel au fost Centru (35%), Vest (34,7%), Bucuresti (31,9%) si Nord-Vest (30,3%).

Regiunea Bucuresti este singura regiune a tarii in care serviciile, care la nivel national detin 38% din totalul ocuparii, genereaza cele mai importante locuri de munca, ajungand la 63,4% din ocuparea totala a regiunii.

Media inregistrata la nivel national a fost depasita si de regiunile Vest si Centru cu o pondere a populatiei ocupate in sfera serviciilor de 41,8% respectiv 38,6%.

Moldovenii se "lauda" cu cele mai mici salarii

In anul 2005, doar 2 regiuni au avut castiguri salariale peste media nationala (Bucuresti - cu 23,4% si Sud-Vest - 0,3%).

Castiguri salariale semnificativ sub media nationala s-au inregistrat in regiunile Nord-Est (cu 10,3%, fiind cele mai mici castiguri), Centru (cu 8,2%) si Nord-Vest (cu 6,5%).

Decalajele intre regiuni s-au redus de la 42,1% in anul 2000, la 33,7% in anul 2005.

Decalajul inca important se datoreaza castigurilor salariale mari realizate in regiunea Bucuresti.

Disparitatile teritoriale privind veniturile sunt completate de mentinerea discrepantelor din punct de vedere al somajului, chiar daca acest fenomen a cunoscut in ultimii ani o reducere importanta.

Cel mai ridicat nivel al somajului, in anul 2005, s-a inregistrat in regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest si Centru cu rate ale somajului peste media nationala (5,9%), iar cel mai scazut nivel a fost inregistrat in regiunea Bucuresti (2,8%).

Numarul mediu de salariati a inregistrat cresteri peste media nationala (2,9%) in regiunile Bucuresti (7,0%) si Vest (3,0%) si cresteri sub media nationala in toate celelalte regiuni.

Evolutia castigurilor salariale in anul 2005 indica o crestere fata de anul anterior cu 22,1% la nivel national, situandu-se pe un trend descrescator, chiar in conditiile generate de introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor salariale.

Cresterea salariului real (calculat ca raport intre indicele castigului salarial mediu net si indicele preturilor de consum) a fost de 12,1% la nivel national, inregistrandu-se cresteri peste media nationala in patru regiuni (Vest, Nord-Vest, Centru si Bucuresti) si sub media nationala in celelalte patru regiuni (Nord-Est, Sud-Est, Sud si Sud-Vest).

Ceea ce este de remarcat este faptul ca aceste cresteri sunt, in general, sub +/- 1 punct procentual fata de media nationala.

In perioada 2006-2008 se preconizeaza cresteri economice in toate regiunile

Reducerea disparitatilor la orizontul anului 2008 este vizibila la nivelul tuturor regiunilor, chiar si in cazul zonelor care au avut probleme in anul 2005.

Programele de dezvoltare aplicate se estimeaza ca vor determina modificari vizibile la nivelul cresterii economice a fiecarei zone atat pe total, cat si in structura produsului intern brut.

Apropierea de mediile cresterii economice nationale, estimate la 6,0% in anul 2006, 6,2% in 2007 si 6,3% in 2008, este vizibila pentru toate regiunile, exceptie facand Municipiul Bucuresti, pentru care se preconizeaza cele mai ridicate cresteri, depasind estimarile pe total tara (6,6% in 2006, 7,1% in 2007 si 6,8% in 2008).

Analizand prognoza structurii produsului intern brut, se observa ca dinamica sectorului de constructii continua sa fie - in cadrul estimarilor pentru anii 2006-2008 - cea mai ridicata pentru total tara (12,0% in 2006 si 11,1%, atat in 2007 cat si in 2008), fiind urmata de servicii (6,6% in 2006, 6,9% in 2007 si 7% in 2008).

Pentru industrie si agricultura cresterile sunt mai moderate, cu un ritm mediu anual de circa 3,5%.

Constructiile "iau avant" in zonele sarace

Pentru toate sectoarele economiei dinamicile regiunilor sunt destul de apropiate de media pe total economie.

Astfel pentru perioada 2006 - 2008, in constructii se prevad ritmuri peste media nationala, in principal, in regiunile cu un nivel mai mic de dezvoltare, cum sunt Nord-Est, Sud-Est si Sud pentru care se preconizeaza atragerea unor sume mai mari din fondurile nerambursabile, dar si din cele de la buget pentru proiecte de investitii.

In sectorul serviciilor, cele mai mari cresteri fiind previzionate pentru Bucuresti (7,1%; 7,8%, respectiv 7,2%), cresteri insemnate, peste media nationala, sunt prevazute si in Regiunea Sud.

In acest domeniu, se pune accent pe valorificarea potentialului turistic de care dispun toate regiunile Romaniei.

De exemplu Regiunea de Nord-Est, care beneficiaza, in anumite zone de numeroase obiective si monumente istorice, dar si de un peisaj de o frumusete aparte, care constituie premise pentru o dezvoltare viitoare a acestui domeniu in zona.

