Războiul a intrat în casele noastre, dar noi nu realizăm!
Acum câteva luni au apărut în presa câteva declarații ale foștilor oficiali din țările Uniunii Europene, o parte din structurile de forță, prin care trăgeau un semnal de alarmă privind escaladarea războiului de către Federația Rusă. Mai târziu au venit și declarațiile oficialilor în funcție prin care avertizau asupra planurilor de la Kremlin de a ataca țări membre NATO și Uniunii. Chiar și șeful armatei române a dat un astfel de semnal.
Știm că industria energetică românească a fost distrusă sistematic de deciziile foștilor ocupanți ai fotoliilor de decidenti. Distrusă cu știinta sau din prostie. Cu stiința unor state străine care acționează prin diverse acțiuni proprii războiului hibrid, adică prin agenti de influență. Am demonstrat de mai multe ori că partida rusă din energie a implementat un sistem corupt pentru a fragiliza statul român, Uniunea Europeana și NATO.
Acum patru ani descriam patternul de acțiune hibridă a Federației Ruse :
- dezvoltarea unui sistem corupt – cumpărarea sau impunerea unor personaje politice controlabile de la Kremlin, (...) intruziune în alegeri, crearea de forțe politice revizioniste și favorabile Kremlinului,
- achiziția de active în industriile strategice, în special cea energetică,
- ocuparea spațiului mediatic și al rețelelor de socializare – asaltul „fake – news” începând de la rețelele de socializare și până la presa quality generat de „fabricile de troli” atașate serviciilor de informații rusești
- apariția „omuleților verzi” pe teritorii încă „neexplorate” de aceștia.
Am descris de multe ori ce fac rușii în România: aici despre agresiunea hibridă din energie, aici despre agenții de influență, aici despre „omuleții verzi” din energie, aici despre pericolul agresiunii armate a Federației Ruse asupra României.
Mai mult decât atât, am scris în aprilie 2021 și am atras atenția despre iminența reînceperii confictului din Ucraina - este adevarat că nu am prevăzut amploarea.
O altă linie, ar putea fi din prostie, dar aici am puternice îndoieli: China a fost acum câțiva ani în ofensivă în România. Să ne amintim de acele planuri mărețe, din vremea guvernării Ponta, cu industria nucleară națională în care China se implica în finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă! Nu cred că trebuie să vă reamintesc de asaltul agresiv al fotovoltaicelor și eolienelor chinezesti din toată Uniunea Europeană, asalt agresiv pe care îl compar cu perversitatea acțiunilor antinucleare din anii ’80 ale ONG-urilor, care mai târziu s-a dovedit a fi susținut de KGB. Parcă rețeta sovietică este copiată la indigou de China comunistă și pusă în aplicare la Bruxelles de către fanaticii decarbonării.
Aș mai adăuga și ofensiva mediatică asupra companiilor importante din industria energetică românească în curs de desfășurare. Începutul a fost făcut împotriva Chevron (cazul Pungești) acum câțiva ani, a urmat Neptun Deep și Exxon (și câinii lui Dragnea care nu pleacă de la măcelărie), zilele trecute a urmat Hidroelectrica (cu Fondul Proprietatea și Franklin Templeton Investments) și apoi Nuclearelectrica și partenerul NuScale. Observăm că toate aceste atacuri s-au îndreptat de fapt asupra companiilor americane și a deschiderii industriei energetice românești către țările aliate. E legitim să ne întrebăm: Oare de ce nimeni nu atacă investițiile rusești din România ? … Că veni vorba: Oare ce s-a întâmplat cu sechestul datorat posibilei evaziuni de la LukOil din 2014?
Strategia Energetică, la care lucrează zilele acestea oameni din minister și “consiliul înțelepților”, ar trebui de fapt să se numească “Strategia de Securitate Energetică“, care să fie aliniată la Strategia Națională de Apărare (SNAp). (Oamenii aceia care scriu Strategia or fi citit-o ?)
În această Strategie de Securitate Energetică mi-ar plăcea să văd o analiză a situației energetice actuale, externe și interne. (Eu am făcut una umilă acum acum trei ani și, recitind-o, am constat că pe plan extern totul a fost dat peste cap de conflictul ucrainian iar pe plan intern nu s-a schimbat nimic!)
Cred că în actuala conjunctură regională, când există declarațiile de care am amintit și când economiile vestice au început restructurarea către modelul “economie de război“, ar trebui să ne schimbăm viziunea! Am deplina convingere că în ciorna Strategiei la care se lucrează nu se ia în calcul posibilitatea ca România să fie atacată armat (că hibrid este) și sunt convins că unii reușesc chiar să-și introducă problematica grupului de interese din care provin. Convins 100% sunt că nu se amintește de obligativitatea de a schimba actuala arhitectură a industriei energetice și parcă văd cum scumpele de regenerabile (eoliene și fotovoltaice) cresc ca iepurii dintre paginile ciornei viitoarei strategii.
Ar mai trebui să ne gândim și la avansul geostrategic pe care decidenții noștri și-l doresc. La un moment dat rușii vor fi zdobiți de puterea coaliției care ajută Ucraina. După terminarea războiului, Ucraina trebuie reconstruită, deci României îi trebuie mai multă energie. Încă nu o are!
Să ne gândim la pace și la cine ne sunt prietenii!
Prioritatea zero este ca să avem un minister comun energie – mediu (parcă n-aș mai vrea să văd fantasmagorii de genul ”Programul Rabla pentru Sobe”)
În primul rând îmi doresc ca din mixul primar să fie extrase și tratate separat energia termică (35%), energia destinată transporturilor (27%) și mai apoi energia electrică (21%).
Mai vreau ca sărăcia energetică pentru marile aglomerări urbane să fie tratată separat.
Astăzi cererea de energie electrică este mai mare decât oferta (să nu ne uităm la puseurile de vânt care fac ca energia sa fie exportată, neavând instalații de stocare, și să reconsiderăm capacitățile de energie securitară.) Piața de energie este manipulată și s-au dat amenzile cele mai mari din UE, care oricum sunt cu mult sub profiturile realizate de furnizorii de energie. Există măcar un subcapitol dedicat reorganizării pieței de energie românescă? Se amintește măcar de înlocuiriea prețului de referință în calculul accizei la gaze, lăsând la o parte Bursa de la Viena și reintroducând prețurile de la Bursa Româna de Mărfuri?
Una dintre cele mai mari probleme este forța de muncă din energie. Probabil în următorii cinci ani, jumătate dintre lucrători vor ieși la pensie și este cert că nu vine nimeni din urmă care să preia experiența acestora. Chiar vreau să văd cum se va depăși această problemă majoră!
Rămânând la oamenii din energie: vreau să mai văd cum vom scăpa de toate listele cu ciurucurile sinecuriste din partide cărora li s-au dat salariile babane alocate locurilor călduțe din consiliile de administrație, consiliile de supraveghere sau directoratele companiilor energetice de stat _ Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro
0
0
