Ce ne asteapta in anul politic 2016: Doua tipuri de alegeri, un posibil congres, verdictul in dosarul lui Dragnea

de Iulia Rosca     HotNews.ro
Luni, 4 ianuarie 2016, 18:17 Actualitate | Politic

Alegeri
Foto: Agerpres
Anul 2016 va fi marcat de doua serii de alegeri - cele locale, care vor fi avea loc cel mai probabil la inceputul lunii iunie, si cele parlamentare - organizate fie la finalul lui noiembrie fie inceputul lunii decembrie. Terenul pentru anul electoral care tocmai a inceput a fost pregatit in 2015 in Parlament prin adoptarea celor cinci legi electorale - legea partidelor politice, legea finantarii partidelor si a campaniilor, legea alegerilor locale, legea alegerilor parlamentare si controversata lege a votului prin corespondenta, care se va aplica doar la alegerile parlamentare. Este astfel primul an in care romanii din diaspora vor putea vota fara sa stea la coada la sectiile de vot care s-au dovedit a fi prea putine la alegerile prezidentiale din 2014. Va fi un an greu pentru partide - PNL pare ca se pregateste de un congres devansat (in 2014 acesta fusese stabilit pentru 2017) iar PSD asteapta decizia definitva in dosarul Referendumul pentru a vedea ce se intampla cu presedintele Liviu Dragnea.

Vezi mai jos principalele aspecte ale anului politic 2016

* Guvernul Ciolos, misiunea organizarii alegerilor locale si parlamentare

Este a treia oara in istoria post-decembrista cand un guvern tehnocrat organizeaza alegerile, dupa cel condus de Theodor Stolojan (1991-1992) si cel condus de Mugur Isarescu (1999-2000). Misiunea lui Ciolos este cu atat mai grea cu cat cele doua partide mari - PSD si PNL l-au votat in parlament, insa ambele partide au atras atentia ca guvernul trebuie sa organizeze "corect alegerile".

PSD l-a avertizat ca "va sustine guvernul atat timp cat continua masurile economice adoptate de guvernarea noastra, atat timp cat sta deoparte de manevre politice care ar putea duce la destabilizarea sistemului si actului administrativ, atat timp cat avem certitudinea ca acest Guvern va pregati in mod corect si nepartinitor alegerile din 2016. Daca vom avea cea mai mica indoiala ca aceste conditii nu sunt respectate, atunci sprijinul nostru pentru acest guvern va inceta si nu vom ezita niciun moment sa folosim toate mecanismele parlamentare pentru a corecta si, sper sa nu fie nevoie, pentru a concedia Guvernul, daca acesta isi va depasi mandatul dat de Parlament", in timp ce liderii PNL i-au transmis lui Ciolosc ca il vor critica daca acest lucru se impune. "Guvernarea Ciolos va avea misiunea sa organizeze alegeri  locale si parlamentare corecte anul viitor. Corecte inseamna, printre altele, fara utilizarea discretionara si netrasparenta a fondurilor pentru administratiile locale, asa cum s-a intamplat pe vremea domnilor Ponta si Dragnea" a spus Gorghiu pe 17 noiembrie.

* Alegerile locale: legea prevede un singur tur pentru alegerea primarilor - care avantajeaza primarii in functie - si alegerea indirecta a presedintilor si vicepresedintilor de consilii locale si judetene, de catre membrii acestora.

Amintim ca atat parlamentarii PNL cat si deputatul MP Eugen Tomac au depus, in 2015, un proiect de lege pentru revenirea la doua tururi, insa acest lucru se poate intampla abia la urmatoarele alegeri locale, in 2020, daca legea este adoptata.

O alta modificare a legii este faptul ca cetatenii UE pot fi alesi primari.

Consiliile locale si judetene se aleg pe circumscriptii electorale, pe baza scrutinului de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale. Presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, precum si viceprimarii se aleg prin vot indirect de catre consiliile judetene, respectiv consiliile locale.

Textul noii legi a alegerilor locale mai prevede ca, pentru fiecare candidat la functia de primar si lista de candidati pentru consiliul local si pentru consiliul judetean, partidele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa prezinte o lista de sustinatori care trebuie sa cuprinda minimum 1% din numarul total al alegatorilor inscrisi in Registrul electoral si in listele electorale complementare.

La alegerile locale isi pot exercita dreptul de vot cetatenii romani care au implinit 18 ani si numai in comuna, orasul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritoriala a municipiului in care alegatorul isi are domiciliul sau resedinta.

Legea poate fi consultata in intregime aici.

* Alegerile parlamentare: Votul va fi din nou pe liste de partid, reducandu-se astfel numarul de parlamentari fata de cel din 2012, cand a fost in vigoare votul uninominal.

