Inchisorile din Ardeal, "abatoarele" elitei romanesti

de Dinu Gherman     Romania libera Editia Transilvania-Banat
Joi, 4 ianuarie 2007, 0:00

Palatul Copiilor din Cluj
(Foto: Romania Libera)

Temnitele comuniste din Transilvania au ramas, la 17 ani de la caderea lui Nicolae Ceausescu, niste locuri cunoscute mai mult din serialele de televiziune sau din amintirile fostilor detinuti politici. Aiud, Gherla ori Sighetu Marmatiei raman, insa, in continuare adevarati poli ai suferintei.



Sediile Securitatii, penitenciarele, lagarele de munca fortata, centrele de deportare sau azilele psihiatrice au fost, prin excelenta, locuri ale terorii, ce au impanzit teritoriul Romaniei dupa anul 1944.



Spatiul concentrationar propriu-zis nu se termina odata cu zidurile exterioare sau cu gardul de sarma ghimpata, ci era, la randul sau, parte dintr-o inchisoare mai mare, delimitata de granitele blocului sovietic.



De la camera de tortura la Palatul Copiilor



Sediile Securitatii se leaga de perioada cea mai violenta din traseele detinutilor politici deoarece aici aveau loc anchetele. O investigatie dura intre sase saptamani si jumatate de an si urmarea smulgerea, prin intermediul torturii, a unei declaratii in care victima "recunostea" o serie de fapte necesare pentru condamnarea acesteia in cadrul proceselor trucate.



Violenta anchetei era perceputa uneori si in afara zidurilor Securitatii. Regretatul scriitor Teohar Mihadas relata, in memoriile sale de detentie, publicate sub titlul "Pe muntele Ebal", cum tipetele de durere ale anchetatilor de la Securitatea din Bistrita ingrozeau populatia din vecinatate in asa masura incat femeile insarcinate avortau de spaima.



Unele dintre fostele sedii ale Securitatii si-au schimbat destinatia dupa caderea regimului comunist, iar altele au ramas in continuare in patrimoniul SRI. In Cluj-Napoca, primul sediu al Securitatii, de pe strada Republicii a devenit Palatul Copiilor, iar sediul de pe strada Traian se afla si in prezent in posesia Serviciului Roman de Informatii.



In subsolul Palatului Copiilor, fostii detinuti politici au amenajat o camera a memoriei, care reproduce conditiile de detentie din perioada comunista. Putini vizitatori intra, insa, in ea, asa ca aceasta incapere a devenit un depozit pentru maturile femeilor de serviciu.



Harta desenata cu sarma ghimpata



In Transilvania, cele mai cunoscute locuri de detentie sunt penitenciarele de la Sighet, Gherla sau Aiud. Penitenciarul de la Sighet (judetul Maramures), situat in nordul tarii, "acolo unde se agata harta-n cui", dupa cum sustin localnicii, adica la granita de odinioara cu Uniunea Sovietica, avea ca misiune principala exterminarea elitelor romanesti.



In aceasta temnita au murit presedintele PNT, Iuliu Maniu, liderul PNL, Constantin I. C. Bratianu, istoricii Gheorghe Bratianu si Alexandru Lapedatu, fostul ministru Constantin Argetoianu sau episcopii greco-catolici Ioan Suciu, Tit-Liviu Chinezu si Valeriu Traian Frentiu.



Trupurile neinsufletite ale acestora au fost aruncate in Cimitirul Saracilor de pe malul inghetat al Tisei, chiar langa granita.



Acolo, istoricul Marius Oprea a inceput un ambitios program, menit sa identifice resturile pamantesti ale victimelor. In prezent, Memorialul Sighet conserva istoria suferintei prin amenajarea ca muzeu a cladirii unde a functionat inchisoarea politica.



Gherla, temnita intelectualilor



La Penitenciarul Gherla (judetul Cluj) au fost intemnitati intelectuali de marca, printre care carturarul Nicolae Steinhardt, poetul Dinu Pillat, arhimandritul Mina Dobzeu, scriitorul Vladimir Streinu sau prelatul papal de mai tarziu Tiberiu Martian. In aceasta inchisoare aparatul de represiune a experimentat, la inceputul anilor '50, reeducarea violenta de tip Pitesti.



Detinutii erau torturati, zi si noapte, chiar de catre unii colegi de detentie, in colaborare cu conducerea inchisorii. Scopul era obtinerea unor marturii suplimentare. Cei torturati erau obligati ca, la randul lor, sa "reeduce" alti arestati.



Aceasta practica nu a reusit la Gherla, in parte pentru ca a fost oprita mai devreme de catre autoritati, dar si pentru ca populatia penitenciara era mult mai in varsta decat la Pitesti si deci, mai putin influentabila. Gherla este si astazi inchisoare, insa pentru detinutii de drept comun.



Aiud, specializat pe legionari



Prin inchisoarea de la Aiud (judetul Alba) au trecut, in principal, legionarii, precum si persoanele persecutate pe motive religioase. Radu Gyr, Valeriu Anania, Grigore Gafencu, fratii Matei si Ioan Boila sunt numai cativa dintre ei. In acesta temnita, comunistii au incercat sa aplice o reeducare culturala, prin care sa ii castige pe condamnati de partea regimului.



Unii au cedat si au fost eliberati, iar apoi promovati in functii importante, insa altii nu au acceptat nici un compromis.




















128 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă