Proiectul de la Rosia Montana trebuie sa respecte cele mai bune practici europene in ceea ce priveste mineritul pe baza de cianuri, pentru avizarea sa nefiind necesar vreun aviz special din partea Comisiei Europene, a declarat joi, pentru Mediafax, ministrul Mediului, Laszlo Borbely.

"Conform prevederilor si directivelor UE si ale Conventiei de la Espoo, nu ne trebuie un aviz special din partea Comisiei Europene, ci trebuie doar sa aplicam aceste prevederi (etapele speciale de avizare, n.r.)", a spus declarat ministrul Mediului, rugat sa comenteze declaratiile sefului statului de joi pe tema proiectului de la Rosia Montana.

Borbely a facut o serie de precizari referitoare la politica reprezentantilor Comisiei Europene fata de proiectele miniere pe baza de cianuri.

"In legatura cu atitudinea Comisiei Europene privind tehnologia cianurii, desi exista o rezolutie a Parlamentului European in care acesta cere Comisiei Europene sa analizeze aceasta procedura si sa vina cu o propunere de tehnologii mai bune, in momentul de fata - si am vorbit de doua ori cu Janez Potocnik, comisarul pentru mediu - Comisia are urmatorul punct de vedere: pana nu vor fi gasite tehnologii mai bune decat cea cu cianura - si in momentul de fata nu exista - trebuie ca statele, in avizarea acestui gen de proiecte, sa ceara si sa aplice permanent cele mai bune practici", a declarat Borbely.

Referindu-se la ce inseamna de fapt "cele mai bune practici" in mineritul cu cianuri, ministrul a povestit ca a fost in Suedia, "o tara care are mare grija de mediu", unde a vizitat o astfel de mina. "Acolo ei au un sistem inchis prin care reduc in asa masura concentratia de cianuri incat, atunci cand apele reziduale ajung in lacul de acumulare, aceste substante nici macar nu mai pot fi masurate", a povestit ministrul, spunand ca a cerut investitorului de la Rosia Montana sa aplice "un sistem similar".

"Eu am cerut doua chestiuni: sa reduca procentul de cianura pana la un nivel care sa nu mai fie poluant pentru natura si sa dea banii pentru renaturare, aproximativ 160 de milioane de dolari, in primii ani de exploatare si nu in ultimii. Investitorul a fost, in principiu, de acord cu ambele solicitari, ramane sa le discutam punctual, concret", a declarat ministrul Borbely.

Oficialul guvernamental a tinut sa precizeze ca toate cele stabilite "vor fi trecute" in avize, astfel incat sa existe mecanisme de sanctionare in cazul in care intelegerile nu sunt respectate.

Ministrul Mediului si Padurilor a aminitit ca inca de la inceputul mandatului a anuntat ca va propune Guvernului o hotarare prin care sa se acorde acordul de mediu pentru acest proiect numai in cazul in care va avea siguranta ca investitorul "va respecta cele mai bune practici in ceea ce priveste mineritul".

Borbely a mai anuntat ca "CAT-ul (Comitetul de Analiza Tehnica a proiectului minier de la Rosia Montana n.r.) mai are de analizat doua capitole ale studiului de impact, apoi urmeaza sa anunte decizia". Acesta a evitat sa estimeze cand ar urma ca ministerul pe care-l conduce sa anunte decizia la care a ajuns in urma analizei proiectului.

Presedintele Traian Basescu a declarat, joi, la Sulina, caproiectul de la Rosia Montana "trebuie facut", pentru ca Romania are nevoie de el, "dar cu conditia sa fie renegociata partajarea beneficiilor", seful statului adaugand ca acest proiect nu poate fi pornit fara avizul Comisiei Europene.

  • Korodi: Ungaria emite un punct de vedere legat de Rosia Montana, conform Conventiei de la Espoo

Presedintele Comisiei pentru politica externa, Attila Korodi (UDMR) a precizat, joi, pentru Mediafax, ca Ungaria nu trebuie sa dea un aviz, ci emite un punct de vedere referitor la proiectul Rosia Montana, conform Conventiei de la Espoo, la care Romania este parte.

Parlamentarul UDMR a subliniat faptul ca, potrivit acestui document international, Romania trebuie sa tina cont de punctele de vedere ale statelor care pot fi afectate de un eventual accident legat de un proiect economic.

El a mentionat, insa, ca aceste puncte de vedere nu sunt obligatorii.

Presedintele Basescu a evocat joi, ca argument pentru realizarea proiectului de la Rosia Montana, evolutia pretului aurului in ultimii cinci ani. "Ce tara sta cu o asemenea avere in pamant fara sa gaseasca solutii sa o puna in valoare? Pentru ca resursa asta nu e nici a ONG-urilor, nu e nici a Ungariei, care nu stiu ce avize ar trebui sa dea Romaniei... Nu trebuie sa dea niciun aviz, suntem inca stat suveran", a adaugat Traian Basescu.

Ungaria "a refuzat proiectul de la Rosia Montana in integralitatea lui", a declarat, in 9 august, pentru Mediafax, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care a sustinut insa ca avizul Ungariei este, conform Conventiei de la Espoo, unul consultativ, Romania nefiind obligata sa opreasca procedura de evaluare.