Normele de reprezentare sunt de un deputat la fiecare 73.000 de locuitori si un senator la fiecare 168.000 de locuitori. Aceasta norma inseamna un numar total de 466 de alesi, un numar foarte apropiat de cel din 2008, fata de 588 cati au fost alesi in 2012, mult mai mare insa fata de 300 cat a fost votat la referendumul din 2009.

Astfel, urmeaza sa avem 308 deputati, 134 de senatori, 18 parlamentari ai minoritatilor si 6 parlamentari ai diasporei. Un total de 466 de parlamentari, cu patru mai putini decat in 2008 si cu 122 mai putin decat in 2012, numar ce a reiesit din votul uninominal.

Se pastreaza pragul electoral de 5%, iar pentru aliante se adauga 3% pentru al doilea partid intrat in alianta si cate un procent pentru urmatoarele, fara a se putea depasi 10%. Mai exact, pragul electoral reprezinta numarul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentara care este calculat dupa cum urmeaza: a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel national sau 20% din voturile valabil exprimate in cel putin patru circumscriptii electorale pentru toti competitorii electorali, si b) in cazul aliantelor politice si aliantelor electorale, la pragul de 5% se adauga, pentru al doilea membru al aliantei 3% din voturile valabil exprimate pe intreaga tara si, pentru fiecare membru al aliantei, incepand cu al treilea, cate un singur procent din voturile valabil exprimate in toate circumscriptiile electorale, fara a se putea depasi 10% din aceste voturi.

Legea poate fi consultata in intregime aici

* Legea partidelor: Incepand din 2015, se pot infiinta partide cu cel putin 3 membri. Pe de alta parte, acestea trebuie sa aiba, singure sau in aliante, candidati in 75 de localitati la alegerile locale sau intr-un judet intreg la alegerile parlamentare, altfel vor fi desfiintate, prin asta decurajandu-se partidele locale.

Potrivit Digi 24, anul trecut au fost infiintate 36 de partide noi in urma acestei legi, 26 dintre acestea avand 3 membri fondatori. Alte 25 de dosare asteapta deciziile de la tribunale.

S-a eliminat lista semnaturilor de sustinere (25.000 membri fondatori) din lege. Se reduce numarul de semnaturi necesare pentru inscrierea unui partid in alegeri, pentru toate tipurile de alegeri.

Se instituie mentiunea expresa ca structurile interne ale partidelor pot reprezenta partidul fata de terti la nivel corespunzator, pot deschide conturi in banca si vor raspunde de gestionara acestora.

Desemnarea de candidati, de catre un partid politic, singur sau in alianta, nu se mai raporteaza la doua campanii electorale parlamentare succesive, ci la doua campanii electorale succesive, cu exceptia celei prezidentiale. Un partid politic nu mai poate fi dizolvat, pe cale judecatoreasca, daca nu obtine, la doua alegeri generale succesive un numar de cel putin 50.000 de voturi la nivel national, potrivit proiectului de lege.

Legea poate fi consultata in intregime aici

* Legea finantarii partidelor si a campaniilor: Partidele care au trecut de pragul de 3% vor avea campaniile electorale decontate de la buget.

Daca un partid nu a obtinut minim 3%, Autoritatea Electorala Permanenta ramburseaza numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscriptiei electorale in care acesta a obtinut minimum 3% din voturile valabil exprimate. Cheltuielile nu pot depasi nivelul contributiilor si au limite de 60 de salarii minine brute pentru fiecare candidat la functia de senator sau deputat, la care se adauga 10 de la partid. In cazul alegerilor prezidentiale, limita este de 20.000 de salarii minime brute.

O noua sursa de finantare a partidelor politice o va constitui imprumuturile in bani de la persoanele fizice si juridice. In schimb, in timpul campaniilor electorale contributiile, pot fi depuse de catre candidati sau mandatarul financiar numai din donatii ale persoanelor fizice, din venituri proprii sau din imprumuturi de la persoane fizice sau contractate cu institutii bancare.

Legea a fost trimisa spre reexaminare de presedintele Klaus Iohannis si in urma modifiarilor facutse prevede ca imprumuturile facute partidelor vor trebui restituite in maximum 3 ani, se vor face prin virament bancar si cele care nu sunt restituite in termen sunt considerate donatii.

O alta modificare decisa este in legatura cu donatiile cu sarcina cu privire la imobile cu destinatia de sedii, introducandu-se un termen de doi ani pentru a indeplini sarcina cumpararii unui imobil dintr-o donatie facuta in acest scop. Neindeplinirea termenului atrage dupa sine anularea exceptarii de la plafonare.

Legea poate fi consultata in intregime aici

* Votul prin corespondenta: Adoptata cu cantec in parlament, dupa o serie de proteste ale liberalilor si o motiune de cenzura avand-o ca tema centrala, legea votului prin corespondenta a trecut "ciuntita" prin parlament: se va aplica doar la alegerile parlamentare, nu si la cele prezidentiale din 2019, daca intre timp legea nu se modifica in acest sens. Este pentru prima data cand se implementeaza acest vot pentru romanii din diaspora.

