Creat la sfarsitul anului 2003, ca o societate pe actiuni care are ca actionari 27 de banci, Biroul de Credit ar trebui sa faca public macar un clasament al celor mai indatorate judete.

Noi am reusit sa facem acest clasament pe baza datelor statistice ale BNR care, trimestrial, realizeaza un raport numit “Comportamentul financiar al populatiei si al agentilor economici in profil teritorial”. Astfel, potrivit ultimului raport facut la inceputul acestui an, Prahova e in topul judetelor cu cei mai multi restantieri.

In prezent 584.997 de prahoveni au credite contractate la diverse banci, iar suma datoriilor restante catre banci trece de 1,5 milioane euro, o cifra destul de mare avand in vedere ca exista mari sanse ca un anumit procent din aceste datorii sa nu mai fie recuperate niciodata.

Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezinta o baza de date administrata de BNR, in care institutiile de credit isi pun la dispozitie in mod reciproc informatii cum ar fi datele de identificare ale debitorilor, datele despre creditele contractate, suma restanta, perioada de intarziere. Istoricul intarzierilor la plata cuprinde o perioada de 7 ani calculata retroactiv de la data inscrierii.

Toate acestea sunt informatii oferite bancilor, urmand ca, in functie de aceste analize, sa acorde sau nu creditul, decizia finala apartinand fiecarei banci in parte.

Cu restanta mai mare de 30 de zile la plata unei rate, ca urmare a unui litigiu ramas definitiv, unde prin hotarare judecatoreasca s-a dovedit neplata datoriei fie catre o banca, o firma de asigurari sau de telefonie, se poate ajunge pe lista neagra a celor carora li se restrictioneaza accesul la credite.

Si declaratiile false oferite la incheierea unui contract pot sa iti gaseasca un loc pe lista neagra. Dupa eliminarea avansului, adeverinta de salariu va ramane principalul document in baza caruia bancile comerciale se pot hotari daca sa acorde sau nu un credit. Asadar, e de asteptat ca in perioada urmatoare, Inspectoratele Teritoriale de Munca sa fie luate cu asalt, pentru adeverinte de salariu.

Oficialii ITM sustin ca metoda cresterii artificiale a salariilor, in acte, pentru contractarea de credite, este o practica frecventa.