Am citit pe fluxul HotNews o relatare confuza despre relatia consum-crestere economica. Autorul relatarii a ales ca motto doua afirmatii - una apartinand ministrului delegat pentru Buget, alta guvernatorului BNR - ce numai in aparenta ar putea avea o legatura intre ele. Le reproduc intocmai: "Liviu Voinea - Lucram la un set de masuri pentru stimularea cererii interne; Mugur Isarescu "Stimularea consumului este o idee proasta". In esenta, cele doua judecati n-au de ce sa fie legate una de alta. Mai cu seama ca alaturarea lor induce o concluzie falsa: aceea ca guvernatorul BNR l-ar contrazice pe ministrul Bugetului.
Iar confuzia vine din nonsalanta cu care este interpretat, in textul cu pricina, cuvantul "recent".
Voi detalia. Aflam, din relatarea HotNews, ca duminica 19 ianuarie 2014 ministrul pentru Buget a afirmat public: "E nevoie de un set de masuri, la care se lucreaza in prezent, ca sa stimulam cererea interna. Crescand consumul, creste si productia". Imediat insa, fara nicio alta explicatie, autorul textului din HotNews adauga: "Guvernatorul BNR considera stimularea consumului o idee proasta".
Dupa cateva paragrafe, in care este invocat ministrul Bugetului argumentand nevoia stimularii cererii interne, din nou in contrapartida se face apel la guvernatorul BNR. Citatul este exact: "Sa stimulam consumul ca sa avem crestere economica nu pot sa o calific decat ca pe o idee proasta. Nu putem sa o punem in practica". Luata ca atare, afirmatia guvernatorului Mugur Isarescu - insotita de urmatoarea adnotare: "a spus seful BNR la o conferinta recenta organizata la sediul institutiei pe care o conduce"- sugereaza fara dubiu un punct de vedere contrar celui al ministrului Bugetului. Numai ca "ecenta conferinta", in cadrul careia guvernatorul BNR s-a referit la riscul cresterii consumului, a avut loc in ziua de... 22 februarie 2011. Ministrul Bugetului a afirmat insa ca Guvernul Romaniei va stimula consumul, ca sa impulsioneze cresterea economica, nu mai departe de duminica 19 ianuarie 2014. Exact cu trei ani mai tarziu.
Parafrazandu-l pe Aitmatov, pot spune ca, in vremea unei crize de anvergura celei actuale, de care inca nu am scapat, trei ani pot sa ni se para un timp mai lung decat trei veacuri. La inceputul lui 2011, cand tara lupta inca din greu sa arunce din spate povara deficitului extern de 14 la suta din PIB, cauzat de un supraexces de consum bazat pe importuri, ideea stimularii consumului (vanturata atunci in unele cercuri economice) era cu adevarat proasta. Astazi insa, cand deficitul extern a fost deja dramatic corectat, fiind redus de la 14 la suta la numai 1,2 la suta, in vreme ce consumul in 2013 a alunecat pe o panta in usoara coborare, fiind deci deficitar, ideea e cu adevarat buna. Cine anume hotaraste daca ideea stimularii consumului e desteapta sau proasta? Desigur, nici BNR, nici Ministerul Finantelor, nici HotNews si nici cercurile de afaceri, ci numai timpul, cu nevoile lui dintr-un moment istoric ori altul. Atunci, in 2011, stimularea consumului constituia un mare risc. Acum, in 2014, e o cerinta majora pentru cresterea economica.
Analiza nu poate fi insa oprita aici. Pentru ca mai apare o neconcordanta intre cele doua judecati puse fortat una langa alta. Ministrul Bugetului a vorbit despre cererea interna, indicator avand trei componente: 1) consum; 2) investitii; 3) cheltuieli publice. Liviu Voinea, chiar daca nu a numit explicit toate aceste componente, a vorbit despre masuri ce acopera toate cele trei sectoare. Guvernatorul BNR a avut in vedere numai una dintre aceste componente: consumul. Atunci, in 2011. Pentru ca, acum, in 2014, cine ii citeste cu atentie recentele declaratii nu are nevoie de vreun efort de descifrare pentru a sesiza atentia acordata cresterii consumului. Apoi, si atunci in 2011, si acum in 2014, guvernatorul Mugur Isarescu a gandit si gandeste ca fara investitii nu poate fi crestere economica. Si ca, in timp de criza, fara cheltuieli publice nu pot fi investitii. Cu alte cuvinte, fara stimularea cererii interne nu putem sa avem crestere economica.
0
1
