Mai multe amendamente la Legea sigurantei nationale schimba mecanismul interceptarilor

de R.M.     HotNews.ro
Vineri, 29 martie 2013, 15:44 Actualitate | Esenţial

Amendamentele la Legea sigurantei nationale, prin care se modifica mecanismul de realizare a interceptarilor pe mandat de siguranta nationala, avizate in CSAT, au ajuns in Parlament direct in Comisia pentru drepturile omului, care si le-a asumat ca initiator, scrie Mediafax. HotNews.ro a scris recent ca una din mizele bataliei pentru Parchetul General este faptul ca viitorul procuror-sef cunoaste, potrivit legii, toate avizele de interceptare pe siguranta nationala cerute de SRI.

Ministerul Justitiei (MJ) a initiat un proiect prin care sunt corectate o serie de necorelari din legile care stabilesc sanctiuni penale, in completarea legii de aplicare a Codului de procedura penala, fiind operate unele modificari inclusiv asupra Legii sigurantei nationale. In paralel, insa, MJ a propus o serie de amendamente la aceeasi lege, fiind prevazute intr-o anexa la proiect in care este modificat mecanismul care face posibila interceptarea convorbirilor pe mandat de siguranta nationala.

Potrivit unor surse oficiale contactate de MEDIAFAX, anexa cu amendamentele care privesc Legea sigurantei nationale si modifica mecanismul interceptarilor ar fi facut obiectul unui aviz al CSAT. Mai mult, despre unele reglementari propuse se face referire intr-un aviz al CSM, dar aceste prevederi nu au fost inaintate in mod oficial Parlamentului. Ele au devenit, insa, amendamente asumate ca initiator, in 18 martie, de catre Comisia pentru drepturile omului din Senat, care a inaintat aviz favorabil Comisiei juridice, unde urmeaza sa fie dezbatute si votate saptamana viitoare.

Procurorul general si presedintele ICCJ decid mandatele pe siguranta nationala

Modificarile propuse pentru Legea sigurantei nationale vizeaza eliminarea posibilitatii ca procurorul simplu sa emita mandat de interceptare si alte activitati de culegere de informatii, aceasta sarcina ramanand in atributia presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Mai exact, in actuala forma a Legii sigurantei nationale se prevede ca, in cazul care sunt constatate activitati care ar constitui amenintari la adresa sigurantei nationale, organele cu atributii in domeniul sigurantei nationale pot cere procurorilor, anume desemnati de catre procurorul general, autorizarea interceptarilor si a altor activitati informative. Solicitarea pentru autorizarea activitatilor specifice trebuie sa cuprinda "date sau indicii" din care sa rezulte existenta unei amenintari la adresa sigurantei nationale.

In forma propusa pentru modificare propunerea de autorizare se inainteaza procurorului general de pe langa ICCJ, care examineaza solicitarea sub "aspectul legalitatii si temeiniciei", in termen de 24 de ore, ori in cazurile urgente de catre procurori anume desemnati de procurorul general.

Ulterior, procurorul general poate solicita presedintelui ICCJ autorizarea interceptarii, daca apreciaza intemeiata solicitarea ori in caz contrar respinge propunerea de interceptare printr-o ordonanta motivata.

In cazul in care propunerea de interceptare este inaintata presedintelui ICCJ, aceasta este examinata de urgenta in camera de consiliu de catre unul din judecatorii anume desemnati de presedintele ICCJ.

Totodata, propunerea de autorizare inaintata procurorului general trebuie sa cuprinda "date sau informatii" din care sa rezulte existenta unei amenintari la adresa securitatii nationale, "prin prezentarea faptelor si circumstantelor pe care se intemeiaza propunerea".

In plus, spre deosebire de actuala forma a legii, propunerea de autorizare a interceptarii si altor activitati specifice trebuie sa contina "numele si functia persoanei care formuleaza propunerea", dar si "motivatia pentru care se impun activitati specifice".

Interceptarile, posibile cel mult doi ani de zile; pot fi facute 48 de ore doar cu acceptul procurorului


O alta modificare instituie un termen maximal pe care se pot desfasura interceptarile sau alte activitati specifice de doi ani de zile, dar se mentine durata mandatului initial de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire cu cate 3 luni de zile. "Activitatile specifice inceteaza inainte de expirarea duratei pentru care au fost autorizate, indata ce au incetat motivele care le-au justificat", mai mentioneaza textul propus.

Cu toate acestea, interceptarile si alte activitati specifice sunt posibile fara acceptul judecatorului, ci doar cu aprobarea procurorului, pentru 48 de ore, "atunci cand intarzierea obtinerii autorizarii ar prejudicia grav finalitatea activitatilor specifice necesare". Ulterior, solicitarea autorizarii trebuie facuta "de indata ce exista posibilitatea", dar nu mai tarziu de expirarea termenului de 48 de ore. In acest caz, judecatorul poate aprecia faptul ca interceptarea sau activitatile specifice nu s-au justificat si poate dispune distrugerea materialelor obtinute, urmand ca o copie a procesului-verbal de distrugere sa-i fie inaintata.

In forma actuala a legii, interceptarea si alte activitati specifice pentru 48 de ore sunt posibile fara acceptul procurorului, ci doar prin initiativa organelor cu atributii in securitatea nationala. Ulterior, este solicitata autorizarea din partea procurorului de indata ce exista posibilitatea, dar nu mai tarziu de 48 de ore.

De asemenea, intre propunerile de modificare a Legii sigurantei sunt instituite o serie de garantii in cazul interceptarilor sau al altor activitati specifice.

"Organele care pun in executare activitatile autorizate sunt obligate sa le intrerupa de indata atunci cand temeiurile care le-au justificat au incetat si sa il informeze despre acestea pe procurorul general de pe langa ICCJ", iar procurorul general informeaza ICCJ cu privire la intreruperea activitatilor autorizate. De asemenea, aceleasi organe au obligatia sa informeze in scris procurorul general despre rezultatul activitatilor autorizate prin mandat si despre masurile luate.

O alta prevedere propusa face referire la faptul ca in situatia in care datele si informatiile de interes pentru securitatea nationala, obtinute prin autorizare, indica pregatirea sau savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala acestea sunt inainte organelor de urmarire penala.

Totodata, textele propuse instituie obligativitatea institutiilor care desfasoara activitati specifice care restrang drepturile unei persoane de a o informa cu privire la acest lucru daca datele si informatiile rezultate nu sunt suficiente pentru sesizarea organelor penale sau continuarea activitatilor informative. Notificarea persoanei nu se poate face daca "ar putea conduce la periclitarea indeplinirii atributiilor de serviciu ale organelor de stat in domeniul securitatii nationale, prin dezvaluirea unor surse ale acestora, inclusiv ale serviciilor de securitate si informatii ale altor state; informatiile sunt necesare pentru apararea securitatii nationale; furnizarea informatiilor aduce atingere drepturilor si libertatilor unor terte persoane sau furnizarea informatiilor ar putea duce la deconspirarea metodelor si mijloacelor, inclusiv tehnicile speciale de investigare, utilizate de organele de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale".

Cum se diferentiaza interceptarile


Amendamentele propuse pentru Legea sigurantei nationale instituie o diferenta intre activitatile specifice pentru care este necesara autorizarea judecatorului - care presupun restrangerea unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului - si cele pentru care pot fi realizate acte la solicitarea organelor cu atributii in domeniul securitatii.

Acestea din urma presupun: "solicitarea si obtinerea de obiecte, inscrisuri sau relatii oficiale de al autoritati sau institutii publice sau de la persoane juridice de drept privat ori de la persoane fizice; consultarea de specialisti ori experti; primirea de sesizari sau note de relatii; fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice ori constatari personale, cu privire la activitati publice desfasurate in locuri publice, daca nu este efectuata sistematic; obtinerea datelor generale sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul acestora, si retinute de catre acestia potrivit legii".

Pe de alta parte, activitatile care presupun restrangerea unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului privesc: "interceptarea si inregistrarea comunicatiilor electronice, efectuate sub orice forma; cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri pentru a caror obtinere este necesar accesul intr-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informatiilor pe care acesta le contine, cat si inregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase din orice procedee; instalarea de obiecte, intretinerea si ridicarea acestora din locurile in care au fost depuse, supravegherea prin fotografiere, filmare, ori alte miloace tehnice ori constatari personale, efectuate sistematic in locuri publice sau efectute in orice mod in locuri private; localizarea, urmarirea si obtinerea de informatii prin GPS sau alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor postale, ridicarea si repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informatiilor pe care acestea le contin, cat si inregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee; obtinerea de informatii prin tranzactiile financiare sau datele financiare ale unei persoane".

Autorizarea interceptarilor de catre procurori, propusa pentru abrogare, declarata constitutionala


In cadrul motivarii formulate pentru adoptarea amendamentelor la Legea sigurantei nationale se face referire la o serie de decizii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, in spete care au vizat Romania, dar si alte state. Astfel, se precizeaza ca legislatia in vigoare a facut posibila, potrivit CEDO, incalcarea unor drepturi si libertati fundamentale, respectiv a articolului 8 al Conventiei. "Executarea acestei hotarari (a CEDO - n.r.) prin adoptarea masurilor generale necesare este monitorizata de Comitetul Ministrilor incepand din martie 2008. Modificarile propuse vin sa raspunda, punctual si exclusiv problemelor legate de respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in desfasurarea activitatilor de informatii", se arata in motivare.

Cu toate acestea, Curtea Constitutionala a decis in noiembrie 2006 in urma unei sesizari ridicata in cadrul unui proces penal ca mecanismul prin care procurorul autoriza mandatele de interceptare pe mandat de siguranta nationala indeplineste rigorile constitutionale.























