Romania a comunicat deja Comisiei Europene ca poate sa primeasca 1.785 de refugiati, dupa mai multe discutii succesive in Consiliul European, in perioada martie - iulie 2015, a anuntat luni presedintele Klaus Iohannis, intr-o conferinta de presa sustinuta la Palatul Cotroceni. Seful statului a subliniat faptul ca Romania a optat, in discutiile din Consiliul European, pentru cote voluntare de refugiati, respingand varianta cotelor obligatorii. "Nu este cazul sa reactionam isteric, la fel cum nu este cazul sa ne aratam latura xenofoba. Trebuie sa fim solidari cu statele UE, insa in continuare cred ca trebuie pastrate cotele voluntare. Cotele impuse nu sunt o solutie. Am convocat CSAT pentru data de 17 septembrie. Acest punct de vedere il voi prezenta si in Consiliul European, la mijlocul lunii octombrie. Voi tine cont de datele prezentate de Guvern, insa datele preliminare ne arata ca suntem indreptatiti sa mentinem cotele voluntare. Uniunea Europeana nu a prezentat niciun fel de date. Cifrele aparute (privind cotele de refugiati - n.red.) sunt speculatii jurnalistice. In Romania vor veni 1.785 de refugiati pentru ca atatea locuri de cazare sunt disponibile. Mai mult, nu. Nu este vorba numai de cazare, ci si de integrarea in societate. Si aici complicatia e mult mai mare. Nu ar fi greu sa transformam o veche cazarma in centru de primire. Romania nu are capacitatea sa ii integreze pe acesti refugiati in societate. Atat putem face acum."
Seful statului a subliniat faptul ca "De data asta, faptul ca Romania nu este membra Schengen a fost un avantaj. Nimeni nu a putut sa intre in Romania printr-o frontiera nesupravegheata. Romania nu este membra Schengen si atunci nimeni nu poate sa intre in tara pentru ca asa doreste. La noi nu se va intampla ce s-a intamplat la unii vecini, sa ne trezim cu oameni in tara. Asa ceva pot sa exclud."
Cele mai importante declaratii ale sefului statului:
Astazi am promulgat Codul Fiscal.
Foarte multa lume s-a intrebat de ce am retrimis Codul Fiscal in Parlament. Au fost doua motive: primul - nu avusese loc o dezbatere publica la nivelul Codului Fiscal. Este nevoie de o dezbatere aprofundata la care participa toti actorii implicati. In Parlament, o astfel de dezbatere nu avusese loc. In societatea civila se dezbatuse foarte putin Codul Fiscal, inainte de prima aprobare.
Dezbaterea care a avut loc dupa retrimitere a fost pe masura asteptarilor.
Al doilea motiv pentru care am retrimis Codul: legat de ceea ce am putea sa numim responsabilitate. Am vrut sa se analizeze foarte bine si sa se ajunga la varianta potrivita. Prea multe masuri de relaxare fiscala dintr-o data mi s-au parut nepotrivite. Nu am considerat ca este treaba mea ca presedinte sa spun ce masuri trebuie sa ramana. De aceea nu am aparut in aceasta dezbatere si nu am exprimat punctul meu de vedere, am vrut ca acest lucru sa il faca specialistii, ceea ce s-a si intamplat.
Sunt foarte multumit de modul cum a decurs dezbaterea publica, inclusiv intre partide si votul final.
A doua tema - migratia
Cred ca este bine sa relatez putin discutiile din Consiliul European. Au avut loc mai multe discutii succesive in Consiliu. Prima in luna martie, un fel de discutie de explorare. CE a vrut sa vada care este opinia fiecarui stat membru.
Atunci am prezentat opinia Romaniei: e nevoie de solidaritate, dar e mai bine ca fiecare stat membru sa stabileasca singur cati refugiati poate sa primeasca - eu am optat pentru cote voluntare.
In luna aprilie s-a reluat discutia la solicitarea Italiei, mai aprinsa de data aceasta. Am optat din nou pentru cote voluntare.
