Gabriel Oprea, omul care, potrivt unor surse politice, ar urma sa ii ia locul lui Vasile Blaga la conducerea Ministerului de Interne, a mai detinut aceasta functie intre 22 decembrie 2008 si 13 ianuarie 2009 in timpul guvernarii PDL-PSD. Scurtul sau mandat a fost zguduit de un scandal in interiorul Partidului Social Democrat, al carui membru era pe atunci, dupa ce Oprea a numit la conducerea Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (fosta "doi si un sfert") pe Virgil Ardelean, poreclit "Vulpea". PSD i-a retras sprijinul politic, iar Oprea a demisionat atat din guvern, cat si din partid.

Gabriel OpreaFoto: AGERPRES

Numirea lui lui Virgil Ardelean la sefia DGIPI

Pe 9 ianuarie 2009, Virgil Ardelean a fost numit de catre Gabriel Oprea noul sef al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI). Virgil Ardelean, poreclit "Vulpea" a mai indeplinit functia de sef al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, fosta UM 0215 (fosta "doi si un sfert"), din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si in perioada 1998-2007.

Ardelean a demisionat la data de 20 iulie 2006 in urma scandalului declansat de disparitia sirianului Omar Hayssam, acuzat de terorism. Tot atunci au mai demisionat directorul SRI, Radu Timofte si directorul SIE, Gheorghe Fulga. Dar spre deosebire de ceilalti doi, chestorului Ardelean nu i-a fost semnata demisia de catre premierul Calin Popescu-Tariceanu. El si-a inaintat demisia pentru a doua oara in aprilie 2007, la investirea noului ministru de Interne, Cristian David. Demisia i-a fost aprobata la inceputul lunii mai 2007.

Numirea lui Ardelean la conducerea DGIPI a fost insotita si de numirea a patru secretari de stat in MAI. "Stiu ca modificarile in MAI vor starni numeroase reactii, in functie de multiple interese. In MAI nu se va face politica de partid, de grup sau politica lui Oprea, ci doar politica interesului national al Romaniei. Numirile in functiile de secretar de stat au fost facute pe criteriul politic. Dar s-a tinut cont, in primul rand, de experienta profesionala, de probitatea morala a celor care vor ocupa aceste posturi, cat si de performantele politice ale organizatiilor lor. Toti cei numiti sunt profesionisti si oameni cu experienta. In privinta celorlalte persoane neangajate politic, numite in structurile de comanda ale MAI, am avut in vedere un singur criteriu: calitatile exclusiv profesionale care le-au validat activitatea. De exemplu [...] chestorul general de politie Virgil Ardelean, o persoana a carui profesionalism niciodata nu a fost pus la indoiala. Dovada faptul ca a condus DGIPI timp de noua ani, sub diferite guverne, indiferent de coloratura politica", declara Oprea.

Printre numirile celor patru secretari de stat se afla si fostul director in cadrul CJ Vrancea, Catalin Vrabie. Potrivit unor surse, acesta a fost impus de catre tabara Mitrea-Oprisan, fiind cunoscut ca un apropiat fidel al baronului de Vrancea.

Catalin Vrabie a candidat la alegerile parlamentare din 2008 dar, la redistribuirea voturilor, a pierdut fotoliul de deputat. Conform acelorasi surse, numirea in functia de secretar de stat este o compensare pe care Marian Oprisan i-a acordat-o protejatului sau.

Numirea lui Virgil Ardelean la sefia DGIPI ar avea legatura tot cu gruparea Oprisan-Mitrea. Conform surselor HotNews.ro, Marian Oprisan si Miron Mitrea l-ar fi sfatuit pe Gabriel Oprea sa-l nominalizeze pe Ardelean la sefia DGIPI. Aceleasi surse sustin ca nominalizarea lui Ardelean are la baza un prieten cu influenta, cunoscut si apropiat si lui Oprisan.

"Politia si politica din unele orase sunt in conexiune cu grupuri de interese, aceasta fiind una dintre semnificatiile luptei impotriva generalului Virgil Ardelean. Cu generalul Ardelean la interne, in functie de control intern, interlopii politicii nu ar fi reusit sa-si promoveze in functii de conducere, mai ales la inspectoratele judetene, politisti corupti sau afiliati unor grupuri de interese", scria Vasile Dancu dupa episodul Oprea.

Scandal in PSD - Oprea demisioneaza de la MAI si din partid

Numirea lui Virgil Ardelean la sefia DGIPI a iscat un scandal in interiorul PSD care pe 12 ianuarie 2009 prin decizia biroului executiv national ii retrage sprijinul politic si propune excluderea din partid si din functia de ministru de interne. Decizia a fost luata cu o majoritate larga (doar Victor Ponta si Marian Sirbu s-au abtinut). Mai multe detalii despre decapitarea lui Oprea in PSD, aici.

Pe 13 ianuarie Oprea isi prezinta demisia primului-ministru Emil Boc, care o accepta, iar pe 15 ianuarie demisioneaza din PSD.

"Gabriel Oprea a incalcat deliberat mecanismul de numire a secretarilor de stat din partea PSD", declara presedintele de atunci al PSD, Mircea Geoana. La conducerea MAI a venit Liviu Dragnea (20 ianuarie 2009 - 11 februarie 2009) si apoi Dan Nica (11 februarie 2009 - 3 octombrie 2009).

Dupa demisia din MAI si PSD, Oprea a precizat ca nu a acceptat numirea in functii a unor persoane impuse pe alte criterii decat competenta. "Se pare ca am deranjat", a explicat el. "Am vrut sa conduc ministerul, nu vreau sa plimb mapa sau sa fiu un ministru marioneta, un ministru caruia ii dicteaza grupurile de interese. Fata de partid, consider ca mi-am facut datoria in mod exemplar, si o arata rezultatele organizatiei pe care o conduc. Principiul meu a fost ca in Minister nu se va face politica de grup sau politica lui Gabriel Oprea. Se pare ca am deranjat", declara pe atunci Gabriel Oprea.

La o zi dupa ce Oprea a demisionat, Virgil Ardelean a demisonat si el de la conducerea DGIPI, ramanand sef al Directiei Generale Management Operational pana in iunie 2010 cand s-a pensionat.

Gabriel Oprea este Ministrul Apararii Nationale din decembrie 2009 si presedinte al formatiunii politice Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei (UNPR).

Ce este DGIPI

DGIPI este unul dintre cele mai puternice servicii de informatii care centralizeaza date care provin de la politistii din toata tara. Serviciul a fost acuzat de mai multe ori ca a ascultat ilegal telefoane, nu doar ale ofiterilor din MAI, dar si ale unor politicieni sau ziaristi.

Asemenea suspiciuni au existat in cazul Remes, in fosta guvernare, dar si in timpul guvernarii Nastase. Serviciul ar fi fost suspectat ca, sub conducerea lui Virgil Ardelean, ar fi ascultat telefoanele unor baroni locali din PSD.