4272 vizualizari

  • +5 (15 voturi)    
    Alta (Vineri, 29 martie 2013, 15:59)

    tudor74 [utilizator]

    Alta modifcare a legii de catre USL sa isi acopere cururile in cazul in care rahatul ajunge in ventilator.
  • +6 (16 voturi)    
    gata.... (Vineri, 29 martie 2013, 16:00)

    Dr.Mythnick [utilizator]

    cum sa asculte justitia "onorabilii parlamentari".

    cum sa-si permita justitia asa ceva.

    POnta alaturi de Antonescu vor ramane in GHENA ISTORIEI.
    • -2 (12 voturi)    
      DAR DE CE SA-I ASCULTE? (Vineri, 29 martie 2013, 16:26)

      dincannes [utilizator] i-a raspuns lui Dr.Mythnick

      Eu nu doresc sà plàtesc o armatà de securisti, care face dosare si le foloseste apoi, sà conducà tara din umbrà.
      In ziua de azi, avizul securitàtii, pentru o functie importantà in stat, se dà numai dacà persoana respectivà are "bube in cap", adicà este santajabilà.
      Domnule "Dr.Mythnick", incep sà leg numele dumneavoastrà, de multe comentarii slabe.
      • +4 (6 voturi)    
        De ce nu? (Vineri, 29 martie 2013, 17:08)

        ciuc [utilizator] i-a raspuns lui dincannes

        Deocamdata nu "securistii" sunt problema Romaniei ci politicienii hoti, cei mai bogati si mai multi dintr-o tara europeana! Numai rusii ii intrec la saracia poporului si bogatia oligarhilor!
        • +1 (3 voturi)    
          interesati-va... (Vineri, 29 martie 2013, 21:28)

          dincannes [utilizator] i-a raspuns lui ciuc

          ... dacà ne mai intrece cineva, pe glob, la numàrul de securisti / cap de locuitor!
          Salarii bune, ies la pensie in floarea virstei si au pensii mult peste medie.
      • 0 (2 voturi)    
        Domnule dincannes, (Vineri, 29 martie 2013, 20:42)

        ty [utilizator] i-a raspuns lui dincannes

        incep sà leg numele dumneavoastrà, de multe comentarii antiromanesti. Este vorba de Legea sigurantei nationale si nu de urmarirea unor pirliti de hoti fie ei si parlamentari.
        • +1 (1 vot)    
          TRANSCRIERILE... (Sâmbătă, 30 martie 2013, 22:09)

          dincannes [utilizator] i-a raspuns lui ty

          ...interceptàrilor telefonice, ce ne sunt servite in "media" foarte des (scàpàri intentionate, ilegale) , và plac? Contin elemente de sigurantà a natiunii sau gàinàrii?
          Chiar nu intelegeti cà tara este condusà cu dosare de santaj si cà pentru asta, sute, mii de agenti, ne ascultà sistematic?
  • +8 (10 voturi)    
    Mea Culpa (Vineri, 29 martie 2013, 16:23)

    Trojan.H [utilizator]

    Astea sunt lucrurile cu care se ocupa Mafia ajunsa in virful piramidei. Iar prostii si nesimtitii care au adus Mafia la putere n-or sa scape nici ei teferi. Bineinteles ca din Grupul Infractional Organizat face parte si PDL-ul iar eu sunt unul din prostii care i-a votat.
    • +1 (5 voturi)    
      Doar ei l-au dat jos pe Ungureanu ... (Vineri, 29 martie 2013, 17:19)

      A_Radu [utilizator] i-a raspuns lui Trojan.H

      Nu credeam la vremea respectiva dar PDL-ul cum se configureaza acum se pare ca a pus umarul cu varf si indesat la darmarea guvernului Ungureanu ... era mult peste clasa politica si de asta n-a rezistat
    • -1 (3 voturi)    
      Shi eu i-am votat, shi nu regret (Vineri, 29 martie 2013, 18:04)

      Kappa [utilizator] i-a raspuns lui Trojan.H

      E asha cum spuneti Dvs., dar ce alegetzi? Un drac prost, sau un demon de 10000 de ani?
      Eu am pus shtampila pe dracul prost.
      Shi bunintzeles ca Justitia, realizarea Capitala a Marinarului, shi-a intrat deja in piine.
      Shi, uitindu-ne in ce conditzii lucreaza justitziarii de la noi, "Mani pulite" a Italienilor este ca o tzurca fatza de un joc de box.
  • +3 (3 voturi)    
    Drepturile politicienilor? (Vineri, 29 martie 2013, 17:11)

    ciuc [utilizator]

    Credeam ca nu exista diferenta intre romani si politicieni? Se pare ca drepturile omului se nuanteaza in permanenta in Romania. Este constitutional sa ai aceste diferente? Un politician sa fie urmarit cu aprobarea unui procuror general iar un roman normal doar cu aprobarea unui procuror de rand? Iarasi se tin de prostii baietii afaceristi?


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version