Ministrul Dezvoltarii Regionale, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, ca asteapta cu interes decizia instantei de vineri, aratand ca in cazul unei decizii nefavorabile renunta la functii, dar ca spera sa fie o hotarare pozitiva pentru el, relateaza Mediafax.
Intrebat ce asteapta de la ziua de vineri (cand urmeaza sa fie dat verdictul in cazul procesului sau in dosarul referendumului - n.r.), Dragnea a spus: "In ceea ce priveste ziua de vineri, o astept si eu asa cum o asteptati si dumneavoastra, cu sentimente diferite. Asa cum doi ani si ceva m-am abtinut de la comentarii, asa o sa fac si pana vineri. Astept cu interes".
Intrebat ce va face cu functiile pe care le detine in cazul in care decizia ii va fi nefavorabila, Dragnea a spus ca acestea "nu o sa mai fie".
"Stiti foarte bine raspunsul la intrebarea asta. Nu o sa mai fie (functiile - n.r.). E normal. Sa speram totusi ca nu o sa fie cazul, eu sper sa fie o sentinta buna pentru mine si pentru adevar", a adaugat Dragnea.
Instanta suprema a amanat in urma cu o saptamana, pentru 15 mai, pronuntarea sentintei in dosarul in care ministrul Liviu Dragnea si alte peste 70 de persoane sunt judecati pentru fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a incheiat in 22 aprilie discutiile in dosarul privind fraude la referendumul din 2012 si a stabilit sa pronunte sentinta in 6 mai in aceasta cauza, care se judeca de aproape un an si sase luni.
Miercuri, judecatorii instantei supreme au amanat pana in 15 mai pronuntarea deciziei in acest dosar, care nu va fi definitiva, ci va putea fi contestata la Completul de cinci judecatori al ICCJ.
Ministrul Dezvoltarii si Administratiei, Liviu Dragnea, spunea, in 5 mai, ca are emotii, dar este "absolut convins" de nevinovatia sa si crede ca nici instanta nu a identificat "vreo proba serioasa", ci doar afirmatii si deductii.
Intrebat ce va face daca va fi condamnat, Liviu Dragnea a spus: "Stiti bine ce voi face, numai ca n-am vrut sa raspund niciodata la intrebarea asta din superstitie. Raspunsul e inclus in intrebare, stiti bine ce voi face".
Acuzarea a cerut instantei, la ultimul termen de judecata, condamnarea lui Liviu Dragnea la o pedeapsa cu executare, fara a mentiona si cuantumul pedepsei.
In ultimul cuvant in fata judecatorilor, Liviu Dragnea a spus ca, in opinia sa, acuzatiile care i-au fost aduse "pleaca de la o premisa gresita si periculoasa pentru Romania".
"Nimeni nu va mai indrazni sa cheme cetatenii la vot, in vreme ce aceasta prezenta la vot reprezinta un folos pentru democratie. Sustin nevinovatia, am credinta ca actiunile mele au respectat legile tarii, am adus argumente si probe pentru a fi achitat", a afirmat Dragnea, care a precizat ca spera sa fie achitat.
Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie 2013 dosarul "Frauda la referendum", in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a inceput in 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".
Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.
"Infractiunile retinute in sarcina persoanelor implicate in desfasurarea procesului de votare - presedinti si membri ai sectiilor de votare - au constat in principal in aceea ca ei si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, inlesnind falsificarea listelor electorale (atat liste permanente cat si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau in Romania la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea in urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. In acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.
De-a lungul procesului, au fost audiati premierul Victor Ponta, ministrul Apararii, Mircea Dusa, fostul ministru al Energiei Constantin Nita, primarul sectorului 3, Robert Negoita, presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, si mai multi coordonatori judeteni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.
0
6