In iunie s-a discutat de cote obligatorii, eu nu am fost de acord. Si alte state membre au fost impotriva. S-a ajuns la concluzia ca ele nu pot fi acceptate in acel moment.
S-a ajuns la urmatorul acord: fiecare stat sa stabileasca si sa comunice cati refugiati poate sa primeasca. Romania a anuntat ca poate sa primeasca 1.785 de refugiati.
In Romania nu exista niciun fel de presiune a unui val migrationist. Nu avem un aflux de refugiati. Nu se constata o crestere a numarului in Romania, sunt fluctuatii foarte mici.
Fenomenul este important pentru noi pentru ca suntem in Uniunea Europeana. Putem sa tratam chestiunea in solidaritate cu tarile unde exista un numar mare de refugiati.
Nu este cazul sa reactionam isteric, la fel cum nu este cazul sa ne aratam latura xenofoba.
Trebuie sa fim solidari cu statele UE, insa in continuare cred ca trebuie pastrate cotele voluntare. Cotele impuse nu sunt o solutie.
Am convocat CSAT pentru data de 17 septembrie. Acest punct de vedere il voi prezenta si in Consiliiul European la mijlocul lunii octombrie. Voi tine cont de datele prezentate de Guvern, insa datele preliminare ne arata ca suntem indreptatiti sa mentinem cotele voluntare.
Uniunea Europeana nu a prezentat niciun fel de date. Cifrele aparute sunt speculatii jurnalistice.
In Romania vor veni 1.785 de refugiatipentru ca atatea locuri de cazare sunt disponibile. Mai mult, nu.
Nu este vorba numai de cazare, ci si de integrarea in societate. Si aici complicatia e mult mai mare. Nu ar fi greu sa transformam o veche cazarma in centru de primire. Romania nu are capacitatea sa ii integreze pe acesti refugiati in societate. Atat putem face acum.
Romania nu este membra Schengen si atunci nimeni nu poate sa intre in tara pentru ca asa doreste. La noi nu se va intampla ce s-a intamplat la unii vecini, sa ne trezim cu oameni in tara. Asa ceva pot sa exclud.
De data asta, faptul ca Romania nu este membra Schengen a fost un avantaj. Nimeni nu a putut sa intre in Romania printr-o frontiera nesupravegheata.
Voi include in sedinta CSAT o analiza a dosarului Schengen privind Romania.
Constitutia se discuta si se modifica intr-o perioada de calm electoral. Asta inseamna dupa alegerile de anul urmator, nu inainte. Discutia pe Constitutie, cu mare placere, dupa anul 2016.
Intrebat despre demisia lui Victor Ponta: Nu mi-am schimbat parerea si astept sa se intample la un moment dat. Exista un dialog, mai institutional, mai rar, dar am discutat chestiunile importante.
Schimbarea Guvernului se poate produce doar daca primul ministru renunta la mandat sau opozitia reuseste sa vina cu o motiune de cenzura care reuseste. Nici una, nici alta, nu implica presedintele.
Intrebat despre cetateanul roman rapit in Burkina Faso: Statul roman trateaza cu maxima atentie acest caz. Personal, am trimis un delegat in celula de criza. Stiu in ce stadiu sunt actiunile, sunt actiuni conforme cu manualul. Trebuie sa intelegeti ca aceste actiuni au succes daca nu se face foarte multa publicitate.
Intrebat despre mutarea in resedinta prezidentiala: Nu am avut si nu am cerinte extravagante, dar am cerut sa fie zugravita casa, SPP-ul a cerut sa fie consolidata o parte din cladire care este un fel de adapost. Cereri extravagante nu obisnuiesc sa am.
Despre colaborarea putere-opozitie: A fost o initiativa laudabila. Dar am mai spus, partidele trebuie sa se profileze, ori asta nu se poate lucrand impreuna.
Partidele, in aceasta sesiune parlamentara, doresc sa abordeze cu toata forta aceasta lege a votului prin corespondenta. Este o promisiune pe care au facut-o toate partidele. Sa pofteasca la treaba.
18
22
