Daniel Daianu: Romania Inc., sau o "Smart Romania"?

de Daniel Daianu     membru CA al BNR
Luni, 20 iulie 2015, 12:15 Actualitate | Opinii

Daniel Daianu
Foto: Agerpres
O dezbatere in media apropos de modul in care institutii ale statului, organizatii de interes public si private protejeaza, sau sustin interese ale economiei/societatii romanesti a primit accente noi in anii de criza adanca in Europa. Calvarul din Grecia, necazurile altor tari, ofera si ele temei pentru aceasta dezbatere. Traim, de altfel, o schimbare in Zeitgeist-ul vremurilor, in conditiile unei globalizari ce arata si costuri ca si multiple “jocuri cu suma nula” (ce pierd unii castiga altii nu putine state europene fiind adesea perdante in competitia cu tari ce combina tehnologii inalte cu forta de munca ieftina); intr-o Uniune ravasita de curenti de fragmentare, in care sunt in resurectie nationalismul, populismul, xenofobia si sovinismul, care sufera, mai ales in euroarie, din cauza unor slabiciuni institutionale si de politici (policies) si care are de infruntat consecinte profunde ale crizei financiare si economice.

Cand somajul in unele tari europene depaseste doua cifre in mod persistent,  revenirea economica este palida, companii mari abuzeaza de pozitii dominante pe piete, atacuri teroriste lovesc tot mai multe tari, cand exista o criza geopolitica acuta si perspectiva de ansamblu este cenusie, oamenii, colectivitati, state, inclina sa se intoarca spre interior, sa devina cum spun anglo-saxonii “inward-looking”. Exista si o disonanta cognitiva, un “disconnect” in crestere intre guverne si cetateni, o neincredere ce se raspandeste in cadrul UE. Acesta ar fi, in rezumat, un context general, cu reverberatii in Romania, care ar explica ce sta in spatele dezbaterii legate de protejarea intereselor nationale, economice si nu numai. Desi, ai spune, ca o asemenea dezbatere este curioasa in conditiile apartenentei unei tari la NATO si UE, la o Uniune care impune reguli de functionare potrivit logicii “pietei unice”.

Nu comentez aici metamofoza spectaculoasa a unora care scriu in media autohtona si care din liber-schimbisti au devenit promotori ai nationalismului economic. Nu am impartasit viziunea lor initiala, cum nu imbratisez nici nationalismul, care este periculos pentru o democratie, o “societate deschisa”, mai ales cand face parte din UE. Ceea ce nu inseamna a ignora interese nationale legitime. Merita sa discutam ce este rational in aceasta dezbatere, ce are indreptatire in politica publica.
Am ales titlul de mai sus pornind de la o formulare consacrata in ultima parte a secolului trecut cand ascensiunea economica a Japoniei a fost incapsulata in Japan Inc. (Inc. vine de la “incorporated”, care se refera la forme organizationale bine conturate si dirijate).
  • Criza financiara acuta arata ca esecul sistemului de comanda (comunist) nu inseamna sa ignori hibe ale filosofiei pietelor perfecte
Un Ezra Vogel, Chalmers Johnson, James Fallows si altii au folosit-o pentru a descrie conlucrarea, ingemanarea institutionala si de actiune intre stat si grupuri private, care a favorizat un miracol economic. In fapt, ascensiunea economica a Japoniei a inceput inainte de al doilea razboi mondial. Dupa 1945, a avut loc o reconstructie economica si un mers tehnologic accelerat, facilitat si de sprijin american in perioada Razboiului Rece. Iar stagnarea economica din ultimele doua decenii nu invalideaza succesul postbelic. Modelul nipon a fost clonat de alte tari asiatice; se poate vorbi si despre Korea Inc., Thailand. Inc, Singapore Inc., etc. Experienta asiatica a invalidat  precepte ale Consensului Washingtonian (gandirea traditionala de la FMI si Banca Mondiala, care pleda pentru deschidere rapida si totala a pietelor) si a fost teoretizata in lucrari de referinta ale unui Dani Rodrik, Alice Amsden, Robert Wade, Joseph Stiglitz, etc.

