Tari avansate, precum SUA, cele din Zona Euro, Marea Britanie, Canada, Japonia, Australia sau Noua Zeelanda, care cumuleaza circa 55% din PIB-ul global, au intrat in recesiune. Reducerea masiva a perspectivelor de crestere economica afecteaza direct si clubul BRIC, al celor mai performante patru tari – Brazilia, Rusia, India si China. Economiile lumii sunt pe rand vizitate de cel mai virulent soc al crizei financiare internationale. Sunt romanii mai mult sau mai putin protejati? Cu exceptia a patru state membre ale UE, toate celelalte tari - printre care si Romania - au gandit si adoptat masuri de garantare a depozitelor, la un prag de cel putin 50.000 euro pentru persoanele fizice, uneori, alaturi de scheme specifice de salvare si restructurare a sistemul lor financiar.

Comisia Europeana a publicat o lista de masuri la data de 10 octombrie 2008 (http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/08/614&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=fr). Acum se verifica daca ele contin elemente de ajutor de stat si, daca este asa, gradul lor de compatibilitate cu normele comunitare.

Estonia, Letonia, Polonia si Portugalia sunt singurele state membre ale UE care inca nu au aprobat planuri de salvare sau scheme specifice de garantare a depozitelor din propriile banci.

Cine sare de pragul de 50.000 de euro

In cazul in care riscul se materializeaza, raul produs este mai mic decat in cazul neinterventiei publice. Or, gestionarea unei eventuale contagiuni a crizei creditelor in economia reala este mult mai dificila si costisitoare. In cazul in care riscul nu se materializeaza, bugetul public este scutit de orice cheltuiala.

Pe 15 octombrie, Comisia Europeana va inainta o propunere de modificare a Directivei 1994/19/EEC privind schemele de garantare a depozitelor. Ministrii finantelor au ajuns, in Consiliul ECOFIN, la un consens cu privire la cresterea acestor garantii de la 20.000 euro la 50.000 euro inca din 6 octombrie.

Asadar, romanii pot sa-si diversifice depozitele care depasesc acest prag in banci diferite, astfel incat sa-si protejeze bucatica cu bucatica economiile. Protectia oferita cetatenilor este insa diferita de la un stat european la altul:

• Pragul de garantare de 50.000 euro se aplica sau este in curs de adoptare in Bulgaria, Republica Ceha, Romania (de la un nivel anterior de 20.000 euro), Suedia sau Finlanda.
• Praguri superioare gasim in: Marea Britanie (50.000 lire sterline); Belgia, Cipru, Finlanda, Lituania, Tarile de Jos si Spania (100.000 euro); Grecia a inaintat parlamentului o propunere similara pentru persoanele fizice, insotita de un angajament politic ca aceeasi garantie va fi acordata si persoanelor juridice; Italia (103.000 euro).
• Slovenia garanteaza depozitele integral. Austria este pe punctul sa aprobe in parlament o decizie similara pentru clientii privati, pe 28 octombrie 2008. Parlamentul slovac este in curs de adoptare a deciziei guvernului de a garanta nelimitat depozitele pentru persoanele fizice si anumite categorii de depozite pentru persoanele juridice.
• Danezii au decis garantarea nelimitata a creditelor si a depozitelor, atat pentru rezidenti cat si pentru nerezidenti, aplicabila intre 5 octombrie 2008 si 30 septembrie 2010. Co-finantarea efortului public se face de catre bancile daneze care sunt nevoite sa contribuie la un fond special de 4,4 miliarde euro.
• In schimb, nemtii si ungurii se rezuma pana acum la declaratii politice in favoarea garantarii 100% a economiilor private si a conturilor curente, fara a inainta vreo propunere legislativa concreta.
• Guvernul irlandez a decis inca de la sfarsitul lunii septembrie garantarea integrala a tuturor depozitelor (comerciale, institutionale si interbancare), a obligatiunilor si a datoriilor, initial doar pentru sase banci irlandeze. Acum doua zile s-a luat decizia eligibilitatii si a sucursalelor bancilor straine. Vor avea loc, totusi, revizuiri periodice a acestei scheme de garantare. La efortul bugetului public se adauga si fonduri private, sub forma primelor varsate de catre banci la un Fond special de auto-finantare a garantiilor.
  

Alte masuri de stabilizare financiara

Celelalte masuri sunt inca aprig dezbatute, precum garantiile pentru imprumuturi interbancare, infuzii de capital in banci, masuri legislative pentru achizitionarea participatiilor publice la banci sau crearea de fonduri speciale pentru a interveni in stabilizarea sectorului financiar.

