Senatorii din Comisia juridica au decis, marti, ca un mandat de interceptare privind securitatea nationala poate fi emis pentru o perioada de cel mult sase luni, aprecierea duratei revenind judecatorului, a declarat presedintele Comisiei, Tudor Chiuariu, potrivit Mediafax.
Membrii Comisiei au dezbatut si au facut amendamente la proiectul de lege pentru punerea in aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale.
"Ce am incercat sa facem prin textele adoptate, e ca aprecierea asupra circumstantelor concrete ale fiecarei cauze si implicit asupra duratei unor astfel de mandate, sa fie evaluata o data de procurorul care face propunerea, cand este sesizat de organismele abilitate, si - mai important decat atat, garantia suprema - la aprecierea judecatorul care emite un astfel de mandat. Am considerat ca este necesar sa lasam judecatorul sa aprecieze concret, in fiecare caz, care este durata optima a unui astfel de mandat", a aratat senatorul.
Potrivit lui Chiuariu, aceasta solutie vine sa raspunda ambelor obiective - atat protejarii drepturilor si libertatilor cetatenilor, cat si eficientei actiunilor in ce priveste securitatea nationala.
Tudor Chiuariu a precizat ca termenul poate fi prelungit cu perioada pe care o considera potrivita judecatorul, dar nu mai mult de trei luni. La expirarea unei perioade de trei luni, procurorul va trebui sa faca o noua cerere pentru o noua prelungire. Perioada maxima in care poate fi prelungit un mandat de interceptare a ramas de doi ani.
Intrebat cine autorizeaza mandatul de interceptare, presedintele Comisiei juridice a explicat ca lucratorii din cadrul SRI trebuie sa faca o cerere catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care e analizata de catre procurorul general sau de catre procurori anume desemnati. Procurorul general face o cerere in acest sens catre presedintele ICCJ care este analizata de catre acesta sau de catre judecatori anume desemnati de acesta.
"Deci numai instanta judecatoreasca, numai un judecator independent si impartial va decide asupra acestor lucruri", a afirmat senatorul liberal.
"Daca SRI cere, nu inseamna ca procurorul va cere la randul lui judecatorului, ci va aprecia asupra elementelor care ii sunt furnizate si pe care isi bazeaza cererea. (...) Exact asta e procedura. Exista doua filtre - procurorul care apreciaza asupra elementelor care ii sunt prezentate de catre reprezentantii SRI si judecatorul care apreciaza asupra cererii procurorului care se bazeaza pe aceste date. Astfel, daca procurorul general considera nejustificata cererea de autorizare, nu o mai trimite instantei", a mai subliniat Tudor Chiuariu.
Procurorul general si presedintele ICCJ decid mandatele pe siguranta nationala
Modificarile propuse pentru Legea sigurantei nationale vizeaza eliminarea posibilitatii ca procurorul simplu sa emita mandat de interceptare si alte activitati de culegere de informatii, aceasta sarcina ramanand in atributia presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Mai exact, in actuala forma a Legii sigurantei nationale se prevede ca, in cazul care sunt constatate activitati care ar constitui amenintari la adresa sigurantei nationale, organele cu atributii in domeniul sigurantei nationale pot cere procurorilor, anume desemnati de catre procurorul general,autorizarea interceptarilor si a altor activitati informative. Solicitarea pentru autorizarea activitatilor specifice trebuie sa cuprinda "date sau indicii" din care sa rezulte existenta unei amenintari la adresa sigurantei nationale.
In forma propusa pentru modificare propunerea de autorizare se inainteaza procurorului general de pe langa ICCJ, care examineaza solicitarea sub "aspectul legalitatii si temeiniciei", in termen de 24 de ore, ori in cazurile urgente de catre procurori anume desemnati de procurorul general.
Ulterior, procurorul general poate solicita presedintelui ICCJ autorizarea interceptarii, daca apreciaza intemeiata solicitarea ori in caz contrar respinge propunerea de interceptare printr-o ordonanta motivata.
In cazul in care propunerea de interceptare este inaintata presedintelui ICCJ, aceasta este examinata de urgenta in camera de consiliu de catre unul din judecatorii anume desemnati de presedintele ICCJ.
Totodata, propunerea de autorizare inaintata procurorului general trebuie sa cuprinda "date sau informatii" din care sa rezulte existenta unei amenintari la adresa securitatii nationale, "prin prezentarea faptelor si circumstantelor pe care se intemeiaza propunerea".
In plus, spre deosebire de actuala forma a legii, propunerea de autorizare a interceptarii si altor activitati specifice trebuie sa contina "numele si functia persoanei care formuleaza propunerea", dar si "motivatia pentru care se impun activitati specifice".
HotNews.ro a mai scris recent ca una din mizele bataliei pentru Parchetul Generaleste faptul ca viitorul procuror-sef cunoaste, potrivit legii, toate avizele de interceptare pe siguranta nationala cerute de SRI. (Art. 13 din Legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei).
In luna noiembrie a anului trecut, HotNews.ro atragea atentia ca guvernul Ponta este pe cale sa limiteze drastic atributiile SRI si posibilitatea serviciului de a valorifica in instanta, ca probe, informatii care privesc marea coruptie. Modificarile operate la legea sigurantei nationale, daca vor intra in vigoare, vor avea ca efect si compromiterea unor dosare de coruptie deja incepute in temeiul unor mandate pe siguranta nationala, au declarat surse guvernamentale pentru HotNews.ro.
Un prim efect al adoptarii acestei modificari la legea de punere in aplicare a Codului Penal si implicit la legea sigurantei nationale este ca informatii cheie obtinute de SRI in baza mandatelor de siguranta nationala nu vor mai putea fi folosite in instanta daca vizeaza, de pilda, fapte de coruptie. Faptele de coruptie nu sunt considerate prin lege amenintare la siguranta nationala, doar in strategia de aparare a tarii adoptata de CSAT. Or, legea bate strategia, care este mai degraba un document programatic, de politica a statului, fara forta juridica.
Un alt doilea efect al legii ar fi ca numeroase dosare deschise deja in baza mandatelor de siguranta nationala vor fi compromise. In primul rand ca articolul vizeaza modificarea legii sigurantei nationale, si va deveni operabila din clipa publicarii in Monitorul Oficial. Apoi, in 2014 va intra in vigoare oricum legea de aplicare a noului Cod Penal. In penal este singurul domeniu in care legile retroactiveaza daca sunt favorabile inculpatilor. Altfel spus, numeroase mari dosare de coruptie deschise in trecut in baza unor mandate de siguranta nationala vor fi inchise deoarece probele culese de SRI in baza unor mandate de siguranta nationala vor fi anulate in instanta.
Planul de preluare a controlului asupra serviciilor de informatii a fost enuntat inca din vara de politicieni liberali (vezi interceptarile din dosarul Curentul si Motorul).
0
0
