Comisia Europeana a publicat, ieri, joi, 15 noiembrie, o Comunicare foarte interesanta privind funcționarea pieței europene de energie (“Making the internal market work”). Radiografia sectorului energetic European si prioritățile sunt mai clare ca niciodată.
Trei aspecte ale acestei comunicări mi-au atras atenția in mod deosebit. Este un mesaj destul de clar ca realizarea pieței unice europene de energie este un proiect ce se dorește a fi urgentat, statele membre fiind avertizate ca au întârzieri in aplicarea legislației comunitare (mai ales in ceea ce privește deschiderea piețelor). De asemenea este clar si faptul ca, in perioada următoare, toleranta Comisiei Europene fata de Statele Membre care s-au răzgândit si nu mai doresc sa aplice ceea ce au convenit (al doilea si al treilea pachet de liberalizare) va fi zero. Comisia isi va lua rolul de “jandarm al tratatelor” mult mai in serios si va urmări implementarea si transpunerea legislației europene cu mai mare atenție si intransigenta.
Mi-a atras, de asemenea, atenția partea substanțiala a Comunicării privind drepturile pe care le au consumatorii intr-o piața liberalizata si faptul ca se intenționează implicarea Comisiei Europene in schimbul de bune practici privind modul in care pot fi protejați consumatorii cu venituri mici. Consumatorii europeni, necunoscându-si drepturile pe care le au intr-o piața deschisa, mai ales dreptul de a schimba furnizorul, au pierdut șansa de a-si reduce factura la energie cu 13 miliarde de euro in ultimul an, se precizează in Comunicarea adoptata ieri.
In ceea ce privește investițiile, la nivelul Comisie Europene se estimează ca pana la sfârșitul anului 2020 sectorul energetic European are nevoie de investiții in modernizare de aproximativ 1000 de miliarde euro. In aceste condiții, mai ales in contextul economic dificil in care se afla Europa, se pune problema de unde ar putea proveni acești bani. Va exista o competiție intre statele membre pentru atragerea de investiții? Foarte probabil, da.
Cum se poate poziționa Romania in aceasta competiție pentru resurse financiare necesare finanțării sectorului energetic? Necesarul nostru de investiții in energie este de minim 3-4 miliarde euro anual. Cam 4% din totalul la nivel european.
Cum ne-am putea asigura resursa financiara de care avem nevoie? De la stat? Greu de crezut. Statul nu are bani si are alte prioritati si responsabilitati : sănătate, educație, armata, etc.
Companii de stat? Se încearcă eficientizarea managementului. E greu de spus cum se va finaliza acest proces. Companiile de stat au potențial însa realizările investiționale după Revoluție au fost foarte modeste.
Capital privat autohton? Se fac progrese aici însa din păcat prea mici. Nevoia de investiții in energie depaseste cu mult potențialul capitalului privat autohton.
Capitalul privat străin? Aici intram in competiție cu alte tari din UE si din lume. Ce am putea oferi pentru a avea șanse in aceasta competiție? Stabilitate (inclusiv politica), un cadru fiscal propice investițiilor si predictibilitate. In plus, o atmosfera propice atragerii investițiilor străine care in prezent nu prea mai exista, in condițiile in care spațiul public este inundat, din nou, cu mesajele anilor ’90 : “nu ne vindem tara!” si “jos coloniștii!”.