• In caz de faliment al unei banci, cehilor li se compenseaza integral sumele din depozitele de economii (in loc de 90%, cum era pana in prezent).
• Ciprul sta pe o rezerva de lichiditate de 2 miliarde euro pregatita pentru o eventuala interventie in sistemul bancar.
• Danezii au notificat Comisia Europeana de acum doua zile cu privire la un plan detaliat, Actul de Stabilitate Financiara, care urmeaza sa garanteze lichiditatea si functionalitatea pietei interbancare, dar si pentru lichidarea bancilor insolvabile. Toate bancile sunt eligibile pentru a participa la acest program in urmatorii 2 ani (inclusiv sucursalelor straine ale bancilor daneze sau sucursale daneze ale bancilor straine). Participarea este voluntara.
• Franta discuta despre revizuirea legislatiei finantelor publice pentru a permite o eventuala interventie intr-o banca aflata in dificultate.
• Italia propune pe un sistem de garantare a depozitelor bazat pe doua instrumente pentru a proteja stabilitatea sistemului financiar: crearea unui fond special de 20 miliarde euro pentru o linie de credit de urgenta care sa fie accesibila in cazul nevoii de recapitalizare a unei banci aflate in dificultate; crearea fondului de garantare de rang doi pentru toate depozitele bancare pana la pragul mentionat anterior, de 103.000 euro.
• Olanda pune la dispozitie rezerve de 20 miliarde euro pentru a interveni in favoarea bancilor sanatoase, dar care se confrunta cu probleme de lichiditate si refinantare.
• Primul ministru spaniol anunta acum trei zile crearea unui fond public temporar de pana la 50 miliarde euro pentru a cumpara active netoxice de la banci si alte institutii financiare.
• Guvernul Marii Britanii lanseaza un pachet mai amplu de salvare a sistemului bancar, in valoare de 500 miliarde lire sterline. El urmeaza sa fie operationalizat pentru cele mai mari 8 banci britanice, in schimbul unor actiuni preferentiale. Se pare ca si alte banci vor putea aplica la acest program. In cadrul aceluiasi pachet de masuri, alte 200 miliarde lire sterline vor fi puse la dispozitie de catre Banca Angliei, alaturi de un fond de 250 miliarde lire sterline de garantare a imprumuturilor interbancare la costurile reale a pietei.
  

Posibile masuri suplimentare in cazul Romaniei

O situatie exceptionala reclama solutii neaplicate pana acum, tintite nu doar spre clientela bancara in sens larg, ci indeosebi spre grupurile vulnerabile:

• Extinderea garantarii creditelor la toate depozitele – altfel, circa jumatate din volumul depozitelor plasate doar de catre populatie in banci sunt de peste 50.000 euro si vor migra spre alte tari unde sunt garantate integral; ce sa mai vorbim de cele ale companiilor
• Inghetarea temporara a prescrierilor ratelor ipotecare pentru persoanele vulnerabile si reducerea datoriilor gospodariilor insolvente – neinterventia in situatia incapacitatii de plata a acestor familii, determinata in special de cresterea dobanzilor, nu va face decat sa transfere costurile actuale intr-o problema sociala care va genera in viitor dificultati si costuri si mai mari
• Garantarea publica a datoriilor intreprinderilor solvente mici si mijlocii pentru a evita riscul refinantarii datoriei pe termen scurt – daca lasam sectoarele economiei reale sa fie sugrumate de rate ale dobanzilor prea mari, de inasprirea conditiilor de creditare (binevenite de altfel) si de costuri mari de refinantare, ajungem in ingrata situatie a falimentului si a somajului
• Crearea unui fond pentru garantarea publica a lichiditatilor necesare institutiilor financiare sanatoase – existenta unei astfel de rezerve alimenteaza increderea in sistem, evitand blocajele generate de o eventuala panica a clientilor bancari si nu, in mod obligatoriu, o cheltuiala efectiva; fara acces la un sistem bancar solid, eficient si creativ, economia reala nu se poate dezvolta rapid
• Renegocierea acordurilor internationale de imprumut pentru acoperirea deficitului de cont curent – daca este posibil, in functie de partener si de clauzele contractuale specifice. 

Nota:Andreea Vass este cercetator la Institutul de Economie Nationala, consilier la Parlamentul European (PD-L)