Criza financiara acuta arata ca esecul sistemului de comanda (comunist) nu inseamna sa ignori hibe ale filosofiei pietelor perfecte; schimbarea de optica a FMI privind miscari de capital destabilizatoare si nevoia de restrictii in anumite circumstante, eforturile de a re-reglementa pietele financiare sunt o dovada de realism, pragmatism. Aceasta viziune intra in contradictie cu logica globalizarii neingradite, cu gandirea  potrivit careia “numai firme concureaza in economia mondiala si nu state”, cum afirma Paul Krugman intr-un articol din Foreign Affairs acum mai bine de 15 ani; o  gandire discutabila daca o economie nationala este privita ca un cluster de activitati, a caror dezvoltare depinde de politici publice.

Formularea “...Inc.” poate fi extrapolata la alte experiente nationale, chiar daca se forteaza nota. Astfel, in anumite privinte, se poate vorbi de un USA Inc. daca avem in vedere ceea ce fostul presedinte Dwight Eisenhower a numit “complexul militar-industrial”, finantarea de catre guvern a unor mari proiecte de cercetare din sectorul privat, controlul telecomunicatiilor ca industrie strategica si altele. Si o Germanie Inc. ar avea sens daca ne gandim la structuri corporatiste (inclusiv Mitbestimmung, codeterminarea in sectorul privat), parteneriatul intre sectorul public si privat, capacitatea institutionala de a formula politici publice si de a mobiliza resurse (vezi situatia post-reunificare), forta industriala iesita din comun. Se poate imagina si o Franta Inc. daca se are in vedere centralismul decizional si atasamentul fata de companii de interes “national” (nu examinam aici performanta sistemului economic francez). Ungaria a accentuat in economie rolul capitalului autohton in anii de criza; sunt masuri controversate adoptate la Budapesta, dar unele au ajutat Ungaria in conditii foarte stresante.
  • Necazurile din UE, din euroarie in special, pot fi explicate prin abordari lipsite de pragmatism economic, ce au mizat pe clisee, mituri
Si Marea Britanie practica o forma de UK Inc. in masura in care nu renunta la “rabatul” acordat din bugetul UE si se tine departe de incercari de adancire a integrarii europene. Polonia cauta sa ajute sectoare strategice beneficiind de o masa critica importanta in cadrul Uniunii.

Necazurile din UE, din euroarie in special, pot fi explicate prin abordari lipsite de pragmatism economic, ce au mizat pe clisee, mituri –reliefate mai bine de criza din ultimii ani. A impiedicat luarea unor decizii oportune si guvernanta defectuoasa din Uniune. Dincolo de design-ul defectuos al euroariei, economiile europene sufera si din cauza unor teze de genul: stabilitatea preturilor echivaleaza cu stabilitate financiara; ajustarile sunt  relativ usoare si nu conduc la efecte tip hysteresis (permanentizare); statul nu are ce cauta in sustinerea unor sectoare; globalizarea are efecte de tip “win-win” mereu; distributia veniturilor nu conteaza pentru cresterea economica, etc. De-a lungul timpului, asemenea teze au format o abordare de politica publica care a pacatuit prin unilateralitate si a exprimat un tip de autism pe planul politicilor publice la nivelul Uniunii. Raportul Mario Monti din 2010 a reliefat, chiar daca intr-un limbaj diplomatic, carente ale modelului de politici publice in UE. Esecul programelor de genul “Europa 2020”, criza euroariei, sunt simptomatice in acest sens.
  • In timpuri dificile se verifica robustetea, rezilienta unor colectivitati, societati; se verifica  calitatea politicilor publice
Suntem intr-o perioada de mari framantari pe plan cognitiv si operational. Si cum nu putini spun la varful deciziei in banci centrale si guverne, “se navigheaza in ape necunoscute”. Cand timpurile sunt dificile, cand amenintarile sunt numeroase, colectivitatile strang randurile. Aceasta reactie se vede si in modul de a elabora politici publice, de a le aplica. In aceste timpuri se verifica robustetea, rezilienta unor colectivitati, societati; se verifica  calitatea politicilor publice, capitalul social si cel politic (de lideranta). Din acest punct de vedere, fie ea o exagerare, o formulare de genul Romania Inc. ar exprima preocuparea si eforturile de protejare a intereselor societatii romanesti, chiar daca Romania este stat membru al Uniunii Europene. Repere pentru deslusirea functionarii unui asemenea angrenaj formal si informal sunt:

