Pe cine sa credem? Pe presedintele Romaniei, Traian Basescu, cand spune ca trebuie sa devenim independenti de Rusia in ceea ce priveste resursele energetice? Pe ministrul Seres care contempla inca, in parteneriat strategic cu OMV, un proiect Nabucco ce pare tot mai utopic? Pe Mircea Geoana, secondat de rompetrolistul Dinu Patriciu, cand nu ne dau nici o sansa in privinta Nabucco, dar ne-ar vedea drept o magazie a Europei a gazelor naturale? Intrebari carora cu dificultate le putem da un raspuns categoric, dar care ne dovedesc ca piata energiei starneste controverse aprinse, iar solutiile care se intrevad nu sunt atat de simpliste precum au incercat sa le prezinte vorbitorii, participanti la prima editie a conferintei Energy in Central & Eastern Europe

Problemele din sistemul energetic s-au copt la foc mic timp de doua zile la Bucuresti, la conferinta Energy in Central & Eastern Europe, conferinta organizata intr-o perioada extrem de tulbure pe piata energiei, marcata de cresterea tarifelor la gaze naturale, declansarea anchetei in cazul privatizarii Petrom, ancheta pigmentata cu acuzatii de spionaj si tradare, suspendarea generalilor Romgaz si Electrica de catre ministrul Codrut Seres, pe motiv de licitatii trucate, cazuri ramase inca neprezentate, convocarea in regim de urgenta a sedintei Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, pentru dezbaterea problemelor din sistemul energetic etc.

Mai jos am sintetizat directiile in care s-au dus discutiile timp de doua zile, controversele nascute pe marginea temelor ridicate.

Controversele Nabucco

Unul din cele mai interesante, disputate subiecte abordate a fost cel al proiectului Nabucco, un proiect mostenit de pe vremea guvernarii PSD si imbratisat si de actualii guvernanti.

Gazoductul Nabucco ar urma sa transporte gazul natural din regiunea Marii Caspice si din Orientul Mijlociu (Iran, Irak, Egipt) catre piata europeana, cu o capacitate de tranzit de 30 miliarde mc de gaze naturale pe an. Investitia Romaniei a fost estimata la 800 milioane euro. Conducta era vitala pentru a elimina dependenta Romaniei de importul de gaze din Federatia Rusa.

Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom, dar si adjunctul Werner Schinhan, au aparat acest proiect, reafirmand interesul OMV si, indirect, al actionarului sau principal - statul austriac in realizarea acestui proiect la care mai este parte in afara de Romania, prin Transgaz, Turcia, Bulgaria si Ungaria.

Pozitia sustinuta de oficialii Petrom a fost aparata si de ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres, care, in afara ca a sustinut ca actionarul majoritar al Petrom - OMV este un partener strategic al Romaniei in proiectul Nabucco, a afirmat ca gazoductul se va realiza, in ciuda unor intarzieri de executie.

Singura problema legata de Nabucco in viziunea sefului Industriilor nu ar fi nicidecum realizarea conductei, ci asigurarea volumului de gaze naturale care ar trebui transportate pentru ca gazoductul sa fie o investitie eficienta. In acest sens, Seres a amintit o colaborare cu tarile foste rusesti din jurul Turciei.

Doar ca, prezent la discutii, vicepremierul Kazahstanului, Kadyr Baikenov, nu a dat prea multe sanse proiectului, in conditiile in care lucrarile la alte gazoducte, proiecte finantate de Rusia si partenerii sai, inclusiv din vestul Europei, sunt mult mai avansate si ocolesc cu "incapatanare" Romania.

De aceasta realitate s-a agatat si Mircea Geoana, presedintele Comisiei de Externe din Senatul Romaniei, cand a declarat brutal ca Romania nu are nici o sansa cu proiectul Nabucco, ca a fost scoasa din randul jucatorilor pe piata europeana a energiei.

Pentru a nu ramane in totalitate in afara grupului decidentilor pe piata energiei, Geoana le-a ridicat factorilor politici de decizie din Guvern o minge la fileu, lansand o directie inspre care ar trebui sa-si concentreze Romania eforturile, si anume cea de lider in domeniul inmagazinarii gazelor naturale.

Mircea Geoana si-a motivat propunerea prin faptul ca zacamintele de gaze naturale sunt pe sfarsite, urmand sa se epuizeze in 10-12 ani, dar Romania dispune de capacitati mari de inmagazinare care vor ramane neutilizate.

Cam pe aceeasi linie s-a situat si liderul Rompetrol, Dinu Patriciu, in prezentarea de a doua zi, semn ca intalnirea, catalogata de unii de taina cu presedintele PSD, a fost educativa pentru ultimul.

Deasemenea, discutia pe marginea proiectului Nabucco a relevat si un antagonism de interese intre cei doi principali jucatori pe piata petrolului din Romania, si anume Petrom si Rompetrol.

Daca primii sunt interesati de realizarea Nabucco, compania lor mama fiind angrenata statal in acest proiect, reprezentantul Rompetrol, Dinu Patriciu, a sustinut necesitatea realizarii unui alt proiect, si anume Constanta - Trieste, dar la dimensiuni mai reduse, proiect care ar trebui sa atraga "o osmoza de capitaluri private", pentru ca statul nu ar trebui sa se implice in astfel de proiecte.

Ascultatorii de pe margine au asistat la disputa si au ramas cu aceeasi intrebare pe buze: se face sau nu se face Nabucco? Timpul ne va arata.

Petrom, social

O alta problema ce a suscitat controverse aprinse a fost mult discutatul gaz social, ceea ar presupune sustinerea de catre Petrom - OMV a unui fond social din care sa fie subventionat tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici, astfel incat acesta sa ramana la acelasi nivel pana in 2008. Modul in care va fi realizat acest fond social, cum va fi administrat etc. a ramas o nebuloasa.

Stim doar ca presedintele Traian Basescu a catalogat OMV drept partener strategic inclusiv in sustinerea acestui proiect al inghetarii tarifelor la gazele naturale si a livrarii subventionate a acestora pentru populatie. Ministrul Seres a aprobat, de asemenea, conventia sociala cu OMV, contestata insa vehement de social-democratul Geoana si de adversarul de piata al Petrom.

Liderul PSD a afirmat ca formula propusa de Guvern si de presedintele Basescu este simplista, "o metoda haiduceasca de constituire a unui fond social" care nu are nici o legatura cu piata.

Despre gazul social s-a exprimat destul de vehement si Dinu Patriciu, care atacand politica de concesionare a rezervelor de titei, in principal, spre o singura companie instituie un monopol natural, a sustinut ca spre acest aspect ar trebui sa se indrepte dezbaterile intre factorii politici si liderii companiilor si nu spre solutii socialisto-utopice.

Cu toate ca ne simtim vizati de acest protectionism statal realizat cu un partener privat, inclinam sa credem ca fondul social si gazul social sunt doar niste masuri populiste care nu vor echivala cu o reala protectie sociala a consumatorilor casnici cu venituri reduse.

Pana la urma conferinta organizata de Forum Invest si-a atins scopul: a ridicat probleme, a oferit solutii, a creat controverse, astfel incat sa creeze cadrul pentru organizarea editiei a doua, in conditiile in care piata energiei nu poate fi epuizata pe parcursul a doua zile.

Organizat sub o tema generoasa "Geopolitica petrolului, gazelor naturale si energiei - rolul Europei de Est in asigurarea energiei in economia mondiala", seminarul de deschidere al primei editii a conferintei Energy in Central & Eastern Europe, creat de Forum Invest, l-a avut in prim plan pe presedintele Traian Basescu, care a deschis forumul.

Presedintele, sub inaltul patronaj al caruia a fost organizata conferinta, a evitat potentialele intrebari ale jurnalistilor despre sedinta de la CSAT, subliniind insa ca energia a devenit o problema actuala si extrem de fierbinte nu doar in Romania.

Subtil, Basescu a atacat dependenta de un singur furnizor important de gaze naturale, sustinand ca trebuie sa ne axam efotul energetic pe cativa parametri care au nevoie de sustinere politica.

Primul si cel mai important parametru amintit de presedinte a fost predictibilitatea in aprovizionarea cu energie, astfel incat sa fie evitate incidente de genul celui din iarna trecuta, cand criza ucrainiano-rusa a lasat Europa Occidentala pentru o zi si jumatate aproape in frig.

Al doilea parametru identificat de presedinte a vizat interdependenta intre statele furnizoare si cele beneficiare, interdependenta care ar trebui sa depaseasca simpla relatie furnizor - consumator si sa se extinda prin implicarea capitalului privat occidental in infrastructura unicului mare furnizor din Europa, adica Gazprom-ul rusesc.

De asemenea, politica energetica ar trebui sa tina cont si de un alt principiu, cel al transparentei preturilor, care in prezent nu sunt reglate prin mecanismele pietei - cerere - oferta, cotatiile bursiere ale resurselor primare - ci sunt puternic influentate de factorul politic.

Cel de-al patrulea parametru amintit de Basescu care ar trebui reglementat de tarile europene ar fi cel al securitatii infrastructurii de transport, in conditiile in care multe din conductele care leaga Europa Occidentala de furnizorii de gaze si titei tranziteaza tari "inghetate", unde insa in orice moment pot izbucni conflicte care ar putea periclita aprovizionarea cu resurse energetice a Europei.

Traian Basescu a aratat ca aceste probleme identificate ar trebui discutate atat la nivelul Uniunii Europene cat si in cadrul NATO. "Am convinegerea ca poate genera o politica energetica externa comuna a Uniunii Europene", a declarat Basescu legat de politica energetica la nivelul UE, uniune dependenta aproape 50% de importul de energie.

Presedintele a apreciat ca trebuie dezvoltate capacitatile romanesti de resurse energetice, modernizarea furnizorilor de energie etc. prin dezvoltarea centralei de la Cernavoda, punerea in functiune a reactorului III, reevaluarea productiei de energie pe carbune, eficientizarea folosirii energiei prin atragerea unor parteneri precum OMV.