Investigatia realizata de revista Kamikaze si HotNews.ro referitoare la afacerile derulate de ginerele ministrului de interne, Vasile Blaga, ne arata puterea si influenta acumulate de actualul secretar general al PDL. Doar doi fosti ministri din guvernarea PSD - Dan Ioan Popescu si Miron Mitrea - se mai bucurau, pe vremea cand erau la putere, de protectia mediatica de care beneficiaza astazi puternicul Blaga.

Cum reuseste insa un ministru PDL sa castige bunavointa trusturilor controlate de Vantu si Voiculescu, altfel foarte vigilente, mereu la panda si gata sa sfartece oamenii puterii cand asupra lor pluteste cea mai neinsemnata suspiciune ca atenteaza la banul public abuzand de pozitia lor? Cum de inchid ei ochii intr-un caz cu numeroase semne de intrebare? Iata un mare mister.

Din capul locului trebuie spus ca povestea ginerelui lui Blaga, medicul stomatolog lansat anul trecut in afaceri pe teritoriul unde socrul are un cuvant greu de spus - paza si protectie - n-a fost pana la capat lamurita nici de Kamikaze, nici de HotNews.ro, nici de protagonisti. Mijloacele de investigatie jurnalistice - limitate cum sunt - au reusit sa ridice un colt din valul care acopera o afacere foarte urat mirositoare.

Protagonistii - ginerele ministrului de interne, Ionut Rudeanu, si asociatul sau, Mihai Neicu, mana dreapta a lui Miron Mitrea pe vremea guvernarii Nastase - au adoptat tactica iepurelui de campie. Adica au lasat urechile pe spate si au asteptat muti sa treaca umbra unei investigatii jurnalistice intinsa peste afacerile lor. Incredibil cati jurnalisti au preferat sa intoarca, la randul lor, capul, prefacandu-se ca nu vad nimic. N-a mai spumegat nici un jurnalist-justitiar, desi vorbim - in treacat fie spus - de milioane de euro si de sinecuri in Consilii de Administratie, cuvinte cheie care trezesc altfel reflexe pavloviene in presa ultra-populista controlata de moguli.

Kamikaze si HotNews.ro au pus cap la cap cateva fapte incontestabile. Ginerele lui Blaga, Ionut Rudeanu, isi deschide in 2009 o firma de paza si protectie, Axis Security. Obtine licenta de la Politia Capitalei in noiembrie 2009, cand socrul era ministru de interne cu perspective nesigure. Firma ginerelui se asociaza cu Neiguard, firma unui particular descurcaret, pe numele lui Mihai Neicu, fost sef al directiei de protocol din ministerul transporturilor sub Miron Mitrea.

Axis fiind companie fara experienta, scopul declarat al asocierii este accesul la licitatiile organizate de institutii publice. Sotia lui Neicu e fost ofiter SPP. Asocierea Axis - Neiguard castiga la repezeala, de la inceputul anului pana azi, contracte cu institutii publice, totalizand vreo zece milioane de euro. In paralel, Mihai Neicu uita guvernarea PSD si se vopseste in portocaliu. Avanseaza uluitor in plan politic si este numit, la propunerea PDL, in diverse Consilii de Administratie - la RATB si REBU, ambele companii de stat, gestionarele unor bugete generoase. Intr-o vreme, il gasim chiar vicepresedinte la PDL sector 4.

Or fi simple coincidente? O fi rasplata socrului pentru asocierea inspirata cu ginerele sau? Nu stim, protagonistii refuza sa raspunda la intrebari. Televiziunile de stiri, altfel atente foc la modul in care institutiile publice cheltuiesc banii in vremuri de criza economica, se fac ca nu vad. Orbire sau complicitate? Iarasi nu stim. Auzim doar ca in redactii numele lui Vasile Blaga figureaza pe lista scurta a intangibililor si ca se bucura de tratament preferential. Si nu doar in redactii. Partidele de opozitie, PSD si PNL, au vazut mereu in Blaga un politician ”cu care se poate discuta”. Pentru ca in Blaga nimeni n-a vazut un reformist fanatic, ci un politician oscilant, gata oricand de un compromis politic si capabil sa schimbe, la randul sau, tabara.

In traducere libera, Buldogul, cum i se mai spune, latra furios, dar nu musca rau. E de-al nostru, baiat salon, te intelegi cu el in pauza publicitara de la talk-show. Cum se face oare ca alti copii din Generatia lu tata, de pilda odrasele lui Prigoana sau Pinalti, au ajuns rapid subiecte la Realitatea sau Antene dupa ce HotNews.ro si Kamikaze au scris despre afacerile lor, benigne in comparatie cu mecanismul tipic clientelar, specific retelelor de coruptie, dupa care pare sa functioneze asocierea atotputernicului Blaga? Cum se face ca pe ei, trusturile lui Voiculescu si Vantu i-au observat, dar pe ginerica, nu? Singurul jurnalist care a ridicat din spranceana pe subiectul Blaga a fost Catalin Tolontan, pe blogul sau.

Nimic de zis. Politicianul Blaga are experienta si priceperea indispensabile unui mare partid, vorbeste convingator, il ajuta fata de banatean serios. E om cheie in campaniile electorale. Insa fisa de politician e una, iar afacerile din jurul sau sunt cu totul alt dosar. Un dosar care merita ceva mai multa atentie.

Seria de articole despre Generatia lu' tata, odrasle de politicieni integrate perfect in retelistica politico-economica, ne arata ca Romania ramane tara retelelor subterane, care au ca tinte principale capturarea statului si vanatoarea de bani publici. Retelistica de partid si de stat nu dispare, ea supravietuieste de la un regim la altul, urmeaza cu perseverenta partidul aflat la putere.

Cata vreme pozitii cheie din Guvernul Boc sunt ocupate de personaje capabile sa-si asigure protectia presei in situatii cand presa e obligata sa-si puna intrebari si sa caute raspunsuri, reforma statului e vorba in vant. Cata vreme politicieni din noua generatie, unii intelectuali de soi, ii ciugulesc din palma, forta lui creste iar schimbarea garzii cu oameni proaspeti se amana.

Cat timp legaturile dintre pozitia ministrului de interne si afacerile familiei sale sunt trecute sub tacere - la mijloc fiind contracte in valoare de milioane de euro - si presa si liderii PDL au o mare problema. Cat timp functiile cheie din politica sunt mai departe ocupate de politicieni sub care supravietuiesc afaceri dubioase de anvergura, diferentele dintre PSD, PNL si PDL le fac doar cateva initiale.

P.S.Si tot n-am aflat exact: in ce consta, de fapt, forta lui Blaga? In protectia si increderea oferite de Traian Basescu? In complicitatile construite in timp cu mogulii, cu pseudo-adversarii din opozitie, cu oameni de afaceri transpartinici? In controlul exercitat asupra partidului condus, chipurile, de Emil Boc?