De asemenea, se pune accent si pe dezvoltarea altor tipuri de servicii cum sunt comunicatiile, financiar bancare si de asigurari, informatica si activitatile conexe, cele pentru intreprinderi, etc.

In industrie, pentru regiunile Sud-Vest si Vest, pentru intregul interval sunt previzionate ritmuri peste media nationala. In ceea ce priveste ritmul de crestere al industriei din Regiunea Nord-Est, acesta se va accelera an de an si de la un nivel sub media nationala in 2006 (3,1%), in 2007 va avea aceeasi valoare (3,6%), pentru ca in 2008 sa devanseze media pe total si va fi de 4,7%.

Pentru agricultura, cresterile la nivelul regiunilor se situeaza in jurul mediilor anuale nationale, prognozate in situatia unor conditii climaterice normale.

Cresteri usor superioare nivelului national sunt prevazute in zonele in care sectorul vegetal are o pondere mai mare (de exemplu regiunile Sud, Sud-Vest, Sud-Est, etc.)

Numarul somerilor se va reduce

Estimarile privind forta de munca la nivel national arata ca numarul mediu de salariati va creste in toate cele opt regiuni, avand in vedere pe de o parte, cresterea economica prognozata, iar pe de alta parte masurile active de crestere a numarului locurilor de munca.

Cresteri semnificative, peste media la nivel national, au fost estimate pentru regiunile Bucuresti (14,9%), Vest (7,3%) si Nord-Vest (6,6%).

Pentru celelalte regiuni cresterile estimate au valori sub media nationala.

Din punct de vedere al numarului de someri inregistrati, in intervalul 2006-2008, la nivel national, a fost estimata o scadere de -5,4% ajungandu-se la o rata a somajului de 5,6%.

Aceasta tendinta de scadere va fi urmata si de cea la nivel regional.

Pentru toate cele 8 regiuni, au fost prevazute scaderi atat ale numarului de someri inregistrati, cele mai importante in regiunile Sud-Vest, Nord-Vest (-8%) si Nord-Est (-6,5%), cat si a ratei somajului (regiunea Vest 5%, Nord-Vest 3,8% si Bucuresti 2,2%, la nivelul anului 2008).

Crestere a salariului real cu 17,5%

Estimarile privind evolutia castigurilor salariale medii nete in perioada 2006-2008 la nivel national ne-au condus la o crestere in termeni nominali cu 37,1% respectiv o crestere a salariului real cu 17,5%.

Si evolutiile de la nivel regional indica o crestere atat a salariului mediu net cat si a salariului real, majoritatea regiunilor atingand nivelul national sau vor fi superioare acestuia.

Astfel, pentru perioada 2006-2008 au fost prognozate cresteri ale castigului salarial mediu net cuprinse intre 34,4% (regiunea Bucuresti) si 40,0% (regiunea Vest).

Cresteri importante, peste media nationala, ale castigului salarial real, au fost estimate pentru regiunile Nord-Est si Nord-Vest (18%) respectiv Vest (20%), celelalte regiuni avand cresteri sub medie.

Disparitati regionale la orizontul anului 2008

a) In anul 2005, indicele de disparitate a produsului intern brut pe locuitor dintre regiunea cu valoare maxima - Regiunea Vest (excluzand Bucurestiul cu un nivel net superior celorlalte regiuni) si regiunea cu nivel minim - Regiunea Nord-Est, a fost de 1,671.

Prin evolutiile previzionate, la orizontul anului 2008, indicele de disparitate dintre aceste doua regiuni se va reduce usor fata de anul 2005 si va avea un nivel de 1,662.

La nivelul anului 2005 comparativ cu anul 2000, se inregistra o inrautatire a indicelui de disparitate (regiune nivel maxim/regiuni) atat in Regiunea Nord-Est, dar si in celelalte regiuni.

La orizontul anului 2008, comparativ cu anul 2005, decalajele nu se mai adancesc, si se mentin aproape constante.

b) In ceea ce priveste ierarhia indicelui de devansare a produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala, la orizontul anului 2008, aceasta va ramane aceeasi, in sensul ca regiunile Vest, Centru si Bucuresti vor devansa nivelul national (primele doua cu o usoara tendinta de scadere in 2008 fata de 2005, iar Bucurestiul in crestere), iar regiunile Nord-Vest, Sud-Est, Sud-Vest, Sud si

Nord-Est vor ramane, in continuare, cu un PIB/locuitor inferior celui pe total tara.

c) Referitor la ocupare si venituri, decalajele intre regiuni se vor mentine si la nivelul anului 2008, cu o tendinta de reducere.

Diferentele privind castigurile salariale sunt in scadere (cu 3,6%), ele existand inca datorita nivelului ridicat inregistrat in regiunea Bucuresti comparativ cu nivelul minim inregistrat in regiunea Nord-Est.

Revista economica FINANCIARUL este editata la Iasi si se adreseaza companiilor nationale si internationale interesate de dezvoltarea afacerilor in judetele Regiunii de Dezvoltare Nord-Est

FINANCIARUL se distribuie pe baza de abonamente (NU se vinde la chioscuri)