Vom avea deflatie si surplusuri de cont curent?

de Lucian Croitoru     HotNews.ro
Miercuri, 7 august 2013, 9:04 Actualitate | Opinii

Lucian Croitoru
Foto: Hotnews
 documente
(07 Aug 2013) PDF, 614KB
În acest studiu arătăm că rata inflației și contul curent s-au comportat conform unor regularități istorice, odată ce criza internațională a atins România, în a doua parte a anului 2008.

Încă de la sfârșitul anului 2006, contribuția gap-ului pozitiv al producției la inflație era mai mare decât cea a anticipațiilor inflaționiste. Criza a schimbat această ierarhie. La diminuarea drastică a PIB au contribuit șocurile în cererea agregată și șocurile permanente și temporare în productivitate (Copaciu, 2013). Contribuția șocurilor de politică monetară la variația PIB au fost însă modeste (Copaciu, 2013).


Căderea cererii agregate (și implicit a producției) a împins gap-ul de producție de la 9 la sută din PIB potențial în T2 2008 la -3,7 la sută în T1 2010. Această scădere a gap-ului s-a reflectat în diminuarea inflației de bază (cea sensibilă la variațiile cererii agregate) de 10 ori în perioada iulie 2008-martie 2010, de la 8,2 lasută la 0,8 la sută. Șocurile pe partea ofertei, mai ales la nivelul inflației produselor volatile, au împiedicat scăderea în aceeași măsură a inflației IPC, care de la 9,04 la sută a scăzut, în perioada menționată, la doar 4,2 la sută.

Dacă nu ar fi existat aceste din urmă șocuri, probabil că inflația ar fi scăzut la niveluri care ar fi adus în discuție posibilitatea deflației. Adâncimea gap-ului negativ al producției atrage atenția asupra nivelului țintei de inflație. Cândva în viitor, anticipațiiile se vor stabiliza la nivelul relativ scăzut al țintei. În acest caz, ceteris paribus, un șoc relativ puternic pe partea cererii care va muta gap-ul de producție la niveluri de -3 sau -4 la sută ar putea duce la deflație, care, așa cum arată experiența țărilor dezvoltate, este greu de combătut.     

După martie 2010, variațiile în gap-ul negativ al producției au fost relativ mici și au influențat puțin modificarea inflației. Oscilațiile relativ ample ale inflației au fost determinate de șocurile de pe partea ofertei. Chiar dacă modificările în anticipații nu au avut contribuții majore la modificarea inflației, ele au continuat să fie principalul factor care au determinat nivelul inflației de bază în întreaga perioadă de după criză. Mai mult, inflația anticipată nu a coborât decât în puține situații sub limita de sus a benzii țintite de BNR. În consecință, banca centrală nu a putut să reducă rata dobânzii de politică monetară decât gradual.

Arătăm în acest studiu că, în linie cu regularitățile menționate, în perioadele de boom economic, când gap-ul producției a fost pozitiv, contribuția cumulată a exporturilor nete la creșterea economică a fost negativă. Invers, în perioadele în care gap-ul producției a fost negativ, exporturile nete au avut o contribuție cumulată pozitivă la creșterea economică. Aceste date arată forța extrem de puternică a canalului exporturilor nete la creșterea economică.

Am folosit această relație pentru a estima două perioade: (i) cea în care deficitul de cont curent va rămâne la niveluri joase sau va înregistra surplusuri și (ii) cea care se va scurge înainte ca economia să părăsească etapa de creștere „târâtoare” în care se află acum.

Așa cum arată experiența din criza anterioară  (1997-1999), în anul în care raportul menționat începe să  scadă, gap-ul de producție negativ se închide. Deocamdată, cei mai mulți analiști estimează că acest gap nu se va închide înainte de 2018. Aceasta înseamnă că economia va opera cu deficite de cont curent relativ mici sau chiar cu surplusuri până în 2018. Dacă ținem cont că în ultima criză, ratele de creștere economică s-au mutat în mod stabil la niveluri relativ înalte cu 2 ani înainte de închiderea gap-ului, atunci s-ar putea anticipa revenirea economiei la rate relativ înalte și stabile abia în anul 2016.

De asemenea, arătăm că evoluțiile din țările dezvoltate vor avea implicații asupra politicii monetare din România. Dacă țările dezvoltate vor continua să rămână  în capcana lichidității, probabil că va deveni necesară  o relaxare a politicii monetare la noi. Dacă însă Fed, BCE și Banca Angliei vor renunța la politicile de relaxare cantitativă, atunci s-ar putea să devină necesară o întărire a politicii monetare.

În sfârșit, arătăm că este necesar ca politica fiscală în România să continue politica deficitelor bugetare relativ mici și să revină la politica de creștere mai rapidă a cheltuielilor de capital, în particular a celor dedicate infrastructurii, comparativ cu cheltuielile cu transferurile și cheltuielile curente. Aceasta ar asigura reducerea datoriei publice și ar contribui la creșterea productivității pe termen lung.

Lucian Croitoru este consilier al guvernatorului BNR

























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ca voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

2804 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Ok - dar ce se intampla de fapt? (Miercuri, 7 august 2013, 14:27)

    ..13 [utilizator]

    Am retinut ideea:

    "Soluția poate fi o continuare a politicii deficitelor bugetare reduse combinată cu o rafinare a politicii de cheltuieli. În principiu, ponderea relativ mare a transferurilor în total cheltuieli trebuie redusă, iar cheltuielile cu investițiile trebuie crescute."

    Dar ceea ce se intampla pare sa fie exact pe dos!

    Reducerea in continuare a deficitelor bugetare pare ca s-a blocat ...Dar The Mighty Dottore poate coace ceva...

    Asadar si prin urmare acum pisica este in curtea guvernului si ma intreb daca acesta stie ce sa faca cu ea.

    BNR si-a exercitat atributiile - a scazut rata dobanzii de politica monetara la 4,5%. A dat semnale ca se asteapta ca si bancile sa isi reduca rata dobanzilor...

    Dupa multimea de reactii la articol pare ca mesajul nu este inca receptionat - caldura mare, un pahar de apa mai mare pentru cei de la guvern sa aiba spor in trebusoarele publice...

    Mult succes!


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică