Guvernul Ponta este pe cale sa limiteze drastic atributiile SRI si posibilitatea serviciului de a valorifica in instanta, ca probe, informatii care privesc marea coruptie. Modificarile operate la legea sigurantei nationale, daca vor intra in vigoare, vor avea ca efect si compromiterea unor dosare de coruptie deja incepute in temeiul unor mandate pe siguranta nationala, au declarat surse guvernamentale pentru HotNews.ro. Guvernul intentioneaza sa modifice legea privind punerea in aplicare a Noului Cod penal, adoptat la inceputul lunii noiembrie, prin care modifica si alte legi, cum e legea sigurantei.

Mona PivniceruFoto: AGERPRES
  • Modificarea cheie prevede, in esenta, ca informatiile obtinute pe mandate de siguranta nationala pot fi utilizate ca proba in instanta doar in cadrul dosarelor care vizeaza infractiuni la adresa securitatii nationale. Modificarea, initiata de Ministerul Justitiei, se afla in prezent pe circuitul guvernamental al avizarii.

Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 757, din 12 noiembrie 2012, dupa ce a fost adoptata, in 3 octombrie, de Camera Deputatilor, forul decizional, cu 215 voturi "pentru", 3 "impotriva" si 17 abtineri.

Legea va intra in vigoare la 1 februarie 2014, data la care va intra in vigoare si noul Cod Penal. La sfarsitul lunii septembrie, Ministerul Justitiei anunta ca la data mentionata vor intra in vigoare Noul Cod penal si Noul Cod de procedura penala, precum si alte acte normative din domeniu. (Vezi detalii pe avocatnet.ro)

La nici o luna de la publicarea in Monitorul Oficial, Ministerul Justitiei intentioneaza sa modifice legea de punere in aplicare a Codului de Procedura penala. Astfel, Titlul II al legii cuprinde "Dispozitii privind modificarea si completareea unor acte normative care cuprind dispozitii procesuale penale".

Potrivit surselor HotNews.ro, Ministerul justitiei propune introducerea urmatorului articol:

  • Art. 28 Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 7 august 1991, se modifică şi se completează după cum urmează:
  • Art.12/9- (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit art.61 din Codul de procedură penală, cu declasificarea, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art. 125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale.

Tradusa, In esenta, aceasta modificare suna cam asa: informatiile obtinute pe mandate de siguranta nationala pot fi utilizate ca proba in instanta doar in cadrul dosarelor care vizeaza infractiuni la adresa securitatii nationale. Informatiile care vizeaza acte de coruptie, crima organizata, criminalitate cibernetica si alte fapte de drept comun nu vor putea fi utilizate in dosare drept probe daca au fost obtinute in baza mandatului de siguranta nationala. Or, potrivit specialistilor consultati de Hotnews.ro, numeroase dosare de mare coruptie s-au constituit in baza unor interceptari realizate pe baza unor mandate de siguranta nationala.

Un prim efect al adoptarii acestei modificari la legea de punere in aplicare a Codului Penal si implicit la legea sigurantei nationale este ca informatii cheie obtinute de SRI in baza mandatelor de siguranta nationala nu vor mai putea fi folosite in instanta daca vizeaza, de pilda, fapte de coruptie. Faptele de coruptie nu sunt considerate prin lege amenintare la siguranta nationala, doar in strategia de aparare a tarii adoptata de CSAT. Or, legea bate strategia, care este mai degraba un document programatic, de politica a statului, fara forta juridica.

Un alt doilea efect al legii ar fi ca numeroase dosare deschise deja in baza mandatelor de siguranta nationala vor fi compromise. In primul rand ca articolul vizeaza modificarea legii sigurantei nationale, si va deveni operabila din clipa publicarii in Monitorul Oficial. Apoi, in 2014 va intra in vigoare oricum legea de aplicare a noului Cod Penal. In penal este singurul domeniu in care legile retroactiveaza daca sunt favorabile inculpatilor. Altfel spus, numeroase mari dosare de coruptie deschise in trecut in baza unor mandate de siguranta nationala vor fi inchise deoarece probele culese de SRI in baza unor mandate de siguranta nationala vor fi anulate in instanta.

Planul de preluare a controlului asupra serviciilor de informatii a fost enuntat inca din vara de politicieni liberali (vezi interceptarile din dosarul Curentul si Motorul) si de Vocea Rusiei.

Background

Vocea Rusiei, Valentin Mandrasescu (24.08.2012): "Dacă se va reuşi păstrarea majorităţii parlamentare, USL ar putea recurge la modificarea legilor care vizează activitatea unor instituţii importante: DNA, Parchet şi CCR. Este probabil ca pe lista de priorităţi să fie incluse Legea Audiovizualului (echipa mediatică are nevoie de spaţiu de manevră) şi Legea Siguranţei Naţionale. Atât SIE cât şi SRI pot deveni ţintele unor anchete parlamentare." (Vezi detalii aici)

Curentul si Motorul (11.07.2012) "Un politician liberal ii explica simplu unui procuror ca, daca nu au control pe curent (informatii) motorul (DNA, parchet) nu merge. Concluzia logica: trebuie sa puna mana pe amandoua. (...) Curentul si motorul - aceasta este limbajul codificat al borfasilor hotarati sa ia justitia sub stapanire." (Vezi detalii aici)