Motivul invcat de PSD pentru care s-a eliminat prevederea legata de alegerile prezidentiale este faptul ca la prezidentiale exista si turul al doilea, ceea ce face procesul mai complicat.

"Legea votului prin corespondenta a fost un obiectiv pe care Presedintele Klaus Iohannis si l-a asumat inca de la inceputul mandatului. Acest act normativ este unul asteptat de intreaga societate si asigura premisele respectarii dreptului fundamental la vot pentru toti romanii, oriunde s-ar afla ei in lume", a declarat Presedintia in comunicatul din 19 noiembrie in care anunta promulgarea legii.

Legea se refera doar la romanii care au domiciliul sau resedinta in afara tarii si presupune o perioada de preinregistrare, care se poate face personal la Ambasada sau Consulat sau prin posta, nu si online.

Textul initial al legii a fost realizat de Autoritatea Electorala Permanenta, dupa ce in cadrul comisiei speciale de cod electoral nu s-au putut pune de acord asupra unui text de lege.

Legea poate fi consultata in intregime aici
:

* O noutate din partea Autoritatii Electorale Permanente: Alegerile si locale vor fi monitorizate electronic pentru a preveni votul ilegal.

* Ce le asteapta pe cele doua mari partide:

PNL: Un foarte posibil congres intre locale si parlamentare si definitivarea in februarie- martie a candidatilor la locale.

Liberalii continua in 2016 procesul fuziunii intre vechiul PNL si PDL, fapt pentru care s-a decis ca in teritoriu, candidatii la locale sa devina liderii filialelor pentru care candideaza.

Dupa alegerile locale, PNL ar putea organiza un congres extraordinar, unde sa se aleaga un presedinte unic. O decizie in acest sens nu a fost luata deocamdata, insa ideea prinde contur in partid.

In ceea ce priveste candidatii la locale, PNL a anuntat ca in decembrie au fost desemnati candidatii care in urmatoarea perioada vor fi testati in sondaje, pana la validarea lor finala.

Printre cei care trebuie sa demonstreze o crestere in sondaje se numara si candidatul la Primaria Capitalei, Cristian Busoi.

PSD: Verdict pentru Liviu Dragnea, anuntarea candidatului la Primaria Capitalei

Liviu Dragnea are pe 29 ianuarie urmatorul termen in dosarul "Referendumul", cand a fost amandat pe 14 decembrie. In acest dosar, presedintele PSD a fost condamnat la un an de inchisoare cu suspendare iar functia de presedinte atarna de decizia definitiva pe care o va completul de cinci de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In ceea ce priveste candidatii, nici PSD nu a definitivat listele de candidati, desi Dragnea spunea ca pe 1 decembrie ar vrea sa prezinte o astfel de lista.

Mai mult, PSD inca nu a anuntat candidatul la Primaria Capitalei. Pe 2 decembrie, Dragnea a declarat intr-o emisiune la RTV, raspunzand la o intrebare, ca senatoarea Gabriela Firea, purtatorul de cuvant al partidului, precum si vicepresedinte si presedinte PSD Ilfov, ar putea fi o varianta buna. "Alegerile pentru Primaria Capitalei sunt extrem de importante. Nu mai sunt joaca", a spus Dragnea atunci.

Un alt nume vehiculat pentru aceasta cursa si luat in considerare intr-un sondaj de opinie a fost cel al Ecaterinei Andronescu, de asemenea senatoare si vicepresedinte PSD.










25611 vizualizari
  • +3 (3 voturi)    
    Dragnea trebuie condamnat cu executare. (Luni, 4 ianuarie 2016, 20:01)

    mircea [anonim]

    Furtul de voturi,înseamnă să furi viitorul României.Se fură mult la alegeri și din această cauză tot mai mulți nu mai merg să voteze,neavând încredere în vot.Dragnea trebuie condamnat cu executare pentru a fi o lecție și pentru alții și pentru recâștigarea încrederii în sistemul electoral.Hoții de voturi au devenit foarte obraznici,multi dintre cei care fac aranjamentele la alegeri au obținut funcții publice importante și din aceste funcții descurajează prezența la vot.Pe lângă morții care au votat,sau furat în țară voturi și de la cei plecați în străinătate,acesta fiind și motivul blocării accesului la vot a celor din străinătate.
  • -1 (1 vot)    
    Scoaterea lui Dragnea din joc e cheia !!! (Marţi, 5 ianuarie 2016, 9:31)

    andreesanu [utilizator]

    Numai scoaterea lui Dragnea din joc ii poate asigura
    ADUNATURII zisa PNL o majoritate parlamentara !!!.
    Uite asa v-a face politica justitia romana, orcum era inrigimentata politic ,dar nu la vedere.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version