-    calitatea institutiilor ce formuleaza politica publica;
-    capacitatea de stapanire intelectuala si operationala a programelor, a politicii publice (policy ownership);
-    taria statului de drept, care sa impiedice grupuri de interese certate cu legea sa deturneze resurse publice; aici includem lupta impotriva coruptiei;
-    capacitatea de a mobiliza rezerve, resurse interne in momente dificile;
-    politici publice inclusive, care lucreaza in beneficiul majoritatii cetatenilor;
-    capacitatea de a reforma sectorul public, companii de stat;
-    un mediu institutional si normativ ce sustine spiritul antreprenorial, buna conduita in afaceri; promovarea digitalizarii in economie, societate
-    atentia acordata educatiei generale si vocationale;
-    importanta organizatiilor economice cu capital autohton care lucreaza pe baze corporative autentice, cu o conduita in afaceri corecta; prezenta capitalului autohton in domenii strategice, inclusiv cel financiar;
-    functionarea unor parteneriate public-private care sa insemne avantaje pentru economia autohtona (nu garantii de stat ca, indiferent ce se intampla, firmele private nu pierd);
-    mecanisme de selectie ce aduc la nivel de decizie persoane competente si cu simt de  raspundere;
-    vocea Romaniei in ipostaze europene, unde se construieste politica publica la nivelul Uniunii;
-    loialitati, identitati, sentimentul de mandrie,  care ajuta cetatenii sa treaca prin momente dificile (poate exemplul nu este cel mai relevant, dar este o morala in modul in care sportiva Andreea Mitu a reactionat la chemarea la echipa nationala, fata de o colega mai renumita care a preferat un turneu din circuitul de tenis).
  • UE nu trebuie sa fie mitizata; realitatea este cu multe nuante
Romania Inc. este o formulare fortata daca avem in vedere apartenenta la Uniunea Europeana. Dar UE nu trebuie sa fie mitizata; realitatea este cu multe nuante si “piata unica” exprima raporturi de forta, concurenta neloiala nu arareori, intalnirea de interese nationale mai mult sau mai putin vizibile. Romania nu trebuie sa fie un simplu teritoriu al UE in care grupuri de afaceri isi maximizeaza profiturile ignorand responsabilitatea sociala,  coeziunea sociala, sentimente de mandrie, demnitate. Statul, daca este destept (smart) si are gandire si brat de actiune, trebuie sa intervina, uneori prin masuri radicale. De pilda, cand padurile tarii sunt taiate fara noima si prin proceduri nelegale, cand utilitati publice privatizate si alte companii nu respecta angajamente si muta profitul in strainatate prin tot felul de subterfugii (tax avoidance/profit-shifting), cand abuzuri dominante pe piata inseamna inselarea cetatenilor, nu putem astepta sa vina Bruxelles-ul sa constate ilegalitati si imperfectiuni ale pietelor.

Din acest punct de vedere, este de salutat activitatea Consiliului Concurentei in ultimii ani. Dar este nevoie de actiune mai ferma a tuturor instituitiilor statutului cu prerogative in domeniu. Asa cum este nevoie de o lupta fara menjamente contra sifonarii banului public, de stabilire de prioritati judicioase in programele investitionale si utilizarea eficienta a resurselor publice.
O fi ajuns media venitului/loc (la paritatea puterii de cumparare) in Romania la 52-54% din media din UE (de la sub 25% acum mai bine de un deceniu), dar cifra este inselatoare daca tinem cont ca partea muncii in formarea PIB-ului a fost de cca 31% in 2014, una dintre cele mai scazute ponderi in Uniune. Aceasta cifra spune multe. Si nici nu ne putem lauda cu o clasa mijlocie numeroasa.

Chiar daca nu folosim o expresie de genul “Romania Inc.”, definirea mai clara a intereselor nationale si urmarirea lor intr-o Uniune foarte diversa si cu multe probleme are sens. Romania Inc., sau “Smart Romania”, sunt metafore de judecat din perspectiva unor aliante strategice care sa promoveze statul de drept, transparenta, egalitatea sanselor, buna conduita in afaceri si responsabilitatea sociala, grija fata de cei din jur, fata de societate, care sa protejeze interese publice; aliantele strategice includ elite intelectuale si de afaceri, organizatii civice.

La nivelul Uniunii am putea vorbi despre o UE Inc., sau o "Uniune smart", in masura in care s-ar intelege ca proiectul european are nevoie de reforme profunde, de solidaritate si responsabilitate, de actiune comuna, pentru a nu ne infunda in fragmentare, intr-un mers catre “Dezuniune”, care ne-ar retrimite intr-o istorie cu multe pericole si posibile tragedii.

N.Red.: Intertitlurile apartin redactiei


Citeste mai multe despre   











[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
2378 vizualizari
  • +3 (3 voturi)    
    Nici una nici alta (Luni, 20 iulie 2015, 13:47)

    fdaniel [utilizator]

    Mai degraba "Romania smechera" :(

    Si nici domnia sa nu-i departe de asta.
  • 0 (0 voturi)    
    o parere... (Luni, 20 iulie 2015, 17:06)

    ..13 [utilizator]

    Suntem inca departe, atat la nivel de UE cat si la nivel RO...

    La nivelul UE ar trebui sa exista suficient knowhow pentru a putea agrega politici diferite astfel incat tarile sa poata sa navigheze in propriile lor orbite.

    Cred ca UE ar trebui sa isi intareasca rolul de arbitru intre interesele diverse, sa monitorizeze atent evolutiile tarilor membre, sa atentioneze asupra posibilelor derapaje interne tarilor, dar si la nivel de UE, si sa aiba capabilitatea de a lua masuri ferme care sa opreasca evolutiile negative in tarile afectate de instabilitate, din orice directie ar veni aceasta instabilitate.

    Personal cred ca UE nu este matura suficient, ca
    1. nu are expertiza necesara pentru a gestiona tarile membre
    2. nu are forta de a semna pericole si
    3.nu croieste strategii de ocolire a pericolelor.

    UE is growing up!

    Nu cred ca este vorba despre un proiect politic in UE - asa cum s-a vazut in cazul Greciei ca a fost vorba de fapt despre o optiune politica cand spui OXI - ci cred ca trebui adus in discutie proiectul economic.
    Din pacateacest aspect esential a fost omis de prea multe ori...

    Este evident ca exista diferente de abordare intre UK. Franta si Germania, dar nu abordarile se discuta ci obiectivele majore care sunt relativ simplu de identificat.

    Articolul pune in dezbatere optiuni economice care pot sa conduca la politici economice, dar ele trebuiesc relationate cu contextul international si cu resursele disponibile pe plan national.

    Cine sunt parlamantarii europeni care ne reprezinta si ce ne aduc ei util in RO?

    Care este contributia RO pe plan european pentru a creste prestigiul si recunoasterea RO in UE?

    Are RO realizari cu care se poate mandri in fata celorlalte tari europene? Daca urmarim absorbtia fondurilor europene....

    Si in final: cat a invatat RO din experienta de peste 7 (sapte) ani in UE?

    Imi pare RO nu prea invata, asa ca este prea mult zgomot pentru nimic...

    Dar important e sa te opresti putin si sa te socoti de e bine, de e rau..
  • +1 (1 vot)    
    pai asta nu s-a plans ca la pacalit Sima ? (Luni, 20 iulie 2015, 18:58)

    kkciosuldelahamangia [utilizator]

    si mai scrie despre economie !?:))))
  • 0 (0 voturi)    
    SMART ROMANIA (Luni, 20 iulie 2015, 19:08)

    scridon radu-lucian [utilizator]

    Un studiu interesant.Abordarea problemelor economice si de alta natura sunt specialitatea D-lui Daianu.Totusi ne intrebam, cine sunt cei care decid evolutiile internationale